408 matches
-
decât să se delimiteze polemic. Panaceul votului universal, evocat cu religiozitate, se cere raportat la peisajul imperfect și mediocru al unei societăți care a aplicat doar parțial prevederile de la 1866. Este o societate care rămâne esențialmente centralizată, dominată de instinctul clientelar și lipsită de osatura juridică care să garanteze efectivitatea cetățeniei. Înainte de a dezbate natura corpului electoral în termeni de cantitate, reflecția junimistă relevă cali tatea precară a procesului electoral, dominat de omni potența guvernamentală și intimidarea administrativă. Extinderea votului împinge
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ieșite din comun (catastrofe naturale, conflicte de război, șocuri economice, discriminare a minorităților, sărăcie profundă) care nu pot fi gestionate prin structurile existente ale statului; - răspândirea unor metode inovative în furnizarea serviciilor sau în dezvoltarea structurilor statului (existând corupție, transfer clientelar al resurselor statului etc.). Fără îndoială că „morfologia” unui fond social depinde în mare măsură de cea a statului și societății în care este creat. Serrano-Berthet și colaboratorii săi (2006) construiește patru ideal-tipuri de fond social, în funcție de contextul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
descoperite la Qumran și celelalte texte ale lor amintite mai înainte. Între anii 64-63 î.e.n. după distrugerea regatului seleucid, generalul roman Pompei reorganizează Orientul; Pontul occidental și Cilicia sînt transformate în provincii romane iar Siria, Galatia și Iudeea devin regate clientelare. Atît Samaria care a fost inclusă în regatul hașmonean în timpul domniei lui Aristobul iar populația a fost obligată prin sabie să treacă la iahvism în jurul anului 104 î.e.n. cît și Galileea care a ajuns sub controlul iudeilor 75 de ani
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
privilegii față de celelalte popoare ale imperiului. Împăratul Nero îl numește pe Vespasian să-i potolească pe iudei și acesta ajunge în Antiohia, capitala provinciei Siria iar de aici pleacă spre Samaria în fruntea le-giunilor V și X împreună cu trupele regilor clientelari unde se întîlnește cu fiul său Titus care era însoțit de legiunea XV. Galileea a fost recucerită de către romani cu legiunile V, X, și XV; o legiune avea 6100 de infanteriști și 120 de călăreți. După o lună de asediu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de pe scena politică, sau poate tocmai datorită faptului că acestea - inclusiv cele din sânul alianței guvernamentale - sunt și ele mai curând personale decât doctrinale. Această ruptură de fond dintre „războaiele culturale” și conflictele politice, dincolo de suprapunerile temporare - și mai curând clientelare - între idei și acțiuni, conferă un caracter întru câtva ornamental și autoreferențial controverselor intelectuale. Situația descrisă mai sus favorizează așadar publicațiile „generaliste”, „ecumenice”, ori cel puțin pe acelea care, ca și patronii lor, „joacă la ambele capete”, eventual promovând în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
europene. Asta însă doar la nivelul elitelor, al partidelor Conservator și Liberal, și al cetățenilor cu avere. Nereformarea sistemului electoral, care permitea doar unei părți mici din populație să voteze, a ținut masele în afara evoluțiilor politice. Conducerea de la centru, politicianismul clientelar erau în floare. Cu câțiva ani înainte, în 1907, ruptura dintre țărănime și guvern atinsese proporții armate, 11.000 de țărani fiind uciși în reprimarea răscoalelor. Carol nu era o figură prea simpatizată la nivel popular, și mulți intelectuali - Caragiale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în ceea ce privește Constituția adoptată în 1991, acceptată cu o largă majoritate prin referendum și revizuită în 2003. O fractură gravă și periculoasă, ce ar putea conduce la o instrumentare a legii în funcție de interesele de partid, care sunt în mare măsură interese clientelare. Având în vedere acest tip de mentalități ale clasei politice la putere, v-aș întreba dacă un schimb de generații ar putea instaura o nouă relație între opinie și politică. Dacă nu cumva, plictisită de gesticulația reglărilor de conturi și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
alegerilor posibile. Există astfel o dinamică a condiționării acțiunii În raport cu instituțiile și respectiv relațiile sociale. Dinamica poate avea ca rezultat o construcție socială stabilă (fie că este vorba de organizații, câmpuri organizaționale sau societatea În ansamblu) funcțională, eficientă ori una clientelară, arhaică, etc. Astfel, În dinamica raporturilor dintre instituții și relații sociale pot apărea decalaje (exemplul retro-instituțiilor, Pop, 2003). Solidaritatea grupurilor sociale menținută printr-o rețea densă de relații sociale poate Întări sau anihila instituțiile formale, având puterea de a contribui
