735 matches
-
departe de Buchenwald, și a murit acolo. Dar ceilalți, circa o sută, au scăpat și au ajuns acasă. Dar eu și ai mei colegi stăteam zi și noapte. Eu nu mai știu nimic ce s-a Întâmplat. Știu că un clujean s-a dus la Weimar și s-a Întors cu o motocicletă ultimul răcnet: „Nu-ți este rușine, măi?” - „Ei, era acolo, dom’ne, nimănui nu-i pasă. Am pus mâna și am...” - „Mie Îmi spui? Lasă cineva o mașină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Nicolae Turtureanu, Un pierdut din „generația amânată”, CRC, 1992, 8; Victor Teișanu, Un om pe care l-am iubit, CRC, 1992, 9; Horia Stanca, Așa a fost să fie..., Cluj-Napoca, 1994, 232-233; Țepelea, Rememorări, 140-143; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 372-374; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 329; Emil Manu, Generația literară a războiului, București, 2000, 153-155; Popa, Ist. lit., II, 392-393; Mircea Popa, Lucian Valea și „generația amânată”, ALA, 2002, 636; Ștefan Borbély, Un martor important, APF, 2002, 11
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
Lucian Blaga. Din acest punct de vedere, cartea poate fi considerată un valoros document de istorie literară, cu atat mai valoros cu cat portretele sunt semnate de un observator competent, si nu de un contemporan oarecare al celor în cauză. Clujenii, în general, apar într-o lumină a prieteniei care îi face să pară desprinși dintr-un paradis al comuniunii sufletești. Totuși, din portretizarea lor nu lipsesc notele comice și chiar burlești. Cand este vorba însă de descrierea unor bucureșteni, Nicolae
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
furnizor privat de servicii medicale integrate din Transilvania. Prin această investiție se vor crea 500 de noi locuri de muncă directe, atât pentru absolvenți de studii medii, cât și superioare. "La serviciile medicale prestate în cadrul spitalului vor avea acces toți clujenii, întrucât unitatea spitalicească va avea contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care va deconta analize, tratamente și spitalizare și pentru beneficiarii serviciilor medicale ale acestui spital. Spitalul va oferi o gamă completă de servicii medicale, acoperind întregul spectru
Primul spital universitar privat din România. Află unde va fi deschis () [Corola-journal/Journalistic/26314_a_27639]
-
un editorial zilnic în paginile de opinie ale ziarului “Adevărul”. Noul redactor-șef al ziarului “Adevărul” va fi de la aceeași dată, 1 august 2012, Mihnea Măruța. Între octombrie 2003 și aprilie 2006 Mihnea Măruța a fost redactor șef al publicațiilor “Clujeanul” și “Ziarul Clujeanului”, iar din aprilie 2007 și până în aprilie 2008 a condus redacția ziarului bucureștean “Cotidianul. Din septembrie anul trecut el a asigurat bunul mers în redacția oradecluj.ro.” se arată într-un comunicat de presă. La rândul său
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
în paginile de opinie ale ziarului “Adevărul”. Noul redactor-șef al ziarului “Adevărul” va fi de la aceeași dată, 1 august 2012, Mihnea Măruța. Între octombrie 2003 și aprilie 2006 Mihnea Măruța a fost redactor șef al publicațiilor “Clujeanul” și “Ziarul Clujeanului”, iar din aprilie 2007 și până în aprilie 2008 a condus redacția ziarului bucureștean “Cotidianul. Din septembrie anul trecut el a asigurat bunul mers în redacția oradecluj.ro.” se arată într-un comunicat de presă. La rândul său, directorul general al
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
și apartamentele celor debranșați. De fapt, se plătește toată energia termică intrată în bloc. Soluția este că locatarilor care sunt branșați la RÂT să li se facă o contorizare individuală, prin distribuția pe orizontală a căldurii în apartamente. Numai așa clujenii racordați la rețeaua centralizată vor plăti facturi de peste 20 de ori mai mici decât în prezent. Eu am acest sistem, unic în Cluj-Napoca, din 2006 și plătesc pe lună de iarnă facturi la încălzire de 30 de lei în medie
Cum să dai 30 de lei pe căldura în plină iarnă () [Corola-journal/Journalistic/25260_a_26585]
-
compartiment unde se întrevede absența de forțe artistice. La reușita spectacolului au contribuit, fără îndoială și Corina Dumitrescu, asistent coregraf, dar și maeștrii de balet: Mihai Babușka, Tiberiu Almosnino, Petruța Almosnino și Oana Bădănoiu. Orchestra a fost condusă de maestrul clujean Adrian Morar, care ne-a demonstrat, încă o dată în plus, dacă mai era nevoie, că este un muzician rafinat și exigent care excelează nu numai în operă, ci și în descifrarea partiturilor de balet. Prokofiev este un compozitor pretențios și
