1,622 matches
-
vorbind se obțin greu și cu prea mari sacrificii. - Da, Mircea, ai dreptate. Munca în agricultură nu este ca cea din oraș, de birou sau de la catedră. Este dură, dar este viață adevărată. Ai văzut? Pui un ou sub o cloșcă sau în incubator și peste trei săptămâni vezi cum se mișcă ceva prin curtea ta. Este viața. Pui un sâmbure de fructă sau o sămânță de legumă și răsare o salată, sau un pomișor. Peste ani devine un copac viguros
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
credea spusele lui, că îl interesează cum se poartă ea cu copiii și de aceea îi supraveghează. Trebuia să scape de femeiușca asta și așa îi era ușor să se descotorosească și de plozii ăia plictisitori. Guvernanta era ca o cloșca pentru ei. Nu-i scăpa nici o clipă din ochi și asta creștea aprecierea lui M.Joseph pentru femeie. Mary nu avea de gând să lase lucrurile, așa. Mătușa Annie, fredona o melodie și se apropie în pași de vals de
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
de tărăncuța aia impertinentă. M.Joseph e cu ochii pe ea. - Normal. Doar i-a încredințat copiii, să aibă grijă de ei. Sau ... - Încetează! Mă scoți din minți. Trebuie să scăpăm de ea! Este toată ziua pe lângă ei, ca o cloșcă. Ăla mic e numai după fustele guvernantei. -Mda ... dar știi ceva? M-aș încurca și eu în fustele ei. Mary îl lovi cu pumnul în piept Eustace râdea gros. - Pisica mea sălbatică e geloasă! o luă în brațe și se
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
vipia verii și de înghețurile iernii, asemenea palmelor lor trudnice. Dintre salcâmii și carubii parfumați și albi ca norii a văzut țiclălul Istriței, ce i s-a părut Olimpul cel purtător de mistere și de legende, fascinându-l cea despre Cloșca cu puii de aur, cât și aceea despre Tămâioasa moștenită de la strămoșii daci, chiar împotriva voinței regelui Burebista. De la marginea satului începea câmpia cea fără de sfârșit, adică uimirea și vraja depărtărilor nevăzute, ce păreau coborâte din cer de linia orizontului
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
Rusu, prof. univ. dr. Constantin Toma, prof.univ.dr. Gheorghe Lungu, Victor Mocanu doctor în sociologie, președintele Asociației Sociologilor și Demografilor din republica Moldova, prof.univ.dr. Maria Lungu, prof.univ.dr. Ion Apostol, prof. univ.dr. habil. Gheorghe Bobînă din Chișinău, prof.univ.dr. Nicolae Dobrovici-Bacalbașa, prof.univ.dr.Constantin Cloșcă, prof.univ.dr. Ioan Sârbu de la Chișinău sau prof.univ.dr.Vlad Galin-Corini. Conferința inaugurală ținută de academicianul Răzvan Teodorescu s-a referit la ‘'Cele două Europe'' și a avut loc în aula Bibliotecii Centrale Universitare ‘'Mihai Eminescu'' din Iași. Sub genericul INTERACADEMICA, s-
ZILELE UNIVERSITATII APOLLONIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357929_a_359258]
-
dinspre bucătărie. Și când mama ne chema la masă, odată cu ei lăsam și eu Cartea ce mi-o cumpărase tata - „Biblia mea cu ilustrații” − și fugeam direct în brațele ei, cuibărindu-mă acolo ca un pui de găină între penele cloștii sale. Alexandru Tomás-Cervesy Referință Bibliografică: Cine n-are carte, n-are parte! / Alexandru și Maricuța Manciuc Toma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alexandru și Maricuța Manciuc Toma : Toate
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
incredibil de frumoase, Roua îl luase la pieptul ei pe Cezărică Dunăreanu, nu prea aveau ei despre ce să-și vorbească, își respectau ritualul de viață, își creșteau copiii, măturau curtea, reparau cotețele, le dădeau cu var, puneau ouăle sub cloști și toate aceste mărunțișuri, care ne fac viața palpitantă prin esența lor cosmică, de regenerare a naturii, erau legătura puternică dintre sufletele trupurilor lor. Neacutare Pandișpan trăia și el emoțiile unui început de poveste romantică alături de Lilicuța cea plină de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Cum de i s-a întâmplat asta tocmai lui, el care în tinerețe a săpat cu elan și entuziasm la șantierul de tineret pentru conducta de gaz metan Agnita-Botorca?! Satul are Poștă, Telefoane, Vulcanizare și multe case în renovare. Didactic, cloștile râcâie pământul, înconjurate de puii pestriți care le imită vioi. Câinii latră, caii fornăie, pisicii aleargă sprinteni, cumpenele de pe la fântâni scârțâie, clopotele bat, e viață peste tot. Și zgomot. Belșug nu este, dar e forfotă. Iar nouă parcă ne-a
