454 matches
-
capete. Vârful lumina o dată în albastru și gata. Erau proiectate pentru urmărirea primatelor de laborator, a maimuțelor și babuinilor. Tuburile erau introduse cu un instrument medical special, care semăna cu o seringă uriașă. Erau plasate sub pielea gâtului, chiar deasupra claviculei. Bineînțeles, Henry nu le putea face asta copiilor lui. Așa că întrebarea era: unde să le pună? Se întoarse în camera de zi, unde se aflau copiii. Să pună senzorii în sacii de școală? Nu. Pe gulerul cămășilor? Clătină din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dar am să vorbesc cu ea, bine? Nu vrea să mai discute, așa că accept fără tragere de inimă. Simt că mâinile lui Brad, care mă masează se duc în jos: mi-au lăsat umerii și se duc în jos, peste claviculă, până la sutien. ― Brad, îl rog eu atunci, pentru că n-am chef de asta, și întrucâtva tot n-am destulă forță să-i rezist lui sau modului în care mă face să mă simt. E bine că telefonul sună câteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
înțelese pe loc că bărbatul nu glumea, era decis să-l omoare. Încercă să evite lovitura, dar era prea târziu. Cu podul palmei drepte lovi brațul agresorului îndepărtând cuțitul din dreptul gâtului, însă lama tăioasă se înfipse în umăr, sub claviculă. Imediat, cămașa i se năclăi de sânge, în timp ce o senzație de moleșeală îl cuprindea cu încetul. Nu-l durea aproape de loc, dar simțea că-l lasă puterile și alunecă încet la pământ. Ca prin ceață, auzi un pocnet metalic iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lăsă iarăși în voia somnului. Când își reveni, era de acum dimineață. Soarele strălucea puternic și aerul proaspăt de afară pătrundea prin fereastra întredeschisă. Se simțea mai în putere, dar durerea în piept era mult mai mare, pulsând intens sub claviculă. Deocamdată nu-i mai era somn, așa încât încercă din nou să se orienteze. Se afla singur într-o rezervă cu două paturi. Mirosea slab a antiseptice și era liniște. Apoi ușa se deschise și intră asistenta. Era o femeie mărunțică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-n urechi. Dă-mi limbuța, mi-o dai? Dă-mi-o de tot! Începe să-mi pipăie fața aspră de parcă abia acum ar vrea să mă cunoască, pe când genunchii ei își fac loc între picioarele mele. Buzele întredeschise mușcă din clavicula mea exact ca peștii, fără dinții tăietori. Când mădularul meu scăpat din strânsoarea pantalonului a pătruns în camera ei obscură, a scăpat o cascadă de suspine, care în mod normal ar fi trebuit să trezească pe toată lumea din sala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de-al optzeci și doilea minut de joc. Eseul fusese marcat chiar de Bull. Era în grămadă, înconjurat de falanga aceea de bărbați cu greutate, cu umerii presați de cei ai colegului din față, care i se opunea și de clavicula mică a lui Mickey Minto, jucătorul maltez al celor de la Wanderers. Mingea venise rapid, chiar la locul din grămadă unde se afla Bull, îndesat în oponentul său. Un șut rapid al lui Bull imobilizase adversarul (care urla acum din pricina lipsei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fiind eliminat numai pe nas.Abdomenul și umerii rămân aproape nemișcați Această respirație necesită o mai mare putere de concentrare dar, cu timpul, vine și succesul . Respirația superioară În acest tip de respirație se ridică numai coastele superioare, umerii și claviculele.Poziția de plecare nu are importanță.Atenția se concentrează numai asupra plămînilor și a bunei executări.După expirație se inspiră lent, ridicîndu-se claviculele și umerii, aerul trecând pe nas umplând numai vârfurile plămânilor .Abdomenul și partea mijlocie a cutiei toracice
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
vine și succesul . Respirația superioară În acest tip de respirație se ridică numai coastele superioare, umerii și claviculele.Poziția de plecare nu are importanță.Atenția se concentrează numai asupra plămînilor și a bunei executări.După expirație se inspiră lent, ridicîndu-se claviculele și umerii, aerul trecând pe nas umplând numai vârfurile plămânilor .Abdomenul și partea mijlocie a cutiei toracice rămân nemișcate.Aceste exerciții respiratorii executate corect, pe rând, fără hiatus, începând cu respirația abdominală, continuând cu cea mijlocie și încheind cu respirația
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
