560 matches
-
Dușan (1331-1355) a atins apogeul, anexând sudul peninsulei balcanice. Cu fiul său, Ștefan Uros al V-lea (1355-1371), s-a stins și dinastia Nemania (13a, p. 30). A treia încercare de mai lungă durată pentru salvarea Bizanțului au întreprins-o cnezatele medievale rusești. Ele voiau să devină "a treia Romă", dar au fost oprite de instalarea Hoardei de Aur mongolă, începută în 1237, și de pătrunderea în zona Mării Baltice a germanilor. În 1242 învingându-i pe cavalerii teutoni, Alexandr Nevski va
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cele mai vechi așezări de pe Valea Arieșului, iar numele ei era cunoscut încă de pe vremea regelui Carol Robert de Anjou. În secolul al XV-lea, Bistra aparținea, din punct de vedere administrativ, Capitulului de Alba-Iulia și era socotita că un cnezat: Kenesius Byzere. Din anul 1650 până în anul 1875 a făcut parte din Comitatul Albă Inferioară, domeniul superior al Zlatnei. După arondarea administrativă din 1875, Bistra a fost cuprinsă în comitatul Turda-Arieș. Teritoriul comunei Bistra a fost locuit încă din preistorie
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun iobăgesc al Petrovei. Aceasta localitate este atestata documentar încă din secolul al XV-lea, figurând în documentele vremii că și parte a cnezatului Maramureșului. După alte surse (Coriolan Suciu), prima atestare datează din 1913 (Petrovabisztra). De-a lungul istoriei Bistra a trecut prin numeroase încercări și primejdii printre care pot fi menționate: a făcut parte din regatul maghiar, a trecut prin numeroase epidemii
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Republicii Moldova, și în proporție de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a lungul căruia s-a format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în vechea germană „Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români din Maramureș (voievodat situat in nordul Transilvaniei): Dragoș (« Inițiatorul ») și Bogdan I (« Întemeietorul ») întemeiază aici un nou voievodat. Miron
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
odată discălicați", și că "descălicatul ... de Traian împăratul Râmului" a fost făcut. Pe vremea lui Bogdan I, voievodatul Moldovei nu depășea ținutul râurilor Moldova, Suceava și Siret. Urmașii săi și-au întins stăpânirea spre sud, vest, nord și est, unind cnezatele și micile voievodate deja existente, precum Onutul sau Bârladul, până atunci vasale ale Galiției, și Ținutul Iașilor. În timpul lui Roman I teritoriul voievodatului atinge marea Neagră, prin trecerea cetății genoveze Montecastro (Cetatea Albă) din vasalitatea Tătarilor în cea a voievozilor
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
fost construită în anul 1325, având îmbunătățiri majore în 1380 și 1460) și două edificii din secolul al XV-lea al domnitorului moldovean Ștefan cel Mare: "Palatul Domnesc" și clopotnița orașului . în cursul istoriei, orașul a aparținut Rusiei Kievane și Cnezatului Galiciei (1001-1349), Moldovei (1359-1432, 1459-1538, 1541-1562, 1572-1615, 1621-1673, 1699-1712), Poloniei (1432-1459, 1538-1541, 1562-1572, 1615-1620, 1673-1699), și Imperiului Otoman (1712-1812). Mai apoi a făcut parte din gubernia Basarabia a Imperiului Rus (1812-1917), a Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918), a României (1918-1940, 1941-1944
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
denumirea asemănătoare datează de la 22 septembrie 1002, fiind o localitate mică din Rusia kieveană . Cercetările arheologice au demonstrat că orașul kievean ocupa suprafața a circa 20 hectare . A devenit ulterior parte a Principatului de Halici și a formațiunii statale succesoare, Cnezatul Galiției-Volînia. Orașul a fost un centru comercial important grație localizării sale pe cursul Nistrului. O colonie comercială genoveză s-a stabilit acolo în jurul secolului al XIII-lea . Hotinul este menționat pentru prima dată în anul 1310, ca reședința unui episcop
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
întregii populații nici măcar 3 luni pe an. Pomicultura este o altă ocupație de bază, la care se adaugă creșterea vitelor, cea mai mare parte dintre acestea fiind din rasa Switz, importată din Austria și Elveția. Moiseiul a făcut parte din cnezatul lui Bogdan, înainte de 1353. La 1365, "Moyse" se află printre cele opt villae ținând de Cuhea, confiscate de la Bogdan și dăruite Drăgoșeștilor. Localitatea este atestată documentar din 1213, fiind menționată în acel an sub numele de "Moyzun". Acesta este textul