?CENU??REASA? de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-journal/Journalistic/83491_a_84816]
-
pe Norman Manea, un autor de valoare modestă, pentru Premiul Nobel), însă, în general, a dat dovadă de discernământ și responsabilitate. Secretul succesului său este, probabil, un amestec de seriozitate și spirit ludic (care nu se prea întâlnește nici la clujeni, nici la bucureșteni, desigur, din motive diferite). Cel mai recent număr al revistei (2/ 2005) aduce din nou în atenția opiniei publice sacrilegiul săvârșit de persoane influente (și insensibile cultural) din partea locului prin construirea unei prozaice hale de metal în
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
CFR Cluj, cu scorul de 2-1 (1-1), într-un meci contând pentru etapa a 20-a a Ligii I. Scorul a fost deschis de oaspeți, prin Zicu, care a transformat, în minutul 5, o lovitură de pedeapsă. În minutul 8, clujenii au restabilit egalitatea, prin Cadu, tot din penalty. În minutul 66, gazdele au rămas cu un om mai puțin pe teren, după ce brazilianul Bastos a văzut al doilea cartonaș galben, primit pentru simulare, deși arbitrul Marius Avram trebuia să discteze
FC Timişoara s-a impus la Cluj, în faţa CFR-lui, cu 2-1 () [Corola-journal/Journalistic/77260_a_78585]
-
doilea cartonaș galben, primit pentru simulare, deși arbitrul Marius Avram trebuia să discteze un nou penalty. În minutul 79, noua achizițe a bănățenilor, Ricketts, a reușit golul victoriei, iar în final Zicu a expediat balonul în stâlpul drept al porții clujenilor. După acest rezultat, FC Timișoara ocupă locul 2 al clasamentului Ligii I, cu 40 de puncte, iar CFR Cluj, poziția a opta, cu 28 de puncte.
FC Timişoara s-a impus la Cluj, în faţa CFR-lui, cu 2-1 () [Corola-journal/Journalistic/77260_a_78585]
-
Anca Murgoci Din toamnă, clujenii vor vedea la tot pasul panouri anti-cerșetorie. Consilierii locali au aprobat un proiect prin care aceste panouri vor fi amplasate, dar vor fi distribuite și afișe pentru combaterea cerșetoriei. Pe afișe vor fi mesaje de genul: "Nu dați bani cerșetorilor
Panouri anti-cerșetorie. "La Cluj nu se moare de foame" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31699_a_33024]
-
mea în cursa pentru acest loc s-a produs cu întârziere. Și totuși, până la sfârșitul primului semestru, am reușit să mă fac admis în grupa restrânsă a studenților remarcabili din an și să stimulez în felul acesta "mândria tribală" a clujenilor. Viața de student la București se desfășura în perimetrul unui triunghi topografic format din liniile imaginare care legau între ele cele trei instituții vitale desfășurării vieții stereotip care erau facultatea, cantina și căminul. Distanțele dintre aceste instituții erau mari și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
concept". Tot pancronism trebuie să fie și faptul că la acea oră cei doi nu cunoșteau că autorul acestor rânduri lansase pe 9 octombrie 2003, la Cluj-Napoca, primul manifest al transmodernismului iar în 2004 îl republicase în cartea sa Scriitori clujeni contemporani, partea I, volumul I. De asemenea, aveam să public în revista "Aisberg", în octombrie 2005 cel de-al doilea manifest al transmodernismului, alături de manifestul transmodern de re(e)voluție semnat de tânărul scriitor Adrian Lesenciuc. Era întâiul număr din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost cea mai relaxantă perioadă din pușcărie. Pentru că nu eram judecați, am fost toți Într-o cameră, și acolo ne scoteau zilnic la plimbare. Când ați ajuns În Pitești? În septembrie? Da, da, prin septembrie ’48. Am fost băgați toți clujenii Împreună, Într-o cameră mare-mare... Era Bohotici printre noi, Ion Munteanu și alții. Unul Matei Rusvid, arădean de-al meu, care, deși era subinginer, s-a dat, spre ghinionul lui, student, a dormit În pat cu mine și, În timpul bătăilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atâta apropiere... Din tot lotul, n-o fost unul să nu fi primit ceva sau unul să mănânce mai mult sau altul mai puțin. Dar cu mâncarea era o problemă. Aici, la Târgșor, l-am Întâlnit pe Pușcaș, din lotul clujenilor... Acest copil a ajuns la o greutate de sub 30 de kilograme, cam așa... Parcă și-acuma-l văd, cu niște ochi mari, o figură lunguiață, slăbit din cale-afară, de toate oasele i se vedeau pe corp... Nu știu cum o rezistat În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nici nu poate fi vorba până la Revoluție. Dacă ar fi să sintetizăm, putem afirma, fără să greșim, că Vama Veche va conta pe beneficiile obținute din turism abia după 1989. Excepțiile despre care amintim sunt date de „tabăra și cantina clujenilor” și expedițiile de peste zi ale turiștilor din 2 Mai. Prezența taberei studenților din Cluj este menționată în lucrările Mirunei Tîrcă (2004), Siminei Guga (2006) sau Liviu Vasile (2011). Potrivit acestora, prezența taberei din Cluj în Vama Veche este semnalată din
