6,563 matches
-
de influență ca trupele noastre să fie dislocate într-o zonă mai puțin periculoasă (fără boli tropicale), mai ales din punct de vedere climateric, respectiv în Podișul Central angolez, în orașul Lubango și în zonele din jur, cu relief și clima apropiată de cea din țara noastră. De altfel, în cei aproape 4 ani petrecuți în Angola de cei peste 5 mii de militari romani, s-au înregistrat doar 4 decese, nelegate însă de ciocniri armate sau climă, ci urmare unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu relief și clima apropiată de cea din țara noastră. De altfel, în cei aproape 4 ani petrecuți în Angola de cei peste 5 mii de militari romani, s-au înregistrat doar 4 decese, nelegate însă de ciocniri armate sau climă, ci urmare unor accidente. In perioada 1996-1999, a fost ambasador, urmărind îndeaproape activitatea militarilor români atât în Luanda, cât și în provincie. Împreună cu comandanții străini ai celor 7 mii de militari ai forțelor O.N.U. a participat la numeroase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1962-1964. Limbi străine: franceza, engleza. Activitate profesională Întreprinderea de Prospecțiuni Geologice și Geofizice, București, economist principal 1958-1962. Ministerul Afacerilor Externe 1964 până la pensionare în 1998, la vârsta de 62 ani și o lună (cu o vechime, întregită cu sporul de climă în țări calde, de 43 ani și 4 luni). 1964 -1968 Atașat și Secretar III, Direcția Politică de Sinteză; 1968 aprilie-1972 septembrie trimis la post la Ambasada din Tunisia, în curs de deschidere, cu gradul de Secretar III și, ulterior
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
piață Substitute Învechire Produse noi Ciclul de viață al produselor Marje Reglementări privind prețul Liberalizare Calitate Cerere Contracte pe termen lung Volatilitate Disponibilitatea ofertei Acces Profitabilitate 16. EVENIMENTE NATURALE Cutremur Inundație Incendiu Furtună Încălzire globală Zgomot Contaminare Poluare Schimbare a climei Guvernanța corporativă 234 17. RISCURI OPERAȚIONALE Managementul costului Eficiență Capacitate Încredere Închidere neplanificată Continuitate Măsurători Calitatea produselor Logistică Ofertă Timpul necesar ciclului Distribuție Management al inventarului Tehnologie Informație Interfețe Eșecuri ale designului Evaluare Marketing Întrerupere 18. ORGANIZAȚIA Ansamblu Structură Complexitate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
păcat atât de mare. Ciclul Anima & Animus Copiii și Îngerul morții Copiii. Parcul La poalele parcului se deschide o vale întinsă și încăpătoare ca o mare, la capătul căreia se îngrămădesc lanțuri de munți mici și ondulați, acoperiți cu pășune. Clima caldă și uscată permite rareori oaze de verde printre tonuri de galben, ocru și arămiu. Liziera parcului se întrerupe într-o terasă de lemn ce privește în această vale. Terasa e acoperită și înțesată cu bănci lungi așezate paralel, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
contuzie; sistemul ventricular e pe linia mediană și conține L.C.R. limpede, clar; plexurile coroide au culoare roșiatică violacee; buzele fără semne vizibile de violență; limba pe secțiune de culoare roșiatică, omogenă; dinții fără leziuni traumatice; 2.13. Era pleistocenă răcirea climei subpolară perioada glaciară temperată perioada interglaciară ca urmare la peste 1.800 m apar ghețari care au creat văi glaciare creste cu circa 10.000 ani în urmă încălzirea climei topirea ghețarii 2.14. Sfârșitul cuaternarului hologenul cele mai tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
omogenă; dinții fără leziuni traumatice; 2.13. Era pleistocenă răcirea climei subpolară perioada glaciară temperată perioada interglaciară ca urmare la peste 1.800 m apar ghețari care au creat văi glaciare creste cu circa 10.000 ani în urmă încălzirea climei topirea ghețarii 2.14. Sfârșitul cuaternarului hologenul cele mai tinere forme de relief luncile Delta Dunării definitivarea cursului Dunării și în prezent acționează asupra reliefului agenții externi omul. Gâtul: părțile moi ale gâtului fără infiltrate sanguine; tiroida pe secțiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Viitorul economic al Uniunii reclam... mai o mult... colaborare, inclusiv instituțional..., că s... nu mai amintesc de necesitatea acut... de a lupta mai eficace contra terorismului, de a face fâț... mai bine altor pericole neconvenționale - de pild..., consecințele schimb...rii climei (cum sunt inundațiile). Cât privește „rabatul britanic”, are sens s... fie analizat... noua situație; ast...zi, venitul pe locuitor în Marea Britanie este, în termeni relativi, considerabil mai ridicat decât acum câteva decenii; rata de creștere economic... a fost sistematic mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de ce absorbția fondurilor UE este o provocare formidabil... pentru societatea româneasc.... Avem nevoie de șosele (autostr...zi și drumuri), de poduri, de o amenajare a teritoriului care s... protejeze cet...tenii împotriva ravagiilor naturii dezl...nțuite (efecte ale schimb...rii climei, ale carentelor infrastructurii și ale deforest...rilor iraționale și criminale din ultimii 15 ani). Modernizarea rural... are o nevoie acut... de asemenea fonduri. Vorbeam mai sus de programare bugetar... multianual.... Aceasta este de neconceput f...r... includerea fondurilor structurale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
