647 matches
-
de calitățile lor, în scopul de a continua opera a cărei realizare depășește înțelegerea simplilor zidari, nefiind evidentă întru totul decât pentru arhitect. Exista în România un colonel care a proclamat Republica în orașul Ploiești 60. Regele Carol a manifestat clemență în privința lui, iar el și-a continuat cariera fără nicio grijă, a participat la campania din 1877, câțiva ani mai târziu a devenit general, iar regele l-a numit aghiotantul său. Cum câteva persoane au fost indignate, la Jockey Club
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
refuzuri și tentative de cosmetizare, un nou cod penal, în acord cu standardele europene. Scăderea numărului de deținuți din ultimii ani se datorează în cea mai mare măsură presiunilor organizațiilor europene și neguvernamentale și aproape deloc scăderii actelor infracționale sau clemenței justiției și a autorităților statului. Rata ridicată de încarcerare nu se datorează faptului că românii respectă mai puțin legile decît cetățenii statelor vest-europene, ci absenței sistemelor alternative de pedeapsă. Ea suprasolicită atît sistemul penitenciar, cît și pe cel al justiției
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi e contrapusă blîndețea eliberării înainte de termen. În România, peste 75% din deținuți sînt eliberați înainte de ispășirea în totalitate a pedepsei. Și astfel, pedeapsa cea mai mică posibilă, care trebuie să fie un act juridic normal, devine un fapt de clemență lăsat la îndemîna unor judecători, care îl acordă pe baza rapoartelor unor gardieni, polițiști sau SRI-iști, care își fac din acest privilegiu un mijloc de îmbogățire, de șantaj și care, nu de puține ori, creează adevărate rețele de foști
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Viena, Plácido repeta o zi, pleca o săptămână, mai cânta prin alte părți ale lumii, apoi, la spectacole, asuda nevoie mare și părea că se tot scuză, ca și când mai mult nu putea face. Înainte de spectacole ieșea în fața publicului și cerea clemență, că e bolnav. El era, de fapt, stors de oboseală, că făcea naveta prin alte orașe. La premieră însă, ies eu la final și-mi aud boooo-uri grămadă! Rămân interzisă, nu înțeleg și ies. După mine, Gwyneth: booooooo! Doamne, era
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dulcea ei magie, nici de virtutea ei. Aproape că voia să-ți răneas că întâi inima, pentru a-și prilejui apoi plăcerea și mira colul de a te vindeca. Când plângeai sau te arătai iritat, îți spunea cu o exasperantă clemență: „Vino, și te voi vindeca.“ Și a și reușit să-i vindece pe câțiva, pe cei mai mulți. Toți prietenii ei, cu foarte puține excepții, au fost la început îndrăgostiți de ea. Avea mulți prieteni și i-a păstrat aproape pe toți
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mijloace mai dure ca statul în genunchi sau vărguța la palme când nu știai lecția sau nu-ți făcuseși temele ... dar nu se abuza de aceste mijloace decât la copiii recidiviști sau recalcitranți ... și atunci nu cu brutalitate, ci cu clemență educativă. Îmi amintesc chiar că de acest tratament "beneficiau" mai ales cei trei copii ai învățătorului (Ibănescu) doi băieți și o fată probabil pentru a fi un exemplu pentru toți și, cred, pentru a-i determina să se pregătească, ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
inocent 3. Conform tradiției dreptul de coerciție putea fi realizat doar în plan spiritual 4 și de aceea pentru început Inchiziția nu s-a manifestat ca o formă de pedepsire a ereticilor. Dar cum s-a realizat această trecere de la clemență la un sistem rigid, simbol al torturii și cenzurii libertății de exprimare. Ineficiența primei perioade în combaterea ereziilor a determinat trecerea la metode mai dure de acțiune, dar chiar în cazul condamnărilor la moarte Biserica nu era explicit implicată, nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
