3,468 matches
-
contura destine! Într-o bună zi acesta îi spuse lui Vregică: - Băi, băiete, io-l cunosc pă dom’ Istrate, ăl cu revista dă poezii, care-i om d-al nostru, dăn popor. Ia să scrii tu poeziile tale, frumos, pe coală albă, iar io vorbesc să te asculte și cine știe, poate dai o țuică la apariție... Eee, ce zici! Evident, ca orice poet, Vergică nu putea rezista tentației de a fi publicat. Prin urmare, în ziua aceea bău numai trei
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
fiind afectate și articulațiile, astfel încât, articularea degetelor aproape că nu se mai realizează. Astăzi scrie cu puterea cerească. Scrierea se realizează direct la calculator, Autoarea nu deține manuscrise pentru că îi este mult mai ușor să scrie la PC decât pe coala de hârtie.Scrie cu degetul mic de la mâna dreaptă, iar de un deget de la mâna stângă și de cel cu care scrie, se folosește doar atunci când are de scos semne de punctuație, etc.Aceasta se întâmplă pentru că degetele stau strânse
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
și ambii își propun să colaboreze un an, în vederea scoaterii la lumina tiparului, a celor mai bune poezii scrise în acel an și nu numai. Colaborarea a fost organizată încă din prima zi în care aceștia au așezat condeiul pe coala de hârtie virtuală, pentru că ambii, scriau direct în PC. Poetul Ion Vanghele afirmă la începutul proiectului:”pe lângă plăcerea scrisului, acest scop nou propus între el și autoare, trebuie să aibă efect în literatură, altfel ar putea să scrie și singur
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ÎNTR-UN SACRU ANOTIMP Dumnezeu fugi din cer și se mai născu odată, Încarnat în Pământean. Rugăciuni înalță-n van fariseii și -apostolii El se-ascunde-n dosul colii și tot scrie la destine... Însă totu-i efemer... "...Ce-ar mai fi, să scrie unul, doar cu mine și cu tine, în splendoarea dimineții, întâlniți în crucea vieții, zei frumoși născând fiori? Noi vom învia ca sori, apa vieții
ÎNTR-UN SACRU ANOTIMP de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382970_a_384299]
-
la inimă zăbrele Pierdut în timp, și într-un joc de iele S-au prefăcut toți anii doar în chin Sunt mii de rânduri scrise cu migală Ca-n vremea ceea când eram școlar Iubirea mea le-a așternut pe coală La fel cum o făceam pe când la școală Am învățat, dintr-un abecedar... Sunt toate cele ce n-am fost în stare A ți le declara în mod fățiș Acum e o constantă întrebare Ce nu-mi dă pace noaptea
SCRISORI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383029_a_384358]
-
drum pe vreme de iarnă. Când a ajuns la pâlcul de salcâmi de la marginea Lisei a rămas derutat de albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
netezească, pentru că în timpul aspirării, fusese distrusă parțial. S-a așezat pe scaunul biroului și a început să întindă hârtia cu podul palmei.La un moment dat a observat o greșeală în calcule, hârtia era plină cu socoteli. A luat o coală albă și a început să refacă calculele, într-un târziu a reușit să rezolve problema, umpluse foarte multe foi cu cifre. Timpul trecuse și nu a observat că Sonia sosise de la lucru și privea din ușa biroului la ea. -Cum
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385343_a_386672]
-
ai Stațiunea. Stațiunea. Pe unul din pereții camerei ai atârnat o hartă, reprezentare grafică a locului inventat de tine, de-acum există. Stăpân absolut al unui spațiu desenat; opt palme de-a lungul și vreo cinci de-a latul... Două coli de ambalaj așezate una lângă alta. În final, când le vei strânge, vei împacheta în ele un oraș fantomă. FILOZOFUL... ROMANCIERUL. Am născocit povestea cu Castelanul: de neînțeles pare faptul că acesta chiar a venit! Un act de premoniție: sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
