588 matches
-
Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care se oprește un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că scapă. Spin Cînd ți-a da un spin de porumbel* ori măceș și-l scoți, să-l pui în păr, ca să nu-ți mai dea și altul. Spinare Dacă te mănîncă spinarea, ai să te îmbolnăvești. Spiriduș De-i cloci ouă de stîrchitură (primele ouă, de regulă mici și moi, pe care le fac unele puice) sub moară și-i crește ce-a ieși din ele, îți crești spiriduși, și aistea cîți bani îi voi îți aduc și niminea nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
li se adresează copiilor cu o voce de copil. Puțini, totuși, au fost cei care au avut privilegiul de a asista la acest moment incredibil: graiul, limbajul omului ieșind din ciocul unei păsări (din gura unei creaturi care zboară și clocește ouă). Cei mai mulți dintre ei nu au avut decât dreptul la o păsărească vagă și de neînțeles, la o salvă bruscă de foneme revărsate, adesea, chiar în clipa când se întorceau ei cu spatele, pentru că papagalul ura să vorbească atunci când era
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mi-a spus imediat denumirea ei în franceză și în latină. Era un Calao de pământ (bucorvus). Atunci am aflat că pasărea Calao comună, masculul, obișnuiește să-și țină femela prizonieră, cimentând trunchiul copacului în care aceasta alege să-și clocească ouăle. Nu pentru că ar fi o mamă rea; o închide doar pentru a o proteja de prădători. În prezent, Raoul Lopez s-a apucat să îmblânzească un șoim negru Harris, să-l învețe să zboare în compania lui. Pasărea îi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nu de mult, am putut auzi chiar eu, în spatele unei portițe ieșite din balamale, grohăitul insistent al unui dobitoc ce tânjea după afecțiune). Potrivit unei idei încă larg răspândite, porcului îi place să se scalde în noroi, îi place să clocească în propria-i murdărie. Și totuși, când vine vorba de om, în special în India, se spune că baia de noroi spală ființa, o face mai curată: poate fi folosită atât în purificarea trupului, cât și a sufletului. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
vadă cine-i mai înalt/ Și noaptea gingașă se-apleacă/ Spre a părea/ Egale și surori./ Nu te-apropia,/ Până te cheamă/ Sânge stângaci,/ ca să cobori./ Tu vino numai când răsare/ Înlăcrimatul soare de octombrie,/ din oul văruit cu nouri,/ Clocit în calde veșnicii,/ Pândește cumpăna din care/ Se lasă-n jos cuminte-/ Atunci/ Poți, chip de om purtând,/ Să vii!" (Așteaptă să vină octombrie). Erosul profund este redat în Cuplu, unde nunta apare ca laitmotiv al reîntregirii ființei, tema constituind
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
viețuitoarele sunt produsul unei evoluții istorice cu mecanisme distincte, specifice. Corelațiile legice, descoperite prin cercetări experimentale, sunt fără îndoială utile, dar cu totul insuficiente pentru a oferi explicații multitudinii de aspecte ale comportării organismelor superioare. De ce diferite specii de păsări clocesc un anumit număr de ouă, nici mai multe, nici mai puține? Răspunsul, cum se știe, este că un număr mai mic sau mai mare de ouă clocite ar da mai puțini urmași capabili să supraviețuiască. Vom căuta zadarnic răspuns la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sa retras într-o cămăruță de la Casa Oștirii din București. Ticăloșii ajunși la putere cu ajutorul armatei roșii de ocupație dar și cu ajutorul diviziilor „Tudor Vladimirescu-Debrețin” și „Horia, Cloșca și Crișan” au trecut la punerea în practică a planurilor de răzbunare clocite de mintea psihopatului Stalin, „tătucul popoarelor democrate”, după cum îl alintau slugoii de la București dar și din celelalte state cedate de urdurosul Churchill rușilor. Urmând exemplul asasinului de la Kremlin, trebuiau, pur și simplu, exterminați vechii oșteni ai țării, cei care făuriseră