împăratului Ha-drian s-a întins și în Egipt, ținînd trei ani pînă a fost potolită cu sabia de parcă cele cîteva zeci de mii de iudei pîrliți și fanatizați erau spaima Romei. Atitudinea nu poate fi niciodată luată ca persecuție, ci clemență imperială de care ei au beneficiat din plin pînă la venirea împăraților geți prin Septimius Severus(193-211), la condu- cerea imperiului roman. Episcopul Romei pentru frăția iudeo-creștină, Pius l(140-155), a hotărît ca ereticii din sectele iudaice care se converteau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe suverană însemna a dezlega pe supușii catolici de fidelitatea față de ea, mergându-se până acolo încât se spunea că papa ar fi iertat bucuros pe cel care ar fi asasinat-o pe Elisabeta. [...] Astfel, deși Elisabeta era înclinată spre clemență, numărul victimelor fanatismului a fost sub domnia sa tot atât de mare ca și sub domnia reginei Maria". André Maurois, History of England, Jonathan Cape, Londra, 1937, p. 238. 3 "În 1604 el a trebuit să poruncească expulzarea din biserică a trei sute de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sistem politic total represiv, care nu dă semne nici de șovăială, între onformism și libertate nici de flexibilitate, nici de oboseală, injectează subconștientului social o teroare generală surdă, irepresibilă, de neșters. Ea ucide în germene orice speranță de ameliorare, de clemență, de transformare. Ideea de viitor dispare. Este total abolită. Totul este prescris, dat, previzibil, impus odată pentru totdeauna. Victoria socialismului este ireversibilă. 3. Toată povestea aceasta sumbră și feroce a ținut apoi prea mult. Mult prea mult. Decenii întregi. Și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
brațe, se avântase în ostila vecinătate a taberei. Auzise de la alții de scuturile umane și se gândea că, încolțit de nevoie, s-ar fi putut adăposti câteva secunde prețioase îndărătul trupului fragil purtat în brațe, mult mai apt să conjure clemență decât al lui. Odată scăpați de pericol, abia mai putuse însă să răsufle de copila cu imaginație bogată, care văzuse în el un erou salvator și nu pregetase să-l copleșească de felurite atenții. O reputație de umanist crescuse ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
oprește pentru o clipă pe lictori să pună mâna pe fiii trădători, mulțimea crede că are loc intervenția salvatoare a unei făpturi supranaturale (Iată zeul ! Păziți-i bine ! O să-i răpească ! - III, p. 70), acțiune dorită de cei înclinați spre clemență (tu, zeu în togă roșie, salvează-i ! - III, p. 72). Străin, nălucă sau divinitate, Petronius se distinge din forfota umană a Romei. În general, apartenența la altă epocă îi asigură contemporanului lui Nero imparțialitatea, neimplicarea afectivă. E adevărat însă că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Lipsa stării de spirit în urbe ar însemna cedarea în fața indiferenței și scepticismului, ignoranței și haosului, incompetenței și hazardului. S-ar cuveni să amintim și numele unor personalități în calitatea lor de creatori și diriguitori ai faptelor de cultură, cerând clemență pentru necuprinderea altor și altor personaje cu mari merite pe această linie. Nu o facem tocmai din această teamă de a nu omite pe cineva, Prin urmare academicieni, înalte fețe bisericești, rectori, prorectori, decani, directori generali, directori, coordonatori de programe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