și oscilantă, lumina îl deranja, durerile de cap deveniră insuportabile, urina era amestecată cu sânge. În câteva zile, mâinile îi deveniră diafane și scheletice, cu încheieturile și tendoanele vizibile; pe torace, mai jos de gâtul slab, începură să se zărească claviculele și coastele. Nu împlinise treizeci și cinci de ani și, în timpul agoniei, șopti conștient că simțea că moare din cauza otrăvii. Agrippina, cu cearcăne adânci din cauza nesomnului, a disperării arzătoare, neputincioase, îi spuse patetic: — Te vom salva. El ridică o mână, îi îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ce cade de o parte și de alta a capului și pe piept a fost calculat de mâna unui croitor priceput: nu ciufulește părul și nu ascunde chipul. Materialul coboară pe lângă obraz și ajunge, cu o tensiune perfect calculată, în dreptul claviculei stângi, unde o broșă rotundă îl prinde de partea posterioară. Pe dedesubt - o tunică perfect plisată, bine strânsă pe gât; nimic altceva. Sau bustul ajuns la gliptoteca Ny Carlsberg, unde se văd epoleții, franjurii, firele de aur ale unei elaborate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
uriașă păpușă de lemn, una dintre momâile ale umanoide complicate, dotate cu toate orificiile imaginabile și cu reacții la durere. Am stat pe spate cât timp ea s-a concentrat asupra obiectivului mașinăriei. Când i se umfla capul pieptului sub clavicule, sânul stâng i se ridica înăuntrul jachetei halatului alb. Undeva înăuntrul acelei combinații de nailon și bumbac scrobit se afla un sfârc mare, cu fața-i roz zdrobită de țesăturile înmiresmate. Pe când îmi aranja brațele într-o nouă poziție, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
meu, i-am masat pubisul, mângâindu-i protuberanța inertă a clitorisului. În jurul nostru, comenzile argintii ale mașinii păreau un tour de force al tehnologiei și sistemelor chinestezice. Mâna ei mi se plimbă pe piept. Degetele îmi găsiră cicatricele mici de sub clavicula stângă, amprenta cadranului extern al tabloului de bord. Începând să exploreze cu buzele această crevasă circulară, am simțit pentru întâia oară cum mi se îngroașă penisul. Mi-l scoase din pantaloni, apoi începu să exploreze celelalte cicatrice de pe piept și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
redeschise care-i marcau pieptul și abdomenul. Am coborât capul până la nivelul toracelui său, apăsându-mi obrazul de profilurile însângerate ale unui volan deformat, de punctele de coliziune ale unui tablou de bord. Mi-am plimbat buzele de-a lungul claviculei sale stângi și i-am supt sfârcul cicatrizat, simțind între buze areola resecționată. Am coborât cu gura pe abdomen până la pubisul umed, pătat de sânge și spermă, tija penisului păstrând izul vag al excrementelor unei femei. Acel pubis era reliefat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Stridie zice că el nu face decât să semene îndoiala în mintea lor. Zice că e foarte corect, pentru că și publicitatea ne promite să ne facă fericiți. Așa cum stă, în genunchi, i se văd cele trei stele negre tatuate deasupra claviculei. I se vede pe sub bluză, dincolo de covorul de lănțișoare și medalioane, și nu poartă sutien, și număr: 1, 2, 3... Mona zice: — Și alți membri ai cercului nostru de vrăjitori fac asta, dar a fost ideea lui Stridie. Zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
importanță care este implicat în respirație doar în mod pasiv, e suficient să aruncăm o privire în natură pentru a ne da seama că omul este menit să respire în principal cu ajutorul diafragmei, și nu al cutiei toracice și al claviculelor. Din cauza lenii, ignoranței, fumatului, poluării, constipației și altor factori, adulții din ziua de astăzi respiră în mod invariabil superficial, la nivelul pieptului, și nu profund, la nivelul abdomenului, așa cum ar trebui. Respirația toracică angajează mușchii intercostali să dilate forțat partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Trebuie doar să vizualizăm suprafața diafragmei pentru a putea accepta faptul că funcționează ca o a doua inimă. Respirația claviculară, caracteristică bolnavilor de astm și de emfizem, este și mai puțin eficientă decât respirația toracică. În timpul respirației claviculare, sunt ridicate claviculele pentru a deschide porțiunea superioară îngustă a plămânilor. Respirația trebuie să fie foarte rapidă - ca a unui câine care gâfâie - pentru a putea introduce cantități suficiente de aer în acei mici saci pulmonari superiori ce sunt controlați de clavicule. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ridicate claviculele pentru a deschide porțiunea superioară îngustă a plămânilor. Respirația trebuie să fie foarte rapidă - ca a unui câine care gâfâie - pentru a putea introduce cantități suficiente de aer în acei mici saci pulmonari superiori ce sunt controlați de clavicule. Și, cu o suprafață atât de mică expusă la aer, inima trebuie să pompeze sângele prin plămâni mult mai rapid decât în cazul respirației mai profunde. Respirația claviculară are loc în mod spontan la orice persoană, atunci când este într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