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
-i creeze cadrul în care, copilul vorbește cu Dumnezeu în noaptea cea sfântă a Ajunului Nașterii. Întâmplarea îl obligă pe copil în conștiință și, de câte ori își amintește de ea, promite că nu mai face nici o boroboață. În a doua povestire, „Cloșca Mamă” intrăm în atmosfera primăvăratică a ogrăzii bunicilor, unde bunica a pus în cuibarul cloștii, vreo 30 de ouă. Micile miracole ale naturii din curtea și grădina părintească, au darul de a-i uimi peste măsură pe prichindei care cercetează
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
Nașterii. Întâmplarea îl obligă pe copil în conștiință și, de câte ori își amintește de ea, promite că nu mai face nici o boroboață. În a doua povestire, „Cloșca Mamă” intrăm în atmosfera primăvăratică a ogrăzii bunicilor, unde bunica a pus în cuibarul cloștii, vreo 30 de ouă. Micile miracole ale naturii din curtea și grădina părintească, au darul de a-i uimi peste măsură pe prichindei care cercetează atenți, cu ochii rotunjiți a mirare, fiecare colțișor. O întâmplare vine să tulbure liniștea curții
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
de ouă. Micile miracole ale naturii din curtea și grădina părintească, au darul de a-i uimi peste măsură pe prichindei care cercetează atenți, cu ochii rotunjiți a mirare, fiecare colțișor. O întâmplare vine să tulbure liniștea curții. Puișorii și cloșca sunt confruntați cu o mare primejdie: gaia vine pe neașteptate și fură doi pui. A doua zi, o răpește pe cloșcă. Puișorii rămân singurei și bunica preia rolul de cloșcă, ceea ce-i face pe puișori s-o adopte. Copiii, deși
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
care cercetează atenți, cu ochii rotunjiți a mirare, fiecare colțișor. O întâmplare vine să tulbure liniștea curții. Puișorii și cloșca sunt confruntați cu o mare primejdie: gaia vine pe neașteptate și fură doi pui. A doua zi, o răpește pe cloșcă. Puișorii rămân singurei și bunica preia rolul de cloșcă, ceea ce-i face pe puișori s-o adopte. Copiii, deși întristați de pățania cloștii, învață să se apere și să stea permanent uniți, lângă mămica lor. Aflăm și întâmplări despre „O
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
colțișor. O întâmplare vine să tulbure liniștea curții. Puișorii și cloșca sunt confruntați cu o mare primejdie: gaia vine pe neașteptate și fură doi pui. A doua zi, o răpește pe cloșcă. Puișorii rămân singurei și bunica preia rolul de cloșcă, ceea ce-i face pe puișori s-o adopte. Copiii, deși întristați de pățania cloștii, învață să se apere și să stea permanent uniți, lângă mămica lor. Aflăm și întâmplări despre „O rățușcă” - de data aceasta, în versuri. În natură, ca
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
o mare primejdie: gaia vine pe neașteptate și fură doi pui. A doua zi, o răpește pe cloșcă. Puișorii rămân singurei și bunica preia rolul de cloșcă, ceea ce-i face pe puișori s-o adopte. Copiii, deși întristați de pățania cloștii, învață să se apere și să stea permanent uniți, lângă mămica lor. Aflăm și întâmplări despre „O rățușcă” - de data aceasta, în versuri. În natură, ca și pe lângă casa omului, toate lucrurile și ființele au rostul lor firesc, temeinicit din
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine adjunctul lagărului și-l întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine adjunctul lagărului și-l întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai furat»; «Era aruncat»; «Dar nu ți l-a dat nimeni, l-ai