norme numai de el știute. Niciodată însă ridicol și dușmănos. Uneori iresponsabil și șovăitor, hermetic și necontrolabil, epatant și mirat, logic și absurd, uneori negativist și imprudent, clasic și modern, intelectual și savant, dar niciodată diabolic și fanatic. Iașul inspiră clemență și superioritate. Cetatea în mișcare cu locuitorii ei inconfundabili. Și cum se aud încă pașii mitropoliților cărturari, ai lui Asachi și Alecsandri, ai lui Eminescu și Creangă, trec încet fără să deranjeze Poni, Hasdeu, Conta și Negruzzi, Titu Maiorescu, V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
recensământului din 1878), dintre care 82 639 bărbați și 95 014 femei. Gări: Gara de Nord și Gara Filaret (ultima deservind numai linia București-Giurgiu). Principalele căi de comunicație: Calea Victoriei; Bulevardul Academiei; Bulevardul Elisabeta; strada Colței; Calea Griviței; strada știrbei Vodă; Calea Dorobanților; strada Clemenței; strada Polonă; Calea Rahova; Calea șerban-Vodă; Calea Văcărești; Calea Plevnei; Calea Moșilor; străzile: Lipscani, Smârdan, Carol I, Covaci, șelari, Gabroveni, Sf. Vineri; strada Doamnei; strada Corabia; strada Episcopiei; strada Mercur; strada Dionisie; strada Pitar-Moșu; strada Scaunelor; strada Pensionat; strada Batiștea; străzile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de popularitate în epocă) Alcalay, L., librar, Calea Victoriei, 18; Alexianu, G., doctor și profesor la Facultatea de Medicină; medic legist al Capitalei, str. Colței, 62; Algiu, colonel, str. Brezoianu, 23; Aman, Th., artist-pictor, director al școlii de Arte Frumoase, str. Clemenței, 4; Amira, N., proprietar, str. Clemenței, 17; Anghelescu, Al., general de brigadă, str. Romană, 15; Anghelescu, G., general de brigadă, str. Brezoianu, 57; Argintoianu, I., colonel, str. Clemenței, 16; Aricescu, C., director al Internatului Matei Basarab, Calea Rahova, 63; Arion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
librar, Calea Victoriei, 18; Alexianu, G., doctor și profesor la Facultatea de Medicină; medic legist al Capitalei, str. Colței, 62; Algiu, colonel, str. Brezoianu, 23; Aman, Th., artist-pictor, director al școlii de Arte Frumoase, str. Clemenței, 4; Amira, N., proprietar, str. Clemenței, 17; Anghelescu, Al., general de brigadă, str. Romană, 15; Anghelescu, G., general de brigadă, str. Brezoianu, 57; Argintoianu, I., colonel, str. Clemenței, 16; Aricescu, C., director al Internatului Matei Basarab, Calea Rahova, 63; Arion, C.C., avocat, doctor în Drept al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brezoianu, 23; Aman, Th., artist-pictor, director al școlii de Arte Frumoase, str. Clemenței, 4; Amira, N., proprietar, str. Clemenței, 17; Anghelescu, Al., general de brigadă, str. Romană, 15; Anghelescu, G., general de brigadă, str. Brezoianu, 57; Argintoianu, I., colonel, str. Clemenței, 16; Aricescu, C., director al Internatului Matei Basarab, Calea Rahova, 63; Arion, C.C., avocat, doctor în Drept al Facultății din Paris, Bulevardul Elisabeta (Casa Lampart); Arion, H., general, inspector general al Artileriei, str. Romană, 11; Athanasiade, I., avocat, str. Calvină
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Colței, 23; Blank, M., bancher, str. Polonă, 31; Blaremberg, Alex., căpitan în retragere, str. Polonă, 106; Blaremberg (domnișoara), Pensionat de fete, str. Sfinții Voievozi, 29; Blaremberg, C., colonel, str. Batiștea, 15; Boerescu, C., avocat, profesor la Facultatea de Drept, str. Clemenței, 3; Boicescu, Al., doctor în medicină al Spitalelor din București, profesor de medicină la Internatele de Stat etc., str. Colței, 70; Boisguérin, antreprenor al lucrărilor de canalizare a Dâmboviței, str. Râureanu, 17; Bolintineanu, C., secretar general al Primăriei, Calea Victoriei, 12
