2,055 matches
-
boala cu păcatul și vindecarea cu absolvirea de păcat, nicăieri boala nu este redusă ori identificată cu o deficiență de ordin moral. Este așadar ilegitim și nejustificat să presupunem că prin indicația posesiunii Luca ar fi denunțat viciul carnal. Acest clivaj aparține exclusiv tradiției ulterioare, deși, cum voi arăta Îndată, el se poate Întemeia pe câteva aluzii evanghelice semiinocente. În plus, statutul de prostituată al Mariei Magdalena intră În contradicție, pe toată linia, cu informațiile furnizate de restul fragmentului: apartenența la
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de securitate. Securitatea colectivă nu mai era ceva ce se putea obține În principal prin limitarea acțiunilor părții adverse. În plus, a dispărut amenințarea unei anihilări reciproce În eventualitatea unei confruntări militare Între NATO și Pactul de la Varșovia. Odată cu eliminarea clivajului ideologic ce Împărțea Europa și după liberalizarea politică și economică a fostului bloc comunist, riscul unui război Între statele europene a devenit insignifiant, Însă posibilitatea izbucnirii unor conflicte de altă natură nu era complet exclusă. În aceste condiții, arhitectura de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
secolului. Apropierea inițială de sămănătoriști și de poporaniști, alături de care opune modernității un trecut cvasiromantic, este, așadar, firească la început. Se va îndepărta de ei însă relativ repede, printr-un raționalism moral de tip iluminist, cum spune tot Nicolae Manolescu. Clivajul prematur dintre individ și societate conduce însă, aproape de la sine, spre o concepție monistă, înspre ideea unei utopii care să prezinte o umanitate omogenă, ritualizată și alcătuită după tipare existențiale pure - cum consideră Al. Paleologu -, străvechi, aflate sub semnul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din Banat și din sud-est”. Restul sînt forme diverse de „agricultură eterogenă”, combinînd mica exploatare individuală cu asociații mai mici sau mai mari, ce se întind, oblic, din Satu Mare pînă la Giurgiu. „Pe această eterogenitate spațială se vor desena probabil clivajele viitorului”, conchid autorii. În final, o concluzie : „Două aspecte majore însoțesc «reîntoarcerea la țară». Pe de o parte, noile peisaje agrare sînt arhaice, necesită enorm de multă muncă și împiedică realizarea unei agriculturi productive. Pe de altă parte, întoarcerea la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mecanism economico-financiar prin care cei decăzuți din poziția de avangardiști își revendică un loc în cadrul unui muzeu de artă contemporană și automat o cotă pe piața de artă? Pot fi considerate pentru muzee aceste situații ca momente de "fractură", de clivaj, o lipsă a funcției educative, o "deconstrucție instituțională" cum a fost identificată de unii sociologi? Sînt întrebări ce își așteaptă răspunsul. Devine insistentă necesitatea unor studii sociologice centrate pe aceste teme de interes major pentru societate. Pentru moment, în acest
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
încorporat în locuitori. Fie că vorbim de alcătuirea socială, de comportamentele electorale sau de raporturile cu periferia, viața pariziană rezultă din dinamica dintre aceste două forme ale socialului, într-un oraș în care liniile de demarcație sînt o manifestare a clivajelor societății. Această Sociologie a Parisului are la bază, firește, truda personală a autorilor, dar și lucrările indispensabile ale statisticienilor de la INSEE 3, ale cercetătorilor de la APUR4 și unele dintre numeroasele lucrări care au avut ca subiect acest oraș. Bibliografia indicativă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
lărgimea străzii, care se îngustează mult, în arhitectura imobilelor, care devin sobre, în apariția amplasamentelor industriale și meșteșugărești. Comunitatea portugheză este suficient de vastă pentru a beneficia de o slujbă în limba maternă în fiecare duminică, la biserica Sainte-Marie-des-Batignolles. Un clivaj social separă foarte clar al 17-lea arondisment în două părți, la sud și la nord de liniile ferate ale gării Saint-Lazare. Personalul aflat în serviciul familiilor din marea burghezie, adesea de naționalitate portugheză, lucrează în partea de sud a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
fiice de moșier cu sensibilitate artistică: dubla educație îi va marca inclusiv producția literară (romanele Fecior de slugă, Vinul de viață lungă ș.a.). Prezența unor esteți precum Dimitrie Anghel, Al.T. Stamatiad sau Ștefan Petică în paginile Sămănătorului indică un clivaj identitar simetric în rîndul aripii „conservatoare” a simbolismului autohton. La D. Anghel, opțiunea pentru estetismul decadent se accentuază către 1910, după o fază parnasiană. Un anume bucolism stilizat e de altfel prezent și într-o latură a simbolismului francofon (de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la Duiliu Zamfirescu, la Mihail Sadoveanu, la Emil Gârleanu și, mai tîrziu, la G. Ibrăileanu și Ionel Teodoreanu. „Lirismul” prozei fin de siécle, incriminat mai tîrziu de un E. Lovinescu, ține și de aceste resorturi intime ale psihologiei creației, de clivajul dintre o identitate tradițională pierdută și o conștiință modernă traumatică. Există însă și evoluții în sens invers. O deplasare dinspre estetismul decorativist spre tematizarea tradiției autohtone vom întîlni după război la Ion Pillat, în vreme ce „imagistul” Adrian Maniu abandonează insolența dandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