călugări. Machiavelli vorbește însă, în acest capitol, mai degrabă despre revoluții generale, decît despre cazuri particulare; a ghicit adevăratele resorturi ale unei mașini foarte complicate, dar ni se pare că nu le-a analizat pe cele mai importante. Diferențele de climă, alimentație, educație, dintre oameni impun o deosebire totală între modul lor de viață și de gîndire; de aici diferența dintre un călugăr italian și un chinez învățat. Temperamentul unui englez profund, dar ipohondru, este complet diferit de curajul orgolios al
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îngheață un patinoar pentru fulgii de nea. Fluturii zburdă pe câmp, hoinăresc, zboară aiurea care încotro, în zig-zag. Pajiștea multicoloră este o lume aparte, în ea toate florile s-au adunat să țină soarelui cunună. Acolo este lumea insectelor, vara climei temperate e o binecuvântare pentru câmpul care forfotește de atâta suflare. Fluturii se joacă pe câmpul înmiresmat cu flori de toate culorile. Și câmpul le zâmbește curios, jucăuș, cu poftă. Fluturii, albinele, furnicile și buburuzele, până și gândacii de Vaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
la ele acasă. Mai mult, li se impune un comportament decent și plăcut trecătorilor. Uneori părând mai sărăcuță, pe alocuri murdară (Vaslui, Bârlad), ea este de cele mai multe dăți fascinantă. Nu te poți plictisi în ținutul umbrelor, culmilor și soarelui. Iar clima, continentală excesivă, i se potrivește de minune. Simpatie, înțelepciune, Iași. Iașii sunt un oraș extraordinar. Însă ceea ce este mai românesc: Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Golia, Biserica Bărboi, Trei ierarhi, Mitropolia, și ceea ce este mai select, mai de paradă: Palatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cu reală fală, cu simplitate pe placul și așteptările supușilor). Și cu sclavi, mulți sclavi. Cu pedepse grave, sancționări. Cu un sistem poate prea sofisticat. Și cu mâncăruri delicioase pe bază de orez. Cu exotismul depărtărilor și vegetației și cu climă delicată, semiecuatorială. Azi poartă costume thailandeze. Îi privesc cum fac paradă liniștit. Ca o bijuterie în palmă. Mă uit la el și privesc. Și noi ne plimbăm sub clar de soare. Și razele ne zâmbesc. Ne uităm unul la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
sparte, cu imensul spațiu gol. Ajungem în munții înzăpeziți unde ninge abundent (nu spațiul auster al Himalayei atât de bine descris de J. Hilton în "Paradis întunecat", nici în locurile înzăpezite ale eschimoșilor, ci în munții unei dulci țări cu climă temperată). Prin cap îmi trec idei despre " I-a înghițit pădurea" a lui R. Gallard, " Comoara din Sierra Madre" a lui B. Traven și filmul american vechi turnat după ea. Ajungând în vilișoara de lux cochetă și scumpă, fistichie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
experiență dăunătoare fericirii din trecutul lor sunt aproape pe deplin convins că niciodată nu li s-a șters vreun pic din amintire. Niciodată. octombrie, 2012 Istorisiri nesănătoase fericirii 29 Bătrân frustrat ilele înăbușitoare de vară aduc mereu, în zona de climă temperat-oceanică, ploi scurte, dar năsprasnice, chiar atunci când te aștepți cel mai puțin, stricând, astfel, oamenilor ocupați, adică celor de ispravă, treburile, iar visătorilor, adică trântorilor, promenadele fără sfârșit. Aceasta este o situație generală, însă, și îmi cer iertare de la cititor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Albert Schweitzer prezentă în Declarația pentru o etică mondială a Parlamentului religiilor mondiale la Chicago în 1993. Declarația accentuează în mod special, responsabilitatea noastră față de Planeta Pământ, față de cosmos, aer, apă și sol. De atunci criza cauzată de schimbările de climă la nivel global se dovedește cu fiecare an ce trece tot mai amenințătoare pentru întreaga umanitate, îndeosebi pentru cei mai săraci dintre săraci. Catastrofe naturale cu consecințe devastantoare pentru milioane de persoane: secete și aluviuni, uragane și tornade, incendii forestiere
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al unui sfârșit de lume rezultat din faptele omului. Știința lansează diverse avertismente dramatice în acest sens, bazate pe date reale: procentajul de CO2 crește, atmosfera se încălzește, ghețarii se topesc și permafrostul se diminuează; gaura de ozon crește, iar clima se modifică mai repede decât ne așteptăm. În același timp, suntem amenințați de suprapopulare și de deșeuri, de poluarea aerului, otrăvirea terenurilor și a apelor, de lipsa apei. Chiar și fizicienii proeminenți precum Martin Rees se întreabă: Our final century
