2,002 matches
-
presant și mai apropiat − regatul ungar − nu putea fi, evitând prin ricoșeu Roma, decât Bizanțul. După cum a demonstrat istoriografia de specialitate, această opțiune s-a făcut pe fundamentul unei teologii ortodoxe infiltrate deja în spiritualitatea românească. Momentul așezării bazelor instituției clericale în Țara Românească și în Moldova coincide însă și cu demersurile pe care puterea imperială de la Constantinopol începe să le facă în vederea realizării unei apropieri de Roma și de papalitate, cu dorința de a obține ajutor politic și militar la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a bisericii romane. Apelul este lansat însă de "latini", adică (în imaginarul ortodox) de "barbarii" care au invadat în secolul XIII sfântul oraș al lui Constantin I, au trădat basileul de drept prin nesupunere și prin afirmarea unei alte autorități clericale, rupte de instituția puterii (basilëìa) recunoscute mai târziu de români. Se adaugă la aceasta și politica principalilor agenți ai prozelitismului catolic, maghiarii, de subordonare vasalică sau chiar de asimilare teritorială a formațiunilor statale românești. Pe de altă parte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
constituie alternativa economică, socială și culturală a "cetății de scaun". Practic, conceperea rețelei de centre locuite din teritoriile românești părea să răspundă în oglindă sistemului puterii: un autocrat, căruia i se subordonează în egală măsură și lumea laică, și cea clericală − o stratificare minimală a spațiilor de civilizație, cu o Curte constituită după un model medieval comun (foarte departe de Constantinopolul real, poate doar unul imaginat, mult simplificat) și o rețea de târguri și de sate, lăsate să fie o provincie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai ales dincolo de timpul cotidian, pe toate coordonatele de mentalitate. De fapt, marile momente spectaculare ale istoriei se desfășoară între uman și divin, prin ceremonial sau ritual, și în înfruntarea alterității (păgâne) - chiar dacă gestionate de instituții diferite (puterea laică - puterea clericală), cu ideologii în principiu necoincidente și cu teleologii bine delimitate. Spre diferență de imaginarul occidental, în imaginarul local (românesc) nu au loc rupturi decisive de nivel care să ducă la noi stratificări ale reprezentărilor și nici la individualizări tematice disjuncte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în lucrările lor) oglindește și relația femeii păcătoase cu demonicul, "complex" transmis și în culturile post-bizantine, și nu numai ortodoxe, cu consecințe tragice în cele catolice ("vânătoarea de vrăjitoare" și represiunile inchiziției).] Ceremonialul de înscăunare, cel de numire a ierarhului clerical, cel de investire feudală (cu o moșie) sau de căsătorie se bazează pe trei "momente" obligatorii, valabile pentru toate situațiile: primul este cel al gestului, al doilea, al cuvântului și, în ultimul rând, cel al obiectelor ritualice (Le Goff 175-254
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
populare importate din alte culturi). Atât această în-trupare, cât și ipostaza sfințeniei se regăsesc într-o lume controlată de dogma care, în fond, apropie magia de sacrificiul creștin, folosind aceeași măsură, a suferinței fizice. În imaginarul colectiv, în siajul discursului clerical, femeia este așezată mai aproape de diavol decât de bărbat, care se sustrage pe cât posibil de sub incidența păcatului adamic. Aparițiile supranaturale sunt de factură diferită, conform tipologiei trasate de Todorov, în funcție de prezența divinității. Între fabulosul popular, mirabilul creștin al hagiografiilor, miraculosul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
religios și pe cel al cultului sfinților. Arhitectura epocii, sub semnul celebrei mezzaluna barroca din Italia și din Europa centrală, exploatează la maximum jocurile de perspectivă, efectul trompe l'œil, ornamentația bogată, pe baza teoriilor desprinse de altfel din textele clericale ale mișcării iezuite și ale fondatorului Companiei lui Iisus, Ignatio de Loyola. Pe de altă parte, imaginarul mistic al occidentului creștin se clădește pe fundamentul dogmei religioase, modificate și adaptate la evoluția spiritului și a civilizației materiale, dar se reflectă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
politic, nevoit să se adapteze poate cel mai mult la schimbările de mentalitate, la cerințele sociale și economice ale modernității și, mai ales, să se mențină în fața atât de variatelor exigențe comunitare. Prin despărțirea destinului său de cel al instituției clericale, sistemul politic nu pierde foarte mult în ce privește bogăția formelor și gramatica imaginarului. Structurile de mentalitate, la nivelul comunității, vor fi respectate timp de încă două secole (până în contemporaneitate), iar ierarhiile politice, viața politică, angrenajul retoric răspund și în momentul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Averroes de Cordoba îl traduce pe Stagirit și îl comentează, atitudinile față de regimul imaginii aveau deja o istorie în care proaspăta filosofie neo-aristotelică se ancorează, provocând astfel decisiva cotitură socio-politică și spirituală a occidentului înspre renaștere. Cea mai importantă adeziune clericală la raționalismul filosofului grec, a lui Tommaso d'Aquino − care caută să formuleze o summa theologicae cumulând gândirea pre-creștină și "adevărul" credinței −, va provoca adaptarea scolasticii, pentru următoarele două secole, la dinamica socio-economică de la sfârșitul evului mediu, până când renașterea italiană