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care, nestăpâniți, diverși bipezi, lejer alfabetizați, i-o prăvăleau în cap. Era un minunat test de anduranță și, pas cu pas, toți dușmanii astfel deconspirați au putut fi lesne îndepărtați. Cu cei mai șmecheri, care aveau voturi în spate (rețele clientelare, primari etc.), a negociat, a făcut trocul de rigoare și, în doar opt luni (mai-decembrie 2004), devenea stăpânul absolut al organizației, detronându-l ipocrit ("ce să fac dacă nu a fost susținut la vot de cetățeni?") pe cel căruia îi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
existând o diferențiere în funcție de venituri, accesul la putere și un mare decalaj între nomenclatură și restul populației. Diferențierile s-au produs și pentru anumite categorii profesionale, care au exploatat penuria de resurse a populației și au oferit servicii de tip clientelar. După 1989, inegalitatea socială se amplifică foarte mult datorită transformărilor economice (privatizare, liberalizare), restructurărilor din industrie și pauperizării unui segment semnificativ de populație. Katherine Verdery consideră că în rural, inegalitatea socială este intim legată de factorul timp, prin încercarea de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forțe între facțiunile unui partid/schimbarea liderilor poate conduce spre schimbări în ceea ce privește politicile partidului. Candidații pot să valorizeze succesul lor mai mult decât pe cel al partidului din care fac parte. De asemenea, charisma, relațiile personale ale candidatului sau considerente clientelare pot face ca un alegător să sprijine un partid doar pentru că un anumit politician face parte din acesta. Prin urmare, respectivul politician va beneficia de un nivel înalt de influență în cadrul partidului și va putea impune propriile preferințe în detrimentul celorlalți
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
între fapte de repetiție și de succesiune. Din care cauză, în treacăt fie spus, nu cred deloc într-o restaurare integrală, de esență, a comunismului. Niciodată istoria nu vine total la loc. Faptul că se organizează febril un partid personal clientelar (de altfel de cea mai pură tradiție românească), preocupat doar de menținerea puterii, stă ideologic vorbind pe o iluzie și o himeră. Comunismul este mort în esență. Restaurația, aparent oricât de dură, nu poate organiza decât structuri hibride, improvizate, neviabile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
figură singulară. Un fel de corp străin în interiorul unei organizații politice sau, mai curând, politicianiste. Cum se explică acel antagonism? Formațiunile politice existente, constituite, cu merite istorice incontestabile, au, în mod firesc, ierarhiile, sistemele lor de relații interioare, în general clientelare, criteriile și metodele lor specifice. Toate duc la instalarea unei psihologii și mentalități la care intelectualul de valoare de tipul amintit se adaptează cu greu. Adesea niciodată. în partidele mari, tradiționale, sunt prețuite o serie de valori la care el
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de partide capabil să dea naștere unor guverne stabile. Partidele nu erau în măsură să mobilizeze consens în afara spațiilor urbane, în timp ce puterea proprietarilor funciari persista în spațiile rurale (cu nivel scăzut de educație a maselor și o politică locală evident clientelară). În plus, în stadii mai avansate ale procesului de modernizare, se asistă la două fenomene diferite. Primul este ieșirea la iveală a rolurilor tehnocraților cu o mare importanță, asumată, în viața politică. Al doilea este utilizarea consecventă a măsurilor represive
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
structurate, active în luarea deciziilor. Acest tip de ancorare privește, deopotrivă, relațiile dintre partide și grupuri de interese neorganizate, dar mereu apărate de elitele active, cum ar fi companiile private mici și mari, intelectualii sau chiar indivizi implicați în relații clientelare. Legăturile dintre guvern și elitele de partid pe care acesta le include cu interesele organizate pot fi regăsite într-un sistem corporativ 42. 2) În ce privește clientelismul există deja o literatură amplă (Morlino, 1998, cap. 4). Este ușor de intuit cum
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de neutralitatea asociațiilor față de partide 45. În cazul Italiei, organizația de partid are rolul principal (Morlino, 1998, cap. 4), în timp ce "ancorele" rămase își asumă un rol secundar. Observații asemănătoare se pot face și cu privire la Grecia, deși în această țară conotația clientelară este, de asemenea, personalizată (adică modul în care partidele au fost create și organizate evidențiază o puternică componentă carismatică), în timp ce alte "ancore" rămân la un nivel inferior. În Spania, slaba organizație de partid este echilibrată de neutralitatea relativă a grupurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pot avea un impact major asupra unui anumit proces de consolidare, precum și asupra unor caracteristici specifice democrației consolidate în urma acestui proces. Pasul ce succede instaurării unui nou regim democratic caracterizat prin legitimarea inclusivă (ce presupune controlul societății civile prin practici clientelare, un sector public puternic și partide care se bazează pe o penetrare "capilară" în societatea civilă), poate fi considerat un proces la sfârșitul căruia statul (aparatul birocratic în sens general) are un rol predominant. Mai simplu, putem vorbi de o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