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
doar în Europa sau în America, dar și, de exemplu, în India și China, având consecințe grave pentru mediul înconjurător. Ce anume îmi spune mesajul creștin în această situație? Sunt conștient că nu poate oferi nici o soluție tehnică pentru protejarea climei și a mediului, pentru distribuirea raționalizată a apei și a materiilor prime, pentru lupta împotriva zgomotelor și a eliminării deșeurilor. Nu ne spune nici dacă vreo idee sau reformă sunt potrivite pentru eliminarea decalajului abisal între bogați și săraci, între
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
împins umanitatea să se confrunte cu grave prăbușiri ecologice, economice și sociale ce au condus la o criză economică, în fața căreia susținătorii unei Realpolitik, dar și marii protagoniști ai lumii economice și financiare în continuare nu știu ce este de făcut. Schimbarea climei, protejarea mediului, distribuirea apei și a materiilor prime, combaterea poluării fonice, eliminarea deșeurilor, dar și discrepanțele dintre bogați și săraci, între țările industrializate și cele în curs de dezvoltare... Ce este de făcut în fața acestor lucruri? De asemenea, adio și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe ceea ce este vremelnic, arhimandritul alegând aici un citat din Noul Testament, corespunzător atitudinii sale pro cremaționiste: "Trupul (carnea) nu folosește la nimic zicea Mântuitorul Christos Spiritul este cel ce viază (trăiește)"188. El venea cu o ipoteză interesantă, separând, în funcție de climă, preferința pentru incinerare: populațiile din sud o practicau datorită climei, cele din nord datorită suprafețelor mici de sol cultivabil, iar altele datorită credințelor religioase. Șerboianu arată că dovezile arheologice certifică faptul că pe teritoriul României s-a practicat incinerarea. Or
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Noul Testament, corespunzător atitudinii sale pro cremaționiste: "Trupul (carnea) nu folosește la nimic zicea Mântuitorul Christos Spiritul este cel ce viază (trăiește)"188. El venea cu o ipoteză interesantă, separând, în funcție de climă, preferința pentru incinerare: populațiile din sud o practicau datorită climei, cele din nord datorită suprafețelor mici de sol cultivabil, iar altele datorită credințelor religioase. Șerboianu arată că dovezile arheologice certifică faptul că pe teritoriul României s-a practicat incinerarea. Or, toate aceste situații îl determinau să pledeze pentru superioritatea cremațiunii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
igienice, estetice, economice sau sociale vin cu câte o inovație, cum de pildă este incinerarea cadavrelor omenești. Din cele expuse în articolele precedente se vede, că incinerarea morților a fost preferată, la unele popoare (cele din sud) din motive igienice, clima fiind prea arzătoare; la altele (cele din nord) din motive de economie a solului prea redus, iar la altele dintr-o superioară concepție ce o aveau despre nemurirea sufletului și majestatea focului, considerat ca element divin. Pământul țării românești nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fundamentale. Alecsandri călătorește cu diferite prilejuri prin Moldova, Muntenia, Bucovina și Transilvania, în partea europeană a Turciei, în Italia, Austria, Germania, Franța, Spania, Anglia, nordul Africii, din plăcere personală, pentru a o însoți pe Elena Negri, plecată în căutarea unei clime mai favorabile sănătații sale zdruncinate, sau cu însărcinări oficiale. Fiecare din aceste călătorii, lasă urme în creația sa, în proză sau în versuri și se tipărește pe ecranul experienței omenești ce-i definește personalitatea publică și intimă. Descoperirea poeziei populare
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
care descrie realitățile, Dan Lăzărescu vrea parcă să ne indispună cu tot dinadinsul, dovadă ultimele două numere (din 7 noiembrie și 14 noiembrie). Primul articol (,Populații în marșarier") ne spune că românii se sting încet, dar sigur. Al doilea articol (,Climă&sănătate") ne spune că omenirea va muri, tot încet și sigur, de căldură. Iată două fragmente. ,Pînă la sfîrșitul acestui secol, numărul celor ce populează plaiurile mioritice va scădea la mai puțin de jumătate, ajungînd la cca 9 milioane de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]
-
s-au înscris printre fenomenele extreme ale ultimelor decenii. De altfel, pe continentul nostru, temperatura medie a aerului a crescut, între 1996 și 2005, cu cca 0,74 grade C, iar perioadele de secetă au devenit tot mai frecvente. Firește, clima României nu a făcut și nu face excepție, încălzirea tot mai pronunțată fiind consemnată, la noi, cu precădere, după 1961." (,Climă&sănătate") Dan Lăzărescu nu are nici o vină. Trăim vremuri în care veștile bune nu mai pot aparține decît trecutului
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]