critica „formelor fără fond” a lui Titu Maiorescu, mesianismul tradiționalist al lui Nicolae Iorga), se acutizează odată cu avansul modernizării social-culturale și cu apariția „crizelor” de adaptare aferente într-o societate cu mai multe viteze, intrată tîrziu în modernitate, marcată de clivaje identitare și de necesitatea autodefinirii. Dacă în cazul romantic-clasicizantului Vasile Alecsandri conștiința apartenenței la „ginta latină” impulsiona activitatea de mediator a acestuia între cultura franceză și cea română (fără deschideri, însă, către modernitatea postromantică), la antiacademistul Alexandru Macedonski, nevoia afirmării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
relative, mai mult ca În Europa) nu le ating. În acest sens, s‑ar putea folosi, schimbând ceea ce e de schimbat, conceptul francez de pensée unique, pe care Îl putem extrapola În alte contexte Înțelegând sintagma ca ideologie dominantă, dincolo de clivajele tradiționale și dincoace de problemele reale ale societății. Existența „gândirii unice” Îi duce la exasperare pe cei ce sunt lucizi, transformându‑i În marginali (dar marginali În sensul literal) pe criticii inteligenți și independenți. Pentru asemenea oameni, din păcate, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
demersul istoriografic cu un oficiu sacerdotal 1, Wilhelm Dilthey va căuta o formulă hermeneutică prin care să depășească dogmatismul istorismului hegelian, dar care să conserve unitatea de sens a istoriei umanității. În primul rând, Dilthey este cel care va recunoaște clivajul între „științele naturii” și „științele spiritului” (sau „umanioarele”), refuzând metodei pozitiviste dreptul de a ancheta obiectele de studiu ale științelor spiritului. Deși autonomizează cele două domenii ale cunoașterii umane, Dilthey îmbrățișează un dualism epistemologic: natura se explică, omul se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
paradigmei de interpretare a religiei prin prisma creștinismului. Etapizarea ternară (stadiile magic/mistic/secular) a istoriei religiei e datorată în bună măsură lecturii sociologice a Vechiului Testament propusă de E. Troeltsch. Istoricul german simplifică evoluția credinței israeliților prin postularea unui clivaj între vocația sacerdotală (mistică, rutinizantă, autoritar-tradiționalistă) și vocația profetică (harismatică, ascetic-intramundană). Analogia între atributele „vocației profetice” și proclamația reformatorilor din secolul al XVI-lea aproape că nu mai trebuie subliniată. Astfel, „pentru Weber lumea modernă este în mod fundamental o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
specialitate folosește deseori termenul politizare în două contexte diferite 17: a) politizarea unei probleme sociale prin dezbaterea acesteia pe scena politică instituțională sau mediatică de către actori deosebit de influenți: o problemă devine politică atunci când ea este transformată într-o miză, structurând clivaje între părți și între responsabilii politici pe anumite teme, cum ar fi: protecția mediului, șomajul, conflictele de muncă, nominalizările politizate ale înalților funcționari publici prin intervenția puterii politice; b) politizarea indivizilor pentru socializarea lor politică prin declanșarea atenției și interesului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
situație de criză care justifică intervenția externă. Este cazul Bosniei-Herțegovina, Timorului, Republicii Congo, țări care nu dispun de resurse și instrumente pentru a gestiona ele însele crizele, unde intervenția celei de-a treia părți este necesară. Această caracteristică creează un clivaj între statele care dispun de capacități de management al crizelor și cele care nu dispun de ele. Primele desemnează crizele și aduc asistența lor, în mod direct sau prin organizații internaționale, cele de-al doilea sunt puse în situație de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
prezent și viitor, ca și tranzițiile dintre ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
economice. Problema cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective diferite, dar, considerăm convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii cât și ceilalți acordă o importanță crescândă problematicii formelor de manifestare a cooperării În cadrul domeniilor de studiu și paradigmelor specifice. Tradițional, clivajul dintre paradigma economică neoclasică și paradigma sociologică Însemna că există o diviziune a domeniului de studiu asociat economiei și, respectiv, sociologiei, dar și a abordărilor lor; economiștii ar fi interesați de relațiile de schimb economice și de acțiunea economică, rațională
