1,966 matches
-
privind spre poarta templului. — Shichiza încă nu s-a întors? îi întreba el, de nenumărate ori, pe vasalii apropiați. E deja seară, nu-i așa? Pe măsură ce se lăsa asfințitul, enervarea lui Katsuie creștea. Soarele în amurg își arunca razele pe clopotniță. — A venit Seniorul Yadoya! Acesta fu mesajul transmis de luptătorul postat la poarta templului. — Ce s-a întâmplat? întrebă, neliniștit, Katsuie. Omul vorbi cu sinceritate. La început, Genba refuzase să-l primească, dar Yadoya stăruise. Îi explicase, în amănunt, hotărârea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
om de talia lui Gligorie Cornescu putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun în evidență potențialul economic
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Țării Moldovei, p. 41 footnote>. Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p. 337 footnote>. Stema Țării Moldovei cu inscripția în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
formă poligonală, este înalt de 7 metri și gros de 1,4 metri și este asemănător unui sistem de apărare. El închide un teren de 120 de metri în lungime. Intrarea în incintă se face prin zidul sudic pe sub turnul clopotniță. În partea nordică se găsește o poartă secundară de dimensiuni mici în comparație cu poarta principală de intrare în incintă. Zidul incintei se compune dintr-o curtină puternică, prevăzută în interior cu un drum de strajă la înălțimea căruia se află un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
părțile. Partea nordică a zidului care se termină în unghi obtuz, dispunea de drum de strajă, de metereze și de o ieșire mică tăiată la o înălțime de 2 metri de la nivelul pământului. La turelele de flancare și la turnul clopotniță, meterezele sunt rotunde, cu o deschidere deasupra pentru ochire. Pentru secolul al XVII-lea o caracteristică aparte o constituie fortificarea mănăstirilor. Aceasta din cauza vremurilor tulburi când voievozii nu făceau față revoltelor interne, când țara era greu apărată. Aceste fortificații erau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
când țara era greu apărată. Aceste fortificații erau destinate rezistenței în fața pericolelor interne și externe ale Moldovei. Vechile cetăți ale Moldovei erau ori sub stăpânirea turcilor ori au fost dărâmate, de aceea mănăstirile fortificate suplineau rolul cetăților de apărare. Turnul clopotniță are două etaje peste bolta de intrare în incintă. În turn intrarea se face pe o scară mobilă din exterior, la nivelul drumului de strajă și oferă acces într-o sală mică, de unde cu ajutorul unei scări din zid se urcă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
moldovenesc trăsături speciale: contraforții care sprijină zidurile, nervurile de piatră ale bolților, tendința de înălțare a bisericilor, elementele decorative ale sculpturilor în piatră (soclurile, elementele la uși și ferestre), pietrele de mormânt și chivotele sau baldachinele, forma acoperișurilor turlelor și clopotnițelor. La bisericile din Moldova s-a constatat și o influență armenească, cum ar fi sistemul arcurilor piezișe și în elemente de decor extern menite să strâmteze și să înalțe turlele. Stilul romanic îl întâlnim la planul bazilical cu trei nave
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu călugări, ceea ce s-a și făcut în anul 1910, înzestrăndu-se cu 100 ha de pământ, de jur împrejurul dealului Cetățuia - care, să fie pentru lucru și să se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nici o urmă”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 239 footnote>. Fotografii de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne dezvăluie existența pe latura de sud a unui al doilea palat, pe atunci deja în ruine, ce se înălța între turnul clopotniță și egumenie. Această clădire după stilul său cu parter și etaj, cu ferestre mari și numeroase, dispuse în ordine, care se aseamănă mult cu fosta clădire a Arhivelor Statului (...) de la Golia, aparține unei epoci mai târzii, și anume sfârșitul secolului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