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
de Vasile Cotruș, Feminism și feminitate de Natalia Negru ș.a.). Se cultivă culoarea locală prin evocarea de personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
1500. Pretextul invocat de Ivan: Alexandru îi obligă pe cnejii ruși și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la Vilna după ce rușii ocupaseră mai multe cnezate. Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obligă pe cnejii ruși și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la Vilna după ce rușii ocupaseră mai multe cnezate. Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marea cnezie, dar el și mama lui, marea cneaghină Elena, au greșit în fața domnitorului, nu s-a purtat cum se cuvine; și domnitorul nostru, pentru această purtare a lor, a luat nepotului său marea cnezie și a miluit cu toate cnezatele pe fiul său, pe marele cneaz Vasili”. O justificare la îndemâna oricui și care nu avea cum să fie verificată. Până la urmă, data la care s-a întâlnit comisia mixtă pentru stabilirea hotarului dintre Moldova și Muntenia, a fost fixată la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regelui. Carol cel Simplu (898-923) este înfrânt la Soisson de nobili, va fi atras într-o cursă de Heribert, conte de Vermandois, în închisoarea căruia va muri. În spațiul locuit de români, întâlnim formarea unor formațiuni politice sub formă de cnezate și voievodate, atât în Transilvania, cât și în afara arcului carpatic. În Transilvania, ducii (voievozii) români s-au luptat cu ungurii, respingând pentru o vreme încercările acestora de a cuceri teritoriul intracarpatic. La Est și la Sud de Carpați, se exercita
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și la Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice românești s-ar fi desprins dintr-un stat mai mare. Așa ceva nu a existat, „statul hoardă”, cum a fost denumită formațiunea politică turco-mongolă, nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
efortul făcut de populația românească în vederea creării unor formațiuni politice, care tindeau să se emancipeze de sub autoritatea unei forțe militare străine. În Transilvania sunt menționate cel puțin țări românești, iar în Maramureș, unde ungurii nu pătrund decât după anul 1300, cnezatele care se formaseră pe malurile râurilor se vor organiza într-un voievodat. Diploma Ioaniților din 1247 menționa, pentru teritoriul dintre munți și Dunăre, Țara Severinului, voievodatul lui Litovoi, cnezatele lui Ion și Farcaș și voievodatul lui Seneslau. În Moldova, în afara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar în Maramureș, unde ungurii nu pătrund decât după anul 1300, cnezatele care se formaseră pe malurile râurilor se vor organiza într-un voievodat. Diploma Ioaniților din 1247 menționa, pentru teritoriul dintre munți și Dunăre, Țara Severinului, voievodatul lui Litovoi, cnezatele lui Ion și Farcaș și voievodatul lui Seneslau. În Moldova, în afara celor “trei republici”, cum numea Dimitrie Cantemir uniunile de obști din Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și din Tigheci, au existat mai multe organizări politice teritoriale: un voievodat în zona Bârladului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și din Tigheci, au existat mai multe organizări politice teritoriale: un voievodat în zona Bârladului, un altul în zona Iașilor și o Țară a Șepenițului pe Colacin, Prut și Nistru. În ținuturile Soroca, Orhei și Lăpușna ar fi existat un cnezat sau un voievodat, în această zonă fiind grupate, pe vremea lui Alexandru cel Bun, cele mai multe sate ale boierului Mihail de la Dorohoi. La Orheiul Vechi și la Costești s-au descoperit urmele unor așezări urbane. Este greu să se vorbească despre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru că nu a existat o fărâmițare feudală înainte de întemeiere. În Apus, timp de cinci secole, s-au creat ducate, comitate, seniorii care s-au sustras autorității centrale, autorității regelui. La noi a fost o evoluție firească de la obștea sătească la cnezat și voievodat, care a durat câteva secole, deci în urma unui process “îndelungat și evolutiv” cum zicea Stoicescu, iar conducătorii acestora nu au căpătat o totală liberate de acțiune în urma unei lupte cu puterea unui monarh. Nu avem informații, care să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Principatul autonom, împărțit în perioada autonomiei electorale (1541-1691) și cea a autonomiei succesorale (1691-1867), care depășește limitele cronologice medievale, înscriindu-se în dezvoltarea istorică modernă. 8.2.1. Voievodat și principat De la sfârșitul secolului al X-lea, românii organizați în cnezate și voievodate au înfruntat expedițiile militare ale triburilor maghiare. Din această perioadă și în prima jumătate a celui de-al XI-lea, organizarea voievodală s-a întărit, iar victoriile expedițiilor militare pornite din porunca regelui ungur Ștefan I au fost
