1,223 matches
-
totul altce- va. Pentru mine, cel puțin. Și acum îmi lasă gura apă. Din când în când, Henri trecea strada și ne aducea niște cu-tii din plastic sau din carton pline cu altfel de bunătăți: mure, căpșune, smeu- ră, coacăze roșii. Ba chiar și roșii... roșii. I-am întrebat pe ai mei: - De unde are Henri asemenea produse? Mi s-a explicat că vecinul și prietenul nostru fusese până a ieșit la pensie profesor și director la o școală cu profil
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mixte, a coniferelor și cea alpină. Mai important Însă pentru turism, sunt unele specii de plante cum ar fi: jneapăn (Pinus mugo), ienupărul pitic (Juniperus sibirica), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), iarba bălții (Deschampsia caespitosa), brîndușa de munte (Crocus heufelianus), coacăzele (Bruckenthalie spiculifolia), floarea de colț (Leonthopodium alpinum), sîngele voinicului (Nigritela nigra), crinul galben (Liliulm jankae), afinul (Vaccinium myrtillus), garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizanum) etc. - Fauna Carpaților Meridionali este una, dintre cele mai interesante și mai bine reprezentate din toți Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
compoziția, peste care adăugăm 1 kg fructe fără sâmburi. Dăm tava la copt timp de 30-40 de minute. După ce s-a copt, o pudrăm cu zahăr pudră. TARTĂ CU FRUCTE (2) 1 kg fructe fără sâmburi - vișine, caise, prune și coacăze, apoi 6 ouă se bat spumă cu 300 g zahăr, adăugăm 150 ml de ulei, 1 praf de copt stins cu oțet, 1 plic de vanilie și 300 g făină Punem compoziția în tavă tapetată cu ulei și făină, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de căpșuni limpezită și stoarsă prin tifon. Dacă nu avem zeamă suficientă, putem completa cu apă. După câteva clocote, se adaugă zeama de la o jumătate de lămâie. După aceeași rețetă, se face și șerbetul de fragi, zmeură, mure sau coacăze. TERINA DE FRUCTE CU SOS DE VANILIE 1 l vin roșu, 50 g gelatină, 1 kg pepene galben, 1 kg pere, scorțișoară, vanilie, zahăr, portocale sau fructe din gem, sos de vanilie pentru ornat Se pun la fiert vinul cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și sutele de cărăbuși în anotimpurile de invazie. Grădina era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva porumb. În subsolul casei, o pivniță formată din două încăperi întunecoase și răcoroase adăpostea butoaie cu varză acră
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fie îngropată alături, în propriul ei mormânt: dorință ce i-a fost îndeplinită. Puteam să mă plimb în voie prin grădină, ba chiar să culeg fructe căzute pe jos, dar, de cele de pe ramuri, ferească sfântul să mă ating! Nici coacăze sau agrișe coapte și îmbietoare nu-mi era îngăduit să smulg de pe crenguțele lor, prea accesibile. Cu precauțiuni infinite, mai reușeam eu să-mi satisfac poftele (chiar să urc în părul râvnit, cu poamele mari și zemoase), însă ajutorul cel
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
SECERA a II-a decadă D 29 Primidi 11 Coriandru L 30 Duodi 12 Anghinare M 1 Tridi 13 Micsandra M 2 Cvartidi 14 Lavanda J 3 Chintidi 15 Capra neagră V 4 Sextidi 16 Tutun S 5 Septidi 17 Coacăza D 6 Octidi 18 Bob L 7 Nonidi 19 Cireașa M 8 Decadi 20 PARC a III-a decadă M 9 Primidi 21 Menta J 10 Duodi 22 Chimen V 11 Tridi 23 Fasole etc. La 20 septembrie 1793, Romme
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
camerei se beau câte 2 pahare pe zi, având efecte contra hepatitei, În boli de plămâni și ca depurativ general. La desert sunt indicate fructe proaspete sau compoturi (mere, pere, cireșe, vișine, caise, piersice, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, fragi, coacăze, căpșuni, agrișe, afine, portocale, lămâi, măsline) care măresc rezerva de glicogen a ficatului și Îi Îmbunătățesc starea funcțională, prin protejare Împotriva toxinelor. Sărurile de potasiu din fructe stimulează secreția și evacuarea bilei din ficat În duoden. Se mai adaugă diferite
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
supă de legume, bogată În potasiu și condimentată cu coriandru, care este foarte hrănitoare, curăță ficatul și Întărește organismul. Sunt eficiente unele legume (ardei gras, pătrunjel, mărar) precum și unele fructe proaspete (mere, pere, piersice). Efecte bune are o cură de coacăze negre, timp de 2 săptămâni. Timp de 3 zile consecutiv, se bea câte 1 litru lapte dulce În care a fiert o rădăcină de ștevie. Atât timp cât bolnavul are febră, se va bea câte un pahar cu suc de lămâie, din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