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Vama Veche este semnalată din anii ’70 și pare să fie organizată cu sprijinul sindicatelor din învățământ de la acea vreme. Potrivit lui Vintilă Mihăilescu, „a fost întotdeauna o distincție între vamaioți și doimaioți. La Vamă veneau în general ardeleni, pentru că aveau clujenii un fief, un fel de tabără... Această specializare a început din momentul în care Universitatea din Cluj a avut o bază, o cantină cu niște priciuri și așa mai departe” (Vasile, 2011, pp. 42-43). În ceea ce privește excursiile de peste zi în Vama
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
autocombustie decât desene din covorul pestriț al unui discurs optzecist. În plus, visceralitatea, vizionarismul, dominanta parabolică și convertirea jovialității în sarcasm o detașează pe poetă de plutonul postmodern, apropiind-o de neoexpresionismul lui Ion Mureșan. Ce o individualizează față de congenerul clujean este proiecția panoramică a viziunii pe scara istoriei - o istorie văzută nu ca un carnaval obscen, ci mai curând ca un sabat în care o coregrafie fragilă abia maschează carnagiul general. În fond, impactul istoriei asupra conștiinței este tema centrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Teleajen și Emil Serghie, scoate revista „Gândul nostru”, care va apărea până în 1928. În 1923, se transferă la Teatrul Național din Cluj. Dar în stagiunea 1938-1939, mult prea devreme pentru vitalitatea lui artistică, se vede pensionat. Însoțește totuși colectivul Naționalului clujean la Timișoara, în perioada cât instituția ardeleană a fost nevoită a se strămuta acolo. Prin 1943, avea o funcție oarecare la Cenzura militară. După 1944, va activa în cadrul Teatrului Muncitoresc și al Teatrului de Stat din capitala Banatului, primind, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
necesar operei de creație, de făurire a culturii, va trebui să fie o națiune iubitoare de știință” (Bărbat, 1925-1926, p. 40). Cadrul prielnic dezvoltării culturii este viața democratică iar democratizarea culturii este „singura cale spre viitor”; mai mult, credea universitarul clujean, cultura are nevoie de o „organizație democratică”. Manifestările culturale nu se pot dezvolta decât într-un cadru adecvat, „creația implică ideea de organizație, ideea de așezare a forțelor omenești în felul cel mai favorabil activității creatoare” (ibidem, p. 41). Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
idealurilor morale și naționale”, se identifică o „nouă mentalitate” ce orientează valoric „Universitatea modernă”. Cum a evoluat acest așezământ cultural, de la înfăptuirea sa? În primii ani, ai entuziasmului și angajării plenare - am arătat deja -, acțiunile erau numeroase, participau majoritatea universitarilor clujeni la această operă cultural-științifică. În 1930, de exemplu, după șase ani de la înființare, se „coboară tot mai mult în mijlocul populației sătești, împărtășind din belșug și în cele mai îndepărtate cătune sămânța adevăratei culturi” (Neagoe, 1980, II, p. 12). Au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
critice, LCF, 2000, 18; Teodor Vârgolici, Reamintindu-ne de Pavel Dan, ALA, 2000, 523; Vasile Fanache, „Eminescu în orizontul criticii”, „Cetatea culturală”, 2000, 9; Diana Câmpan, Criticând critica, LCF, 2000, 30; Daniel Ștefan Pocovnicu, O șansă... eminesciană, ATN, 2000, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 90; Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, București, 2000, 231-235; Petraș, Panorama, 243-244; Iulia Argint, Rebreanu - un clasic interbelic, RL, 2002, 25; Opriță, Anticipația, 258-264, 525-528. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în cartea coordonată de I. Radu (1994), care a jucat un rol decisiv în afirmarea psihologiei sociale de la noi. în acest sens, P. Iluț (2001, p. 41) considera că orientarea valorică are un rol
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Ion Oltean, „O partidă de remi”, ST, 1974, 8; Traian Vedinaș, De la inerție la acțiune, TR, 1974, 41; Cristea, Domeniul, 352-357; Pavel Aioanei, „Studenții”, TR, 1977, 40; Dana Dumitriu, Viața de student, RL, 1977, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 628-629; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 343; Popa, Ist. lit., II, 894; Dicț. scriit. rom., IV, 868-869. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]