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
spre finele secolului al XIII-lea, în condițiile unei îndelungate rezistențe din partea populației românești, care a reușit să-și păstreze organizațiile în teritoriile de margine. Voievodatul apare ca instituție politică și administrativă deosebită de cele ale regatului maghiar. Ca și cnezatul, voievodatul pare să nu fi fost altceva, decât o veche instituție locală, transformată cu vremea și care, sub influență slavă, a căpătat o denumire slavă 706. Instituția voievodatului, odată înființată, s-a menținut sau a fost preferată celei a principatului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
călătorilor englezi (a doua jumătate a sec. XVII și primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), SMIM, VI, 1973. Cihodaru, C., Sfatul domnesc și sfatul de obște în Moldova (sec. XV-XVIII), AIIAI, t. I, 1964, pp. 55-86. Columbeanu, S., Cnezate și voievodate românești, Edit. Albatros, București, 1973. Constantiniu, Florin, La Genèse du féodalisme roumaine: approche typologique, în NEdH, vol. 6, P. 1, Publiées a l'occasion du XVe Congres International des Sciences Historiques, Bucarest, 1980, Edit. Academiei R.S.R., București, 1980
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Gh. Bichicean, Cu privire la activitatea dietală pentru organizarea Principatului autonom al Transilvaniei (1529-1540), în "Angustia", nr. 3, Sfântu Gheorghe, 1998, pp. 85-91; Idem, Instituțiile centrale în Principatul Transilvaniei principele, în "Angustia", nr. 5, Sfântu Gheorghe, 2000, pp. 1-8. 706 S. Columbeanu, Cnezate și voievodate românești, Edit. Albatros, București, 1973, passim. Șt. Ștefănescu, Demografia, p. 31; Idem, Istoria medie, II, pp. 55-56; G. Fotino, Pagini din Istoria dreptului românesc, Edit. Academiei RSR, București, 1972, p. 74; G.C. Dissescu, M.A. Dumitrescu, Istoria și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu importante rosturi militare, au avut drept urmare apariția unor diferențieri economice și sociale între locuitori. Aceste diferențieri, care s-au accentuat cu vremea, determinând apariția unei pături sociale suprapuse și care au făcut posibilă înjghebarea unor structuri politice de tipul cnezatelor, au putut fi puse în evidență și prin intermediul cercetărilor arheologice. Astfel, descoperirea unor tezaure constituite din obiecte vestimentare și de podoabă lucrate din metale prețioase sau unele depozite alcătuite din monede din aur sau argint, ca cele de la Firtușu
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
autoritate administrativă și militară, precum și la existența unor reprezentanți ai acestor obști, care să intermedieze relațiile dintre autohtoni și migratori. Mai târziu, uniunile de obști s-au transformat în importante nuclee etno-politice, bazate pe interese comune, cunoscute sub numele de cnezate și voievodate (secolele IX-XIII). Similar Antichității, când satul geto-dacic, anterior, dar îndeosebi posterior, cuceririi romane, era influențat de formele de organizare romană, implicit de cultura materială superioară a acestei civilizații, și, în perioada medievală timpurie, această orientare spre lumea greco-romană
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mare și Hapsân În cele două republici surori Vandana, cultul strămoșilor este foarte puternic implementat încă din copilărie. Să luăm, de pildă, povestea Cneazului Robert, care ar fi domnit între 1286 și 1307, perioadă cunoscută drept Epoca de Fier a Cnezatului. Au fost anii cei mai plini de evenimente: marile victorii de la Robinda și de la Râul de Argint, dar și înfrângerea de la Copasta (ca să nu mai vorbim de dezastrul suferit de vandani la Rombombarg, când peste două mii trei sute de oșteni au
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]