bea În fiecare dimineață pe stomacul gol, fără a mânca nimic până la ora prânzului. Timp de 2 luni se va face o cură cu fructe proaspete (cireșe, vișine, caise, piersice, prune, gutui, pepeni verzi, căpșuni, agrișe, afine, fragi, cătină albă, coacăze negre și roșii, lămâi, portocale), cu efecte de mărire a diurezei, creșterea rezervei de glicogen a ficatului și Îmbunătățirea funcției de dezintoxicare. Cura de struguri, consumați dimineața pe nemâncate, la ora 11 și seara la ora 17, s-a dovedit
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
administrate prin perfuzii, În cateterul venos central. După 4-5 zile se poate trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), formată din ceaiuri medicinale calde, apă plată și sucuri nesărate din tomate, castraveți, ridichi, cireșe, portocale, lămâi și coacăze, cu adaus de fermenți pancreatici, vitamine liposolubile (A, D, K), vitamine cu proprietăți antioxidante (C, E) și vitamine din grupul B. Din momentul În care au trecut 7-10 zile după declanșarea crizei dureroase se recomandă o dietă ușoară cu supe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
capacitatea de a stimula funcțiile pancreatice. Sunt recomandate spanac, urzici tinere, morcov, tomate, sfeclă roșie, varză roșie, conopidă, praz, fasole verde, castravete și castravetele amar- Momordica charantia. Sunt eficiente și fructele (cireșe, caise, piersice, mere, pere curățate, prune, gutui, pepeni, coacăze negre și roșii, lămâi, portocale, mandarine, cătină albă, nuci) consummate proaspete sau În sucuri și compoturi, băute pe stomacul gol, În cure de câte 8 zile, având rol În drenarea lichidului pancreatic. După dispariția totală a durerilor, se poate relua
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
folosind numai lichide (ceaiuri și sucuri de morcov sau mere). Urmează o cură de 5-10 zile cu sucuri de legume (morcov, sfeclă roșie, țelină, pătrunjel rădăcini, varză), urzici, broccoli, ceapă, praz, tomate, spanac, păpădie, cartofi și fructe (pepene galben, afine, coacăze negre, gutui, castane comestibile). Timp de 2 luni se va continua cu un regim lacto- ovo-vegetarian, de protecție digestivă și detoxifiere: salate de rădăcinoase, dovleac, fasole verde, mazăre, brânză proaspătă de vaci, lapte de capră, zer, pâine integrală, orez și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pentru efecte purgative, colagoge, dezintoxicante și energizante. Bune acțiuni au curele zilnice cu 300-500 g fructe proaspete sau sucuri naturale de caise uscate, piersice, cireșe albe, vișine, dude, agrișe, fragi, mure, căpșuni (câte 1 kg timp de 7-10 zile), zmeură, coacăze roșii, mere cu coajă, pere, portocale, struguri albi cu gust acrișor (cure de 1-2 zile pe săptămână), pepene galben și roșu, castane comestibile, măsline (fructe și ulei), curmale, stafide, banane, smochine fierte În lapte. Sub formă de sucuri din fructe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
smochine fierte În lapte. Sub formă de sucuri din fructe se consumă câte 3 pahare pe zi preparate din prune (compot cu 15-20 prune la 1 litru de apă), suc din 2 mere și 250 g struguri, suc de pepene, coacăze roșii și agrișe, cidru de pere, care au bune efecte În regularizarea scaunelor. La copii sunt indicate siropuri din mere și piersice. Foarte eficient este sucul de dovleac preparat din 500 g fruct curățat de coajă și semințe iar miezul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ține o cură de cruțare digestivă În timpul căreia se consuma numai sucuri de legume În amestec (sfeclă roșie-300 ml, morcov-200 ml, țelină-200 ml, varză albă-100 ml), creson, tomate, pătrujel rădăcini precum și sucuri din fructe (mere, struguri, afine, agrișe, zmeură, coacăze). Înainte de intrare În iarnă este necesară o bună aprovizionare cu legume și fructe, bogate În complexul vitaminic (A, C, E, B). Să nu se neglijeze faptul că vitaminele au un rol deosebit de important În creșterea rezistenței la boală a organismului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sulforafanului, o componentă antiinflamatoare și anticanceroasă), varză albă, ceapă, usturoi (În cantitate moderată) și condimente cu proprietăți carminative (chimion, ghimbir, piper alb). În mod similar este indicat un consum sporit de sucuri și siropuri naturale neacide (portocale, mandarne, grapefruturi, piersice, coacăze, căpșuni, rodii). Un ingredient din ciocolată, denumit pentamer, determină formarea unei proteine care blochează diviziunea celulelor canceroase. Dintre produsele lactate se recomandă iaurt, lapte acru, zer și, mai ales, laptele crud de oaie, consumat cu regularitate, având efecte profilactice și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