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Madame J.), mode și confecții, Calea Victoriei, 41; Bucholtzer, A., arhitect, str. Sălcuței, 6; Budișteanu, Al., colonel, adresa neprecizată; Buescu, Pană, fost deputat, str. Calomfirescu, 7; Burelly, arhitect, str. Pitar-Moșu, 15; Bursan, G., magistrat, str. Lucaci, 29; Butculescu, D., deputat, str. Clemenței, 11; Cămărășescu, N., proprietar, str. Puțu-de-Piatră; Câmpineanu, I., ministrul Agriculturii, Comerțului, Industriei și Domeniilor, Calea Victoriei, 121; Candiano-Popescu, Al., colonel, str. Sf. Vineri, 9; Cantacuzino, Ad., prim-președinte la Curtea de Apel, București, Calea Victoriei (hotel Hugues); Cantacuzino, G. Gr., fost ministru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
școlii de Beaux-Arts din Paris, str. Academiei, 41; Minovici, director al Curierului financiar, str. știrbei-Vodă, 10; Mirescu, D., profesor, str. Polonă, 5; Misail, G., avocat, str. Pompieri, 8; Misir, avocat, str. Fântânii, 12; Mitilineu, M., ministru rezident la Belgrad, str. Clemenței, 7; Miulescu, M., argintar, Calea Moșilor, 75; Moceanu, Gr., profesor de gimnastică, Calea Victoriei, 39; Moroianu, N., agent de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
avocat, deputat, str. Modei, 6; Nottara, artist dramatic, intrarea Rosetti, 3; Nottara (doamna Amelia), artistă dramatică, intrarea Rosetti, 3; Ocășanu, G., publicist, str. Regală (Hotel Union); Oeconomu, Cyru, procuror la Curtea de Casație, str. Visarion, 1; Olănescu, C., inginer, str. Clemenței, 15; Olănescu, Dim., publicist, str. Gloriei, 1; Olănescu, Gr., directorul Vămilor, str. Romană, 10; Oppler, W.H. & fiii, berar, str. Izvor, 107; Oprescu, Remus, avocat, deputat, Calea Călărași, 15; Oprescu, Romulus, avocat, senator, str. Tudor Vladimirescu, 15; Orăscu, Al., arhitect
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al Facultății de Drept, Calea Victoriei, 168; Pastia, colonel, director general al Poștelor și Telegrafului, str. Covaci, 2; Pătărlăgeanu, R., avocat, str. Săgeții, 1; Patzak, negustor, str. Carol I, 15; Patzouris [Paciurea], L., proprietar, str. Brezoianu, 33; Păucescu, Gr., avocat, str. Clemenței, 2; Pencovici, Al., director al Imprimeriilor Statului, Calea Victoriei, 53 (Hotel Manu); Pencovici, I., proprietar, str. Soarele, 1; Pencovici (Pană), str. Brezoianu, 17; Petrini (de Galați), medic, str. Colței, 24 bis; Petrovici-Aramis, proprietar, str. Dionisie, 3; Pherykide (Ferikide), M., avocat, deputat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
51; Cucu (doamna), Dor., B-dul Elisabeta; Göbl, C., str. Doamnei, 14; Göbl (frații), Pasagiul Român, 12; Conduratu & Rădulescu, str. Teatrului, 8; Grassiany, El., str. șelari, 10; Grecescu, Al., str. știrbei Vodă, 4; Imprimeria „L’Indépendance Roumaine“, ziare, cărți, afișe, str. Clemenței, 1; Imprimeria Statului, str. Brâncoveanu, 9; Luis, Gr., str. Academiei, 24; Mihăilescu, șt., str. Covaci, 14; Miulescu, N., Calea Victoriei, 32; Rubin, T., tipografia ziarului Sylloghi, str. Smârdan, 9; Socec & Teclu. Atelier tipografic. Litografie, cromolitografie, heliografie, zincografie etc. Specializat în confecționarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
știrbeiVodă, 8; Rașca, muzică excelentă, teatru, str. Academiei, 27; Sălcianu, Matei (Union suisse), str. știrbei-Vodă, 11; Stavri (grădina veche), teatru de vară, str. Academiei, 23; ștefan cel Mare, str. Silfidelor (intrarea Gorgan) (p. 343). Ziare: Bossu (săptămânal), revistă umoristică, str. Clemenței, 1; Bukarester-Salon, revistă lunară, d. J. Bettelheim, director, str. Brezoianu, 29; Bukarester-Tagblatt (germ.), cotidian, str. Smârdan (Hotel Concordia); Bukarester-Zeitung (germ.), cotidian, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]