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o fracțiune a societății care se consideră luminată, atunci rolul său riscă să depășească rapid cadrul strict cultual. De fapt, oare n-ar trebui să fie acela de a conduce viața socială și politică În numele principiilor pioase? Ceea ce numim „spirit clerical” nu era pe atunci altceva decât pretenția de a guverna asupra majorității În numele unei doctrine religioase. Împotriva acestui spirit, se afirmă aspirațiile poporului, adică „spiritul laic”. Faptul că s-au născut tensiuni Între cele două niveluri nu trebuie să ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Însăși esența religiosului să urmărească un prozelitism mai mult sau mai puțin afișat, să dorească să-și extindă puterea sau zonele de influență? Cele trei forme de tensiune care apar Între civil și religios, Între spiritul laic și cel clerical și Între religii În lupta lor pentru influență par exacerbate astăzi. Este suficient să observăm forma confesională pe care o iau confruntările contemporane la nivel mondial pentru a ne da seama de acest lucru. Conflictele Conflictele internaționale, care au luat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necesară o autorizație expresă din partea statului pentru a Înființa o congregație; călugării nu mai pot să conducă școli, „nici direct, nici indirect”. Legea din 1905 exclude toate ordinele religioase din Învățământ. Laicizarea școlii, menită să debaraseze Învățământul de orice subordonare clericală, a declanșat un veritabil război școlar. Clemenceau declarase foarte clar În privința partidei clericale: „Războiul dintre noi nu se va desfășura În stradă, ci În școli”. Viviani a mai răsucit puțin cuțitul În rană: „Nu am avut niciodată alt scop afară de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai pot să conducă școli, „nici direct, nici indirect”. Legea din 1905 exclude toate ordinele religioase din Învățământ. Laicizarea școlii, menită să debaraseze Învățământul de orice subordonare clericală, a declanșat un veritabil război școlar. Clemenceau declarase foarte clar În privința partidei clericale: „Războiul dintre noi nu se va desfășura În stradă, ci În școli”. Viviani a mai răsucit puțin cuțitul În rană: „Nu am avut niciodată alt scop afară de acela de a Înființa o universitate antireligioasă”. Din fericire pentru pacea socială, reglementările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
laică În menținerea distincției Între puterea politică și autoritatea religioasă. La rândul său, anticlericalismul tinde adesea și astăzi să alunece de la simpla apărare a laicității instituțiilor civile Înspre o luptă antireligioasă. A dori să aperi instituțiile politice de orice contaminare clericală nu Înseamnă a dori sfârșitul Bisericilor, moartea religiilor sau dispariția credinței. Multe asociații care proclamă un ideal laic ar trebui să reflecteze puțin asupra acestor lucruri. De altfel, acest tip de confuzie a trebuit clarificat Încă de la instaurarea laicității În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi decât rezultatul chinuit al unor manipulări psihologice și morale, așa cum se poate observa În cadrul sectelor, și nu expresia liber consimțită a unui angajament metafizic sincer. În ciuda luptelor pentru influență care au continuat Între anumite religii tentaculare, a conflictelor Între clericalii nostalgici și anticlericalii lipsiți de orice credință sau a disputelor dintre curentele integriste, pare de dorit ca Bisericile să rămână În afara școlii și În afara instituțiilor civile În general. Pluralismul religios și pacea socială nu sunt posibile decât cu acest preț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
laice evidente, ea rămâne totuși țara În care chestiunea laicității a fost Întotdeauna subiectul unor dezbateri pasionate. Poate că această particularitate se datorează faptului că democrația a trebuie să se afirme, de la bun Început, Împotriva unei puteri În bună măsură clericale, În ciuda unor opțiuni galicane ale monarhiei. În afară de Elveția, celelalte state europene au rămas monarhii, uneori confesionale. Nici măcar În Statele Unite afirmațiile anticlericale nu au atins vreodată aceeași virulență ca În Franța. În Italia și Germania, laicitatea este indisociabilă de mișcarea naționalistă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