esența unei vieți! În urmă cu douăzeci de capitole, ai întâlnit o femeie, a vrut să te scape de multe griji. O privești c-un ochean întors, tot mai aburit. Singur, ferit de orice moft; suveran peste imperiul infinit al colii de hârtie. Peste infernul personajelor gândite. Peste iubirile lor nefericite. Peste morțile lor premature. Autor al izbânzii și al fericirii lor, atunci când hotărăști că lucrurile trebuie să se termine cu bine. § Bătrânul vorbește într-o limbă necunoscută. Parcă silabisește. „Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
pârghie cu vâslele pe fundul mării, Începând să Împingă ambarcațiunea spre larg. — Adevărul! mai avu timp să murmure tânărul, În vreme ce un al doilea șuierat străbătea văzduhul pe deasupra creștetului său. 1 Florența, 15 iunie 1300, pe la miezul nopții Umpluse mai multe coli de hârtie cu grafia lui subțire, În timp ce lumânarea se consuma pe masa de scris. Se scurseseră, probabil, câteva ceasuri bune de când Începuse să-și redacteze lucrarea. Se opri pentru a reciti tot ceea ce scrisese. Se simțea istovit, migrena Îi zvâcnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ales pentru unul care se exersase temeinic În materie și care adulmeca acum ca o sălbăticiune excitată de sânge fraged posibila izbândă. Am pus rapid la punct metodologia de lucru. Primul pas a fost și primul succes. Am scris pe coală ALEXANDRU CEL MARE și am numărat literele: 16. Câteva dintre ele se repetau Însă: A apărea de trei ori, la fel ca E, iar L și R de câte două ori. Am eliminat dublurile, reținând pentru fiecare doar prima apariție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de Înțeles, măcar. Singurul rezultat a fost golirea treptată a micii propoziții de orice sens, transformarea cuvintelor În sunete goale, În zgomote pure și searbede, din ce În ce mai greu de urmărit și de controlat. Nu mai puteam continua așa. Am luat o coală și am scris cu litere mari de tipar cele nouă vorbe, sperând că, avându-le astfel În față, Îmi va fi mai ușor să le analizez și să le leg În oarecari conexiuni. I-am sugerat Evelinei să facă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
concentrată, temându-se parcă să nu greșească ori să nu omită cumva vreo linie, vreun cârlig, vreun bețișor. La sfârșit, a aruncat excedată hârtia și pixul pe masă: Îmi făcuse pe plac; mai doream ceva? Am Întins mâna să iau coala pe care scrisese ea. Vroiam s-o pun alături de a mea și să le compar, deși știam bine că sunt identice. Totuși, non bis in idem, nu-i așa? - Stai o clipă, m-a oprit Eva. Am uitat ceva... A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
francezul. Iar dacă vrem să ne păstrăm slujba, cel mai bine ar fi să începem să căutăm soluții, în loc să căutăm vinovați. — Ai vreo idee? — Deocamdată, nu. — Bine! spuse Alex Fawcett, luând un creion și trasând o linie verticală pe o coală de hârtie. Prin urmare, ne înfruntăm cu două probleme total diferite - făcu o cruce în partea stângă a foii. Pe de o parte, avem șase ostatici pe care nu-i putem elibera deoarece nu putem oferi ceea ce ni se cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mă entuziasmase cîndva: „CÎnd mă analizez mă detest, cînd mă compar mă admir“. Mi-e lene să explic de ce mi s-a impus acum acest gînd dintre atîtea altele, de ce l-am ales pe el ca să-l fixez aici, pe coala de hîrtie, la ce-mi folosește, spre ce altă capcană mă va conduce? Cuvintele sînt atît de puține, atît de comprimate și ceea ce se petrece În creierul meu cînd scriu o singură propozițiune s-ar putea Întinde pe kilometri Întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
începea să devine limpede că fie trimiteau scrisorile, fie pe el. În cele din urmă s-a căzut de acord asupra unui singur document colectiv, pe care l-au dat din mână în mână ca să-l semneze toată lumea, până ce toată coala A4 a devenit îndoliat de neagră, iar cei de la capătul cozii au început să bănuiască că la sfârșitul acestui mormânt colectiv de nume se ascunde și e pe cale să iasă la iveală Tatăl nostru. Startul a fost impresionant. La patru fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