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vedere medical de către un medic oficial, cu o zi înainte de îmbarcare, liberându-se fiecăruia adeverință asupra stării sănătății lui”. Cu certitudine, acest lucru s-a întâmplat și știm sigur că mulți refugiați au scăpat de la măcelul siberian care li se clocise de către ferocele asasin Stalin, numai prin simpla specificare a unor boli, cel mai frecvent, extrem de contagioase. Comportamentul abuziv și arbitrar al rușilor pe teritoriul județului Fălciu în acei ani este ilustrat și de adresa nr.919/9 februarie 1945 trimisă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți de o lupoaică." "Hitler a vrut să creeze rasa acarienilor." "Un septuagenar este un poligon cu șapte laturi." "Obezitatea este o boală care îi lovește doar pe cei grași." "Cel mai mare miracol al medicinei sunt bolile." "Țăranii lui Creangă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cinstită și profitabilă în același timp, deci să nu paraziteze obsesiv bugetele publice, cum a procedat personajul evocat de noi aici și care inaugurează lista expiraților de tip academico-științific. Ce să mai adaug? Că înainte de binevenita plecare de la conducerea Academiei clocea un fel de proiect de lege a instituției culturale supreme care să-i permită președinția pe viață? Slavă Cerului, măcar asta nu i-a ieșit! Cred că a fost unul dintre cele mai malefice personaje care a bântuit cultura tranziției
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
elenă, în anumite locuri și în anumite împrejurări se degajă, în aerul atmosferic, emanații patogene, miasmele răspânditoare de boli. Miasmele pot proveni din dejecțiile holericilor, din cadavrele în descompunere ale animalelor de tot soiul, ca și din resturile vegetale ce clocesc în apele stătătoare, fără însă a exclude de către unii eventualitatea ca diverse conjuncturi meteorologice și chiar astrologice să favorizeze formarea și împrăștierea exalărilor morbide. Se vorbea despre un "climat holeric", instalat de preferință în zonele caniculare. Molimele ar fi fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
țărmurile, înfruntă toate climele și se gioacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau nevala [nestăpînirea, năvala] n-o chiamă, dar nici o alungă. Vine, se duce cu pricină și fără pricină, se întoarce neașteptat, sboară sau clocește, ... când ea-și alege prada..., când o ia de avalma. "Moldova au văzut holera de două ori și n-o mai uită... Ea, care a uitat ciuma, ea a avut-o veacuri..., căci holera este legată cu hronicile timpului nou
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Tensiu nea întinde fiecare fibră, ascuțind unghiurile, încrucișându-le ; hașură de riduri, rânjet. Beatitudine solitară, de parcă ar fi atins marginea lumii, a zilei, miezul sângeriu, de unde pornesc toate. Apogeul invizibil al zilei, marți, miercuri ; aceeași oră și același loc ? Zăduful clocește, capete și brațe pendulează aiuristic, leșinul răsucește colile groase și roz de ozalid prăbușite peste mese și peste sulurile de calc subțiri, transparente. Scaunele, planșetele și cuierul se mișcă bălăbănit, fără zgomot. Se privește cu luare-aminte în fereastra deschisă. Stă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pusă pe fugă de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au făcut loc cu atâta ușurință tuturor gogomăniilor clocite pe malurile Seinei, cari, șezând în al 7-lea cat al unei cazarme de chirigii, își sug degetul cel mic și fericesc universul cu teorii ieftene? Răspunsul îl dăm cu toată răceala sa crudă. Clasa noastră cultă, în cea mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o variantă a sa dialectală. În fond, vorbitorii unor graiuri românești au intrat în contact cu persoane care vorbeau dialecte slave. Unele cuvinte slave moderne au pătruns în vocabularul reprezentativ al limbii române. Cele mai multe (treizeci și patru) sunt bulgărești (bolnav, ciudat, a cloci, crac, grijă, grozav etc.); urmează (în număr de șapte) cele rusești (cavaler, mojic, poliție, poștă etc.) și (câte două) cele ucrainene (calic, a toropi) și cele sârbești (printre care și cuvântul sârb). Nu rareori un cuvânt a pătruns în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