într-o manieră clericalistă (Kl. Von Beyme, op. cit., p. 137). 23 AWS-ul pro-Biserică a câștigat cele mai multe voturi (33,83%) și a obținut 201 mandate în Sejm. Chiar dacă AWS a format o alianță guvernamentală cu Uniunea Libertății, partid mai puțin clerical și de centru-dreapta, Biserica a fost mulțumită de rezultatele alegerilor (M.W. EBERTS, "The Roman catholic church and democracy in Poland", Europe-asia Studies, 5, 1998, p. 831). 24 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., pp. 1, 17. Zsolt Enyedi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
24 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., pp. 1, 17. Zsolt Enyedi a observat, cu ajutorul ISSR din 1991 și a sondajelor din 1998 o legătură din ce în ce mai strânsă între religiozitate, claricalism și opiniile referitoare la avort. (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", in D. Broughton și H.-M. Ten Napel (ed.), Religion and Mass Electoral Behaviour in Europe, Routledge, London și New York, 2000, p. 159). 25 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., p. 19. 26 Spre exemplu, între
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
in east Central europe", Communist and Post-communist Studies, 3, 1997, p. 242). Logica coaliției nu era fondată nici pe un program comun, nici pe simpatia pentru electori, ci pe convingerea că ei singuri reprezintă tabăra creștin-națională (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 164). 27 Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167. 28 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., p.5. 29 KDNP ar putea fi numit partid catolic subcultural, întrucât, conform unui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Logica coaliției nu era fondată nici pe un program comun, nici pe simpatia pentru electori, ci pe convingerea că ei singuri reprezintă tabăra creștin-națională (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 164). 27 Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167. 28 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., p.5. 29 KDNP ar putea fi numit partid catolic subcultural, întrucât, conform unui sondaj din anii 1990, 97 dintre cei care au menționat motivele religioase
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
p.5. 29 KDNP ar putea fi numit partid catolic subcultural, întrucât, conform unui sondaj din anii 1990, 97 dintre cei care au menționat motivele religioase ca fiind la baza alegerii lor au votat cu KDNP (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167). 30 Parlamentul slovac numără 150 de locuri. Locurile câștigate de Mișcarea Creștin-democrată și de Coaliția maghiară au fost în număr de 45 în 1990, 32 în 1992, 34 în 1994, 30 în 1998. În
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
religios, e una dominantă (de la începutul secolului al II-lea până în secolul al XVI-lea). Astronomul polonez Nikolaj Kopernic ajunge la concluzia că pământul este o simplă planetă, ca alte câteva miliarde, și nu este centrul universului. Din cauza ignoranței, puterea clericală a interpretat descoperirea ca un atac direct la adresa religiei creștine. Călugărul italian Giordano Bruno, convins de adevărul universal, pe baza propriilor sale cercetări, adoptând teza lui Copernic 4, scrie cartea Cena delle ceneri. Cartea conduce la declararea sa ca adept
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Articolul 1 Sumele necesare, pentru plata salariilor personalului clerical, cadrelor didactice din învățămîntul teologic, personalului din administrația unităților de cult și a unităților de învățămînt teologic, precum și pentru acoperirea altor cheltuieli pentru drepturi salariale, potrivit legii, se asigura din fondurile proprii ale cultelor și dintr-o contribuție de la bugetul
HOTĂRÎREA nr. 122 din 9 martie 1992 privind unele măsuri legate de salarizarea clerului şi a altor categorii de personal al cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108482_a_109811]
-
Articolul 1 Salarizarea personalului clerical din unitățile de cult și învățămînt teologic, din administrația acestora, precum și a funcțiilor specifice, se stabilește la nivelul funcțiilor corespunzătoare din unitățile bugetare, de către conducerile cultelor, în concordanta cu prevederile statutare și se aproba de Secretariatul de Stat pentru Culte
HOTĂRÎRE nr. 373 din 3 iulie 1992 privind salarizarea clerului şi a altor categorii de personal al cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108708_a_110037]
-
propuneri conducerii statului pentru recunoașterea prin decret a șefilor cultelor, a conducătorilor de eparhii, a celorlalți ierarhi și a celor asimilați acestora; ... i) ia act de forurile de conducere alese, precum și de persoanele care urmează a ocupa funcții de conducere, clericale și laice, din cadrul cultelor, cu excepția celor prevăzute la lit. h); ... j) acorda persoanelor ce urmează să intre în rîndul personalului de cult autorizația de a exercita funcții corespunzătoare și ține evidență acestora; ... k) autorizează înființarea așezămintelor monahale; ... l) autorizează, potrivit
HOTĂRÎRE nr. 939 din 10 august 1990 privind organizarea şi functionarea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107247_a_108576]