septembrie 1863. Obiectele prețioase și cărțile să fie bine păstrate, ferite de stricăciune și să fie expuse spre vizitare și cercetare. În 21 iunie 1865 se raporta ministerului că după furtuna din 20 iunie „a treia parte din turlele bisericii, clopotnița și casele care erau acoperite cu draniță au fost descoperite de vânt. Lucrările au tărăgănat până în 1868 din lipsă de fonduri. După trei ani îngrijitorul declara, că din cauza ploilor acoperișul se stricase că ploaia răzbea și apa curgea în biserică
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în biserică și că nu se mai putea oficia serviciul liturgic”<footnote Ibidem, f. 71 footnote>. În anul 1879 s-a menționat că apa se infiltra atât de tare prin acoperișurile stricate, încât casele nu mai puteau fi locuite. Acoperișul clopotniței era deteriorat încât s-a spus „că e pe cale de a se nimici cu totul, iar zlapazul din partea de apus era sfărmat și putred”<footnote Ibidem, f. 71 și f. 74. footnote>. Cetățuia se îndrepta încet și sigur spre ruină
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lucrări de restaurare au început în anul 1908, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. A refăcut acoperișul caselor domnești, s-au restaurat chiliile de lângă sala gotică, s-au îndepărtat ruinele și s-au curățat pivnițele, s-a dărâmat casa egumenească dintre clopotniță și sala gotică, care nu prezenta nici o importanță istorică sau arhitecturală, fiind zidită târziu de către călugării greci. S-au reparat bolțile și încăperile anexe ale sălii gotice, s-au înlocuit cărămizile pardoselii cu altele noi. La 30 septembrie 1911 s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mondial, Mănăstirea Cetățuia a intrat într-un con de uitare din partea autorităților statului. Dar, din anul 1964 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și cu sprijinul Mitropoliei s-au început ample lucrări de restaurare. S-au refăcut: zidul de incintă, turnul clopotniță, turnul din colțul sudestic, baia turcească, casa domnească și biserica. S-a decapat pământul depus lângă ziduri și case până la pasul de călcare. S-a pus în valoare și porțiuni din fostul drum de strajă. La 29 iunie 1972 când
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
văzut o mare grijă pentru mănăstire și pentru călugării de aici. Ca exemplu putem aminti: vântul puternic din 20 iulie 1866 care a împrăștiat acoperișurile caselor de pe tot dealul Cetățuiei, furtuna din 20 mai 1877 care a smuls acoperișul bisericii, clopotniței și chiliilor. De fiecare dată egumenii mănăstirii au intervenit energic și stăruitor pentru a se lua măsuri urgente de înlăturare a pagubelor pricinuite. În 1910 personalul mănăstirii a plantat terenul din jur cu pomi și au făcut drenări, pentru a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zinc, în interior s-a pardosit cu marmură, s-a pus mobilier nou, veșminte noi, precum și obiecte de cult noi. S-au refăcut: stăreția, casa domnească, vechea stăreție cu sala gotică în care s-a amenajat un paraclis de iarnă, clopotnița, baia turcească, zidurile și s-a amenajat o bibliotecă. În afara incintei s-au construit chilii pentru călugări și o gospodărie anexă. În incinta mănăstirii s-a îngrijit de spațiile verzi plantând arbuști și flori. Vechile alei le-a lărgit și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sfărmându-se, prezentul clopot a fost turnat din nou cu cheltuiala panului Iota, arhimandrit și egumen al sfintei mănăstiri Cetățuia fiind domnul Matei în anul 1816 aprilie 23”. Acest clopot este în stare bună de funcționare și se află în clopotniță. Clopotul mijlociu, 1669 Clopotul: buciumul lui Duca, 1669 Clopotul mijlociu, rămas de la Duca Vodă este spart și se află expus pe un soclu, în curtea mănăstirii. Are următoarele inscripții: sus: ,,Da pacem Homine în diebus nostris. Anno Domini 1669”; la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de către prea evlaviosul și prea ilustrul domn al întregii Moldovlahii și ctitor, domnul domn Ioan Duca Voievod spre veșnică pomenire”. Cel de-al treilea clopot, cel mai 138 mic, rămas de la Duca Vodă, este și el crăpat, aflându-se în clopotniță. În afară de inscripția în limba latină, de sus, celelalte inscripții sunt identice cu cele de pe al doilea clopot. Inscripția de sus în limba latină spune: ,,Laudet Domine Anno Dominis 1669”. Tot în clopotniță se găsește și un clopot din 1932 care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vodă, este și el crăpat, aflându-se în clopotniță. În afară de inscripția în limba latină, de sus, celelalte inscripții sunt identice cu cele de pe al doilea clopot. Inscripția de sus în limba latină spune: ,,Laudet Domine Anno Dominis 1669”. Tot în clopotniță se găsește și un clopot din 1932 care are o greutate de 535 kg. El are inscripția: ,,În al treilea an de domnie a M. S. Regelui Carol al II-lea și al XXIV an de arhipăstorire a Î.P.S.