verde, spanac, pătrunjel, morcov, țelină, sfeclă roșie, varză albă și roșie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copți, ridichi, fasole verde, mazăre verde, bame, ceapă, usturoi, hrean), fructe proaspete (cireșe, piersice, mere roșii, pere, struguri roșii, pepene verde, portocale, lămâi, grapefruturi roșii, coacăze, căpșuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, curmale, migdale, stafii) și fibre celulozice, toate acestea având efect de reducere a riscului apariției cancerului. Efecte benefice au curele cu sucuri naturale din fructe și legume proaspete precum și laptele dulce și iaurtul, știind
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ca o mireasă. Noroc de uncheșul Vasile, care mi-a luat apărarea, zicând că nu-i nici o nenorocire și că totul are rezolvare. Ne-a chemat la masă, ne-a servit din bunătățile de clătite coapte, am băut suc de coacăze (făcut din producția lor) și părea că s-a dat uitării fapta mea necugetată. Simțindu-mă cu musca pe căciulă le-am mulțumit frumos pentru tot și m-am îndreptat spre ușă să plec. Uncheșul mi-a strecurat o trăistuță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acum este pensionară și văduvă. Are un băiat licențiat în științe economice. Cantorul Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara lor era mereu plină cu delicatese din fructe proprii. Domnul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara lor era mereu plină cu delicatese din fructe proprii. Domnul cantor avea o voce de tenor și-i încânta pe enoriași la slujbele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se poate să nu inventez. Râde iar, încet, precaut. Dimineața, asta e situația, nu trebuie să faci gălăgie, să tulburi. Ce lume e asta pe care i-o descriu io? Cum, mă, tanti Fifi asta, la doișpe noaptea să culeagă coacăze? Nu știu, bre, ce făcea, dar la ora aia io mă întorceam acasă și am văzut-o prin curte, ce faci, tanti Fifi? Ce să fac, culeg coacăze, aia fac! Ce lume e asta în care taică-miu, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
descriu io? Cum, mă, tanti Fifi asta, la doișpe noaptea să culeagă coacăze? Nu știu, bre, ce făcea, dar la ora aia io mă întorceam acasă și am văzut-o prin curte, ce faci, tanti Fifi? Ce să fac, culeg coacăze, aia fac! Ce lume e asta în care taică-miu, într-o noapte, trecea pe lângă biserică și, zbang, pocnește ceva lângă capul lui. Popa și cu dascălul se trotilaseră cu vin de împărtășanie și acum se distrau, aruncau cu sticle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de turc (Phteuma tetramerum), Clopoțele (Campanula cervicaria, Campanula alpina, Campanula latifolia, Campanula rampunculus), Rochia doamnei (Campanula rotundifolia, Campanula perscifolia, Campanula glomerata, Campanula abietina, Campanula trachelium) Familia Cucurbitacee. Suietoare (Bryonia alba). Familia Ericacee. Iarba neagră (Calluna vulgaris), Afin, Afun (Vaccinium myrthillus), Coacăza ciorască (Vaccinum ulliginosum), Coacăza de munte ( Vaccinium vittis), Brăduț de pârleală (Bruckenthalia spiculifolia), Bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi). Familia Pyrolacee. Jalba albă (Pyrola secunda, Pyrola uniflora, Pyrola media). Familia Apocynacee. Saschiu, Aripa porumbului (Vinca minor). Familia Oleacee. Liliacul ( Syringa vulgaris
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Clopoțele (Campanula cervicaria, Campanula alpina, Campanula latifolia, Campanula rampunculus), Rochia doamnei (Campanula rotundifolia, Campanula perscifolia, Campanula glomerata, Campanula abietina, Campanula trachelium) Familia Cucurbitacee. Suietoare (Bryonia alba). Familia Ericacee. Iarba neagră (Calluna vulgaris), Afin, Afun (Vaccinium myrthillus), Coacăza ciorască (Vaccinum ulliginosum), Coacăza de munte ( Vaccinium vittis), Brăduț de pârleală (Bruckenthalia spiculifolia), Bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi). Familia Pyrolacee. Jalba albă (Pyrola secunda, Pyrola uniflora, Pyrola media). Familia Apocynacee. Saschiu, Aripa porumbului (Vinca minor). Familia Oleacee. Liliacul ( Syringa vulgaris) Familia Asclepiadacee. Fâsoiu cioarii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]