statului. Grecia a dezvoltat o organizare cuprinzătoare a partidelor, împreună cu o stabilizare a sistemului de partide, caracterizată, de asemenea, printr-o anumită continuitate în comportamentul electoral. În același timp, forța de muncă a societății civile și dezvoltarea unui adevărate mașinării clientelare de către partidul dominant subliniază similitudinile dintre procedeul de consolidare grec și cel italian. Totuși, spre deosebire de cazul italian, Partidul Comunist a fost mult mai restrâns din punct de vedere electoral și forța lui s-a diminuat progresiv, în timp ce dreapta a devinit
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au organizat lovitura de stat și apoi au decis extinderea substanțială a sectorului public -, dar și prin recursul la modelul democratic european, susținut de alți actori, civili și militari, care au câștigat teren în cele din urmă. În Grecia, tradiția clientelară și statală este întărită de amplul sector public, de o lege electorală bipolarizantă care are un impact puternic de reducere a numărului de partide și de prezența unor lideri carismatici ca Karamanlis și, mai târziu, Papandreu 52. Se pot avansa
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și nu pentru afirmarea de valori și politici. (Se întrunesc astfel toate condițiile pentru dispariția "ancorei" de gatekeeping, mai ales în absența protagoniștilor săi). La începutul anilor nouăzeci, totuși, au existat factori stimulativi care au contribuit la dezancorarea partinică și clientelară. Ar trebui să atragă atenția, în mod special: impactul unor anchete asupra corupției, criza economică, referendumul din aprilie 1993 și schimbarea legilor electorale. Scandalurile și corupția au fost elemente permanente în istoria Italiei. Dacă ne limităm la perioada republicană, putem
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a fost compensată de un "patronaj" politic eficient (Predieri, 1963) și de o practică continuă a "subguvernării", facilitată de existența unui sector economic public foarte dezvoltat. În noua situație, o criză economică prelungită a declanșat o criză a întregului sistem clientelar și a slăbit astfel o altă "ancoră" majoră a consolidării italiene. Ca rezultat, noi grupuri și mișcări -"Liga de Nord", "Mișcarea referendumului" (a lui Segni), verzi, neocomuniști etc. - au găsit mai multe oportunități pentru a atrage simpatizanți și votanți anterior
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o altă "ancoră" majoră a consolidării italiene. Ca rezultat, noi grupuri și mișcări -"Liga de Nord", "Mișcarea referendumului" (a lui Segni), verzi, neocomuniști etc. - au găsit mai multe oportunități pentru a atrage simpatizanți și votanți anterior atașați "ancorelor" partinice și clientelare tradiționale. Al treilea factor stimulativ, rezultatul referendumului din aprilie 1993 (privind legea electorală pentru Camera Deputaților), a subliniat existența unei cereri de schimbare (în sensul realizării unei formule majoritare). S-a sperat că o astfel de soluție ar îmbunătăți eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regimului democratic nu a fost extinsă și profund stabilită, deși era limitată. În prezența unei legitimități implicite, "ancorele" sunt importante, dar numai pentru a înțelege care sunt procesele de consolidare deja realizate. "Ancorele" - obiect de analiză (organizarea partidului, gatekeeping-ul, legăturile clientelare și structurile neo-corporatiste) - se formează în primii ani de instaurare a democrației. Fără să ne oprim asupra semnificației acelor "ancore" (v. capitolul 5), prima întrebare este dacă cele patru forme de ancorare pot influența calitatea democrației. Gatekeeping-ul și clientelismul (datorită
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
zilnică de 2.800-3.000 de calorii ce trebuia asigurată populației (Chirot, 1978). Deși erau raționalizate, carnea, produsele din carne, lactatele nu se găseau. Pentru procurarea celor necesare existenței cotidiene s-a dezvoltat un păienjeniș de relații și o cultură clientelară ce permiteau accesul la bunuri de larg consum (hrană, medicamente, vată, hârtie igienică, detergenți etc.), la servicii (medicale, de transport etc.) mai de calitate și la favoruri (obținerea unor contracte, a unei locuințe de stat sau private, a unei butelii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Horia Terpe) se referă la relația dintre constituenți și furnizorul de bunuri publice, făcând o distincție, În privința furnizorului, În ceea ce privește relația dintre antreprenoriatul politic și administrația publică. În acest context, este oferită, ulterior analizării unor modele clasice de relații (cel clientelar și cel formal), o deschidere teoretică diferită În raport cu modelul formal. Următorul studiu („Politicile publice europene - actorii și puterea lor de decizie”, semnat de Mirela State) tratează problematica procesului decizional național În cazul statelor membre ale UE. Astfel, sunt abordate chestiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]