solicitării de mită sau la umilirea și exasperarea contribuabililor prin inutilele și interminabilele trasee birocratice: "Ismail primește și audiențe [...] .Sute de solicitatori de posturi, ajutoare bănești și lemne sunt mai întâi introduși sub un abatjour enorm, unde sunt obligați să clocească fiecare căte 4 ouă. Sunt apoi suiți într-un vagonet de gunoi de-al primăriei și cărați cu o iuțeală vertiginoasă pănă sus la Ismail."62 Acolitul său, Turnavitu, cunoaște o ascensiune remarcabilă prin politică, avansând la statutul de "ventilator
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nimic din toate astea. Trecătorii sunt rari. Și e ceva excesiv în aer. O febră neobișnuită. Pașii sună arid pe piatra aleilor din parcul ce se cheamă, firește, ca în toate orașele mexicane, Alameda. În mijloc, un bazin cu apă clocită de zăpușeală. Ies din nou în stradă și, din fericire, îmi apare în drum o librărie. În hotel, la capetele culoarelor sunt puse recipiente cu apă fiartă pentru cei care nu cer apă minerală să se spele pe dinți. Am
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și a lăsa ca planul să ți se ivească pe parcurs. E modul cel mai organic, celălalt fiind mecanic; este modul cel mai spontan.“ Căci scriitorii, în viziunea lui Unamuno, sunt de două feluri: ovipari și vivipari. Cei dintâi își clocesc vreme îndelungată operele, fac fișe, adnotări, adună citate, stabilesc planuri și trec pe hârtie doar pe măsură ce totul se ordonează; scriitorii vivipari, dimpotrivă, nu fac niciun fel de pregătiri, au totul în cap, dau târcoale repetate subiectului, în cazul unui roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dar Fima se lăsa dus de val, arzând tot de exaltare spirituală: De ce naiba li se spală tuturor creierul spunându-li-se că egalitatea umană e străină de iudaism, marfă neevreiască de proastă calitate, fals pacifism creștin, În timp ce amestecătura aiurită clocită de un rabin mesianic oarecare, bunicul lui Gush Emunim 1, care a luat câteva fragmente din Hegel și le-a cârpăcit cu niște zdrențe de la Iehuda Halevi 2 și niște vechituri de la rabinul Loew3 din Praga, e considerată elixirul pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
greu să fug din calea lor și îmi însușeam materiale care celebrau încremenirea: proză care, alimentată de Kafka, suferea de subnutriție; scene de teatru în care limba se îndrăgostea de jocul de-a v-ați ascunselea, jocuri de cuvinte care cloceau într-o veselie alte jocuri de cuvinte. Astfel, aș fi putut să mă împrăștii în continuare în mod productiv și să par interesant la adunările Grupului 47 cu mereu alte trucuri, dacă masa de grohotiș a trecutului meu german și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am prins dân zbor că omu iera una cu cauza care Îl ținea legat dă mâini și dă picioare. Punând degetu pă rană, l-am Întrebat fără somație că cum Îl chema. La ananghie, amicu n-a mai avut cum cloci vrun șahăr-mahăr și mi-a arătat o Încredere care io sunt primu s-o aplaud, și a zis că Tadeo Limardo, vorbă care am crezut-o În graba mare sub beneficiu dă inventar, si vocé m’entende. Față cu șpionu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a-i da formă hainei în care mă arăt celorlalți. Avid de a mă înmulți, de a-mi lua un chip. Alter ego: acel „ce-ar fi dacă...“ devine un „cam este“ dar nu poate fi arătat. Fără să simt, clocit în sîngele meu fierbinte, secretul se îngreunează. Dar mantia sa poate să-mi ascundă infirmitățile și asta îmi dă putere. Falsul îmi pilește colțurile și umbrele devin blînde. Încerc să-mi ușurez povara spovedindu-mă oricui dar pentru toți adevărul
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]