400 matches
-
și croitoresele din întreaga China se roagă să nu plouă. Dacă nu plouă, țesătoreasa Zin Nu pornește pe drum. Hainele cu care se îmbracă, și de care în curând se va dezbrăca, sunt opera măiestriei mâinilor sale. Dar dacă plouă, coțofenele nu ajung, pe cer nu se mai construiește puntea ce îi unește pe despărțiți și pe pământ nu se sărbătorește măiestria amorului și a acului de cusut.
3 AUGUST. IUBIȚII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295958_a_297287]
-
faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în satul
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
zonei, face ca aici sa fie o oază răcoroasă și mai puțin umedă. Vegetația este specifică pădurilor de foioase: fag, gorun, stejar, carpen. Cele mai frecvente specii faunistice ale acestei zone sunt: căpriorii, mistreții, gușteri, iar ca păsări: vrăbiile, ciocănitoarele, coțofanele. Rețeaua hidrografică corespunde bazinului hidrografic Ialomița. Prin Poiana Copăceni trec două pârâuri: Tarsica și Vitioara, unindu-se în centrul localității și formând un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen în localitatea Gura Vitioarei, de unde provine și denumirea
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
și chițcanul (Crocidura), cârtița și în prezent guzganul sau șobolanul cenușiu (Rathus norvegicus) și șoarecele de casă (Mus musculus). Dintre păsările migratoare mai vin, însa din ce în ce mai puține, rândunica și privighetoarea cenușie. Ca păsări sedentare pot fi amintite cioara vânătă, stăncuța, coțofana, pițigoiul, vrabia, guguștiucul. Bineînțeles, există și păsări domestice.
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
-l mănâncă; dacă se termină cu coada, îi taie coada și găina scapă.( Ileana Copil) Când vând sau dăruiesc animale sau păsări, ca să nu-și dea norocul, se taie din păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn rău și ea se alunga spunându-i-se: „Sărcăli-ț-ai de cap!”. Cucul, pasăre mult așteptată, le răspunde fetelor la întrebarea: „Cuculi, cuculi, câți ani mi-i da, până m-oi marita?”. El
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii "50 și care a avut un rol
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au fost în majoritate alături de biserică
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19%), români (39,61%) și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte. Satul este racordat la rețeaua natională de gaz metan încă din jurul anului 1960
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului cu Dealul Erdănima, pe o pajiște, a descoperit o floare rară, Jurinea mollis, plantă pe cale de dispariție cu înălțimea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
despre niște șerpi mari, castanii, din specia numită balaur din cauza dimensiunilor mari. Avifauna este încă bogată si cuprinde multe specii de păsări. Cele mai multe, prea multe chiar, sunt ciorile negre. Mai sunt și stăncuțe și ceva ciori grive, iar prin tufișuri, coțofene. De asemenea sunt mulți grauri. Vrăbiile se întâlnesc prin sat, iar rândunicile și lăstunii s-au rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
panțele dealurile se găsesc pădurile de stejar, garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]