respirația diafragmatică devine imposibilă din cauza uterului ce se mărește. De asemenea, femeile au și tendința de a purta îmbrăcăminte strânsă pe talie, unde este suficientă și cea mai mică presiune pentru a îndrepta respirația în sus, spre cutia toracică și clavicule. O respirație abdominală completă și profundă trebuie să includă toate cele trei moduri de respirație, într-o dilatare lină și neîntreruptă a plămânilor, care începe în partea inferioară, și nu în cea superioară. Persoana care practică respirația profundă mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Atunci când diafragma este întinsă la maximum, mușchii intercostali intervin pentru a deschide cutia toracică și a umple partea mediană a plămânilor cu aer. Pe măsură ce cutia toracică se dilată complet, persoana care respiră face un ultim efort pentru a-și ridica claviculele puțin, astfel încât aerul să pătrundă și în sacii pulmonari superiori înguști. În acest moment, umerii au tendința de a se cocoșa și gâtul se contractă, astfel încât, atunci când respirația este completă, trebuie să vă relaxați și să coborâți în mod conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mă preseze. I-am înfipt o dreaptă în coaste și mi-a răspuns cu aceeași monedă. Schimbam lovituri cu ambele mâini, de la distanță mică. Neavând spațiu de manevră, loviturile nu aveau cine știe ce forță și Blanchard stătea cu bărbia înfiptă în claviculă: evident, învățase lecția după upercuturile mele. Păstram o distanță mică unul față de celălalt, schimbând lovituri scurte în brațe și umeri. Tot timpul am simțit forța superioară a lui Blanchard, dar n-am încercat deloc să-l țin la distanță, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și am dat să-mi scot pistolul. Două lame de oțel au sfârtecat aerul în direcția mea. Arma îmi alunecă din toc și căzu pe podea. Am făcut un pas înapoi. Lamele mi-au sfâșiat hainele și mi-au tăiat clavicula. I-am tras lui Tilden un șut în vintre. Profanatorul de morminte, surprins de lovitură, se ghemui, apoi făcu un salt, se izbi de mine și mă împinse în raftul din perete. Borcanele se sparseră, formolul se împrăștie, iar bucățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mesei cu o privire mohorîtă, deprimat de toate acele amintiri. Fără să-l iau În seamă pe polițist, m-am Întins peste masă și l-am apucat de umeri, Încercînd să-i calmez tremurul pe care i-l simțeam În clavicule. El mă privit În ochi, bucuros că eram acolo, și zîmbi fără pic de ironie. — Frank...? — E-n regulă. (Se ridică, Înseninîndu-se.) Apropo, ce mai face Esther? Ar fi trebuit să te-ntreb. — Face bine. Ne-am despărțit acum trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
stînga cînd două femei intrară În Încăpere prin ușa deschisă, acoperită de oglindă. Amîndouă erau Îmbrăcate pentru nuntă, mireasa purtînd o rochie cu crinolină de mătase crem, cu corsaj de dantelă care lăsa la vedere gîtul ars de soare și claviculele puternice. Avea fața ascunsă sub un voal, dar am reușit să Întrezăresc o bărbie drăguță și o gură cu buze pline, care-mi aminteau de Alice Hollinger În perioada petrecută la J. Arthur Rank. Domnișoara de onoare purta rochie lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mingile Însîngerate, cu palma stîngă deschisă și degetele Îndreptate impetuos către soare, făcîndu-mă să presupun că Încercase să prindă cele două gloanțe trase către pieptul lui. Perforațiile erau foarte vizibile În cămașa de bumbac, una lîngă mamelonul stîng, cealaltă sub claviculă. La vreun metru de el se afla un pistol automat, În a cărui țeavă cromată se reflecta cerul fără nori. Am scăpat din mînă mingea pătată, am Îngenuncheat și am ridicat pistolul, apoi am privit Îndelung la omul ucis. Buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
gândea. Sebas devenise chemarea nechibzuită care o umplea dimineața, când se trezea, până când adormea din nou. Alerga, pur și simplu asta făcea, biciuia secundele, orele ca să-l vadă, atât, fiindcă altceva nu putea decât să se înfigă cu umărul sub clavicula lui, pe bancheta din spate a unui taxi. O oră din zi, poate două. O zărire, o undă sub febra închipuirii. Nu pe celălalt îl iubea fiecare privindu-se, ci haloul, partea nevorbită a gurii și făgăduințele ochilor, care promiteau
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]