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dancul”. Și Aristarh Hrisoscoleu mare spătar neavând ce face cu ele le vinde lui Toader Cantacuzino biv vel stolnic la 13 martie 1751 (7259). Înaintăm în susul uliței. Din stânga se ițesc turlele singuratice aleTrei Sfetitelor. Nu le ține tovărășie decât turnul clopotniță cu ceasornicul ce anunță crucea zilei. După un timp, bătrânul se oprește și, privindu-mă cu zâmbetul pe buze, mă întreabă: Îți mai aduci aminte de Locman gerahul? Am stat o clipită să-mi aduc aminte... „Nu cumva l-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Strâmbă și pornim pe Podul Vechi către Trei Sfetite. Călăuză ne sunt turlele. Nu-mi pot lua ochii de la frumusețea bisericii...Lăsăm în stânga noastră palatul gospod și ne abatem pe Ulița Mare. După câțiva pași, intrăm pe poarta de sub turnul clopotniță și apoi pe ușa minunii între minuni, biserica Trei Ierarhi...Ne închinăm cu evlavie la icoane. Îl urmăresc pe bătrân. El își îndreaptă des privirea către altar... „Se vede slujind acolo” - gândesc eu. Rămânem o vreme tăcuți, ascultând cântările călugărilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
își îndreaptă des privirea către altar... „Se vede slujind acolo” - gândesc eu. Rămânem o vreme tăcuți, ascultând cântările călugărilor adunați în jurul stranei. Bătrânul îi îngână în surdină...În cele din urmă ieșim, trecând din nou pe sub bolta mare a turnului clopotniță. O luăm domol pe lângă zidul înconjurător și îndată suntem pe o hudicioară unde din dreapta ne privește „biserica papistășească”. O lăsăm în urmă și călcând tot pe lângă zid dăm peste „crâcima” despre care a vorbit călugărul...O dugheană ca multe altele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
deja alți clienți... „Am cam stat olecă” - îmi trece prin minte. „Dar nici nu puteam trece peste așa o minune în fuga calului”...Ucenicul călugărului iese de după tejghea, vine să sărute mâna călugărului și să primească baslogovenie...Ieșim. Dincolo de turnul clopotniță, ne întâmpină forfota târgului. Pe aici se mișcă altă lume. Trăsuri pe capra cărora tronează vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul cailor dinspre sau spre palat. Pe alături merg în trap săltat slujitorii celui din trăsură...Ne întâlnim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
al treilea. Nici un răspuns nu este potrivit. Eu mă încăpăținez să-mi aduc aminte de unde o cunosc pe bătrâna negricioasă din poarta mănăstirii...Ea nu-și dezlipește ochii de pe mine. După o vreme, văd că se desprinde din umbra turnului clopotniță și, cu pași mărunți, pornește către mine...Pe măsură ce se apropie, bag de seama că ochii și fața i se luminează într-un zâmbet timid. Când ajunge la doi pași, îi aud glasul: Sărut mâna, conașule! Iaca m-am aciuat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a dat seama că îl micșorează pe însuși părintele său - Vasile Lupu voievod - care, după ce din lipsa de grijă a călugărilor greci biserica stătea gata să cadă, a făcut turlă bisericii, chilii, trapeză, pivnițe și zidul din piatră cu turn clopotniță și cerdac deasupra porții... Ei, dar să lăsăm acestea și să revenim la Aron Vodă, care în hrisovul din 1594 septembrie 1 - 1595 aprilie 24 (7103) scrie: „Am dat și am întărit sfintei mănăstiri din nou zidită de noi, anume
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
taie de acum domnu de Moldova”. Din când în când, somnul îmi face semne să mă las prins în mrejele lui... Toate încercările mele de a mai citi sunt fără izbândă... În vis mi se arată biserica Barnovschi-Vodă cu turnul clopotniță din piatră, masiv și în contrast izbitor cu biserica. Apoi pridvorul în stil baroc, adăugat de călugării geci, nu se leagă cu sobrietatea bisericii, a cărei zidire a început în 1627. În 1629, când a fost mazilit, nu era încă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]