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Noul mod de analiză se plasează la frontiera disciplinară dintre economie și sociologie contribuind În mod cert la estomparea acesteia și producând un dialog Între cele două științe, fertil teoriei sociale. Motto-ul ce prefațează aceste lucrări este elocvent pentru clivajul clasic ce a caracterizat economia și sociologia, dar, În același timp, constituie punctul de plecare pentru o convergență instituționalistă a științelor sociale. Lucrarea de față se plasează În acest context teoretic și metodologic, deși, concepția pe care vom Încerca să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dispun de resurse și putere diferite și construiesc sistemul (reguli și relații) În propriul avantaj. Uneori această construcție poate avea teleologii diferite de cea a eficienței sociale, precum stabilitate, ordine socială, reproducerea relațiilor de putere. Teoriile managerialiste aduc nou doar clivajul dintre interesele legitime ale proprietarilor (principalilor) și cele ale agenților acestora, managerii. Firma nu mai este o funcție unică de producție, fiindcă nu urmărește doar maximizarea unitară a intereselor patronilor. Managerii, cei care controlează În fapt firma, au propriile interese
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se constituie În modele teoretice cu grad mai mare de izomorfism față de patternurilor reale de cooperare Între actori decât piața concurențială sau integrarea ierarhică, fiindcă explică deopotrivă structurile intra și interorganizaționale de producere a cooperării social-economice. În plus, câmpurile transcend clivajul public - privat, deoarece organizațiile comerciale private funcționează În baza instituirilor și autorizărilor publice. În microcercetarea Întreprinsă, câmpul este acela al sectorului de export, dar nu putem spune că aparține În totalitate sferei private sau că avem de-a face doar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un aparat tentacular, cu articulații complexe și diversificate; dezvoltarea diferențelor interne este însoțită de integrarea crescândă în mediu; administrația nu se prezintă deloc precum un bloc unificat și omogen, ci ca un ansamblu stratificat și eterogen, care retranscrie în cadrul sau clivajele sociale. Această evoluție compromite pertinenta modelului birocratic pe care sistemele administrative contemporane au fost construite. Administrația publică, în accepțiunea de activitate, este guvernată de câteva principii fundamentale: * principiul legalității care impune că toate acțiunile care formează activitatea administrației publice și
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind o echipă alcătuită din economiști, istorici și antropologi) și stimulează un avânt al antropologiei economice în anii 1950-60 și după. Reflecțiile sale se axează asupra ambiguității conservării clivajului instituit între capitalism și celelalte sisteme economice și retrasează astfel frontiera împresurând lumea capitalistă în interiorul căreia un dispozitiv economic situat în afara socialului s-ar conduce după regulile specifice căutării interesului maximal. Polanyi ajunge la concluziile sale printr-o răsturnare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impune în anii 1960-1970 ca un câmp disciplinar rigid în sânul căruia discuțiile privind orientările științifice și instrumentele conceptuale se raportează poate mai puțin la validitatea intrinsecă a ipotezelor și postulatelor care le susțin decât la legitimitatea diferitelor fațete ale clivajului societăți industriale / societăți "primitive" pe care acestea le propun. Așadar, printre anglofoni, antropologia economică se organizează în jurul dihotomiei reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din urmă9, chestiunea privind domeniul de extindere al paradigmei utilitariste poate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precum și a formelor de acceptare, de respingere sau de reelaborare a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este disipată: aceasta nu mai ține de o dată a priori intangibilă a cărei puritate ar putea fi atinsă de abstractizarea influențelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
după o denumire vagă, merită desigur o atenție deosebită, în măsura în care încearcă să instituționalizeze paradoxuri acute de joncțiune ideologică și de disociere reală între economic și politic, în timp ce introducerea mecanismelor sălbatice de piață generează, de exemplu în Vietnam sau în China, clivaje extreme care lasă loc unor acceptări mai mult sau mai puțin cinice din partea elitelor politico-economice. Această survolare rapidă a câtorva problematici care traversează întreprinderea și i se asociază ne îndeamnă să credem că centralitatea ei obiectivă, dar amenințată duce la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]