impuritatea materială. Mi-am văzut fața în oglindă - semănam din nou cu îngerul de piatră de la catedrala din Reims. Mă țineam dreaptă ca atunci când locuiam într-o cameră cu chirie pe strada Aviatorilor, privind fereastra mansardei, desenând cel puțin zece coli mari de hârtie în fiecare zi. Exact ca și azi, exersându-mă în arta de a face să apară realitatea prin simplul fapt de a trage cu subtilitate linii într-un spațiu vid. Mâinile mele povestesc mereu lucruri diferite. Mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Godinești, județul Tecuci; la S cu comuna Godinești și Oncești (jud. Tecuci). Are o școală înființată la 1865 în satul Lunca, întreținută de stat, într-un local bun de bârne, construit de particulari și cu împrejmuire de 22 prăjini pământ. coala a fost frecventată în 1891 de 38 elevi, dintre care 4 fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de gospodării. La 1874 și până la această dată, Dobreana nu era un cătun; Nu se mai știe c (azi - 1900) era numit Siliștea (loc unde a fost sat)! coala din Lunca n-a fost înființată în 1865; cel mai vechi document este din 1877. Localul de școală a fost construit de frații Sterian și de sat. Dicționarul înregistrează corect numărul foarte mic al știutorilor de carte. Satul Filipeni, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată Obștea. A avut pecete proprie care se aplica pe zapisele de vânzare-cumpărare, de către vornic, dar care erau semnate de mulți martori cu degetele, neștiind carte. coală în sat s-a făcut târziu, după reforma învățământului dată de Alexandru Ioan Cuza, deși ne-am fi așteptat ca fruntașii răzeși să fi făcut școal singuri. Se poate ca cei care au vrut să învețe scrisul, cititul și socotitul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
diresi domnești pre acest moșie. Ilie Vraciu (n. 1935) Viorica Vraciu, decedată în 1995 La cei 74 de ani, Ilie Vraciu rămâne același entuziast, îndrăgostit de locurile natale, de Dobreana lui cu casa părintească, de locurile copilăriei și tinereții, de coală și terenul de fotbal și de toate cele care i-au fost și i-au rămas în suflet și-l emoționează. Deși trăiește de mulți ani în Bacău, nu a întrerupt niciodată legătura cu satul, iar de câțiva ani, de când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
persoane: Dl. D. Iacobeanu, Toader Pintilescu și fratele meu Toader Miron Boca. Dl. Th. Pintilescu a cedat în favoarea Dlui. Învățător Theodor Capraru - din Mărăști - care era venit în sat la noi pentru că în ziua aceea era și cercă cultural la coală. S-a hotărât să se meargă la Iași - la Casa Centrală, să se vorbească cu directorul general al Casei Centrale care era Fotin Enescu. - Tot el era și ministru la Domenii - căci atunci granița era la Mărășești. - La Iași au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de sălașe de igani robi. Precizăm că, în timp, robii țigani s-au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești din anul 1812, 11 februarie. 19 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.133-146. 20 Radu Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care aveau cunoștințe elementare de învățătură le-au însușit într-o mănăstire, cu vreun călugăr mai răsărit. Tot acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau cărțile sfinte și, câteodată, făceau însemnări pe marginile acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior de pregătire, care au funcționat în Moldova în timpul lui Despot Vodă (1563, „Academia” de la Cotnari), Academia lui Vasile Lupu, nu puteau fi frecventate decât de anumiți fii de boieri, cu plecare spre învățătură și științe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de aur) pentru trebuința școlilor. Progresul a fost lent și nesemnificativ: erau domni care nu șștiau boabă de carte, nu mai vorbim de majoritatea boierilor, dar nici unii călugări nu șștiau carte (mulți nici nu erau de etnie român ), iar pentru coală, pentru răzeși și țăranii de rând, nici nu s-a pomenit până târziu, în secolul al XIX-lea. Un domn luminat, fanariot, Grigore al II-lea Ghica, dă în 1766 un hrisov domnescă prin care se prevedea înființarea a 26
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]