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai furat»; «Era aruncat»; «Dar nu ți l-a dat nimeni, l-ai furat! Zece zile carceră!». Și Vida Gheza face în Franța, în lagăr, zece zile de carceră pentru Horea, Cloșca și Crișan. Când iese din carceră e purtat pe brațe de ceilalți. Zece zile de carceră pentru o filă din istoria noastră. De ani de zile, Vida Gheza dă viață lemnului, intrând în istoria artei noastre!“. „Traversează toată Europa și
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MAGIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Magie Feerie, puf de păpădie - O ședință incitantă de magie: „Cloșca” și-a scos puii la plimbare - Albastră pășune presărată cu grăunțe stelare; „Magii” tot rătăcesc prin pustie, Iar „Steaua” lor e încă vie, Purtându-I către o minune De vremuri mai bune; În trecere „Robii” și-au însemnat „Cale”; Stelele
MAGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359523_a_360852]
-
minții capac, c-un țoi limpezit cu zamă dă prună, ca să nu dea-n clocot și leneveală. - Și e bună o amărușcă la conu'Ionel Dragomir să-ți ia pitacii, bag samă ? - Chimirul meu nu e și gazda mărunțișului tău, cloșcă la ai mei d-ar sta și nu-n cuib străin! - Măria mea, își dădu cu reflecția Panacoadă, nu puse geană pă geană-n noaptea aia. Ieșise s-aducă apă și i se păru o mogâldeață că bâjbâie și șmotruiește
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
un minunat păr blond? Ce să vă mai spun? În acea zi, toate s-au ținut lanț. În fața casei, unde este bucătăria de vară, era o găleată unde se puneau resturile de mâncare adunate pentru porc. Aveau ai mei o cloșcă cu pui măricei, zburăței, cum se spune pe la țară, care nu aveau voie în fața casei. Salonul de cosmetică fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
data de 14 februarie 2000, în regia lui Leonard Popovici, într-o distribuție extraordinară: Ovidiu Iuliu Moldovan (în rolul trădătorului Duiu, anagrama lui Iuda), Irina Movilă(în rolul Mariei Magdalena), Al Georgescu, Ion Chelaru, Nicolae Urs (în rolurile lui Horea, Cloșca și Crișan), Răzvan Vasilescu, Valentin Teodosiu, Romeo Stavăr, Sorin Gheorghiu, Andreas Petrescu, Gheorghe Pufulete (în rolurile preotului, feldwebelului Otto, al jandarmului Istvan, în rolurile unor țărani). Înainte de Unirea cea mare, se spune mereu că a fost unirea cea mică. Dar
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
nu pot fi elucidate cu ușurință, dar care odată ce și-au găsit cheile, dau o satisfacție deosebită. Salturile imagistice ale poeziei calcă istoria balcanică de la TROIA la Pietroasele de Buzău, descoperind ziduri de trăiri și tezaure pline de semnificații. Astfel Cloșca cu Puii de Aur este coborâtă din neant în spațiul terestru. Coordonatele geografice venite din orizonturi imprevizibile surprind Golfstreamul, acel curent cald care întretaie meridianul de la Greenwich sugerând subtil nemișcarea în fotoliul comod al Șefului. Personajele mitologice se perindă ca
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
întreaga Transilvanie, devenea tot mai grea. Ei nu se mai puteau bucura de veniturile pământurilor pe care le lucrau. Din această pricină s-au născut mereu conflicte între populație și funcționarii fiscali. În perioada imediat următoare răscoalei conduse de Horia, Cloșca și Crișan, locuitorii Petrilei se plâng la 16 martie 1785 autorităților transilvănene că au fost deposedați de cea mai mare parte a pământurilor proprii de către familia Kendeffi. Aceeași familie pretinde pentru pescuit pe râul Jiu, care curgea prin Petrila, o
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
care se laudă că fac asta pot jura cu mâna pe inimă că nu a avut vreo ambiție personală făcând aceasta? Iată exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=fflUpGEuMhE&feature=youtu.be Gheorghiu-Dej refuza operele de artă semnate Brâncuși, “Cloșca de aur”... așa.. alte opere din patrimonial național - avut ’obștesc’ al unui Nastase, spre exemplu, furate și sustrase; așa-zisul rege care a fugit cu coada între picioare (bașca ca pe un tren doxat și dotat..) lăsând baltă o nație
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]