807 matches
-
însuși indică situații de variație liberă, una dintre forme refăcându-și deja o flexiune regulată, iar cealaltă rămânând încă invariabilă (vezi sg. judocan/judoka, pl. judocani/judoka). ● Pentru masculinele terminate în -o (tipul gigolo), pentru femininele în -a (anticvă/anticva, coda/codă, leva/levă, pizza/pizză, puma/pumă, cobra/cobră) s-au creat deja forme variabile sau sunt pe cale de a se crea (vezi supra, 2.1.3, 2.2.1.1). Pentru un număr destul de mare de substantive, DOOM2 recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
indică situații de variație liberă, una dintre forme refăcându-și deja o flexiune regulată, iar cealaltă rămânând încă invariabilă (vezi sg. judocan/judoka, pl. judocani/judoka). ● Pentru masculinele terminate în -o (tipul gigolo), pentru femininele în -a (anticvă/anticva, coda/codă, leva/levă, pizza/pizză, puma/pumă, cobra/cobră) s-au creat deja forme variabile sau sunt pe cale de a se crea (vezi supra, 2.1.3, 2.2.1.1). Pentru un număr destul de mare de substantive, DOOM2 recomandă articularea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
puțin de o secundă. Componentele unui spectrometru FT-IR sunt : 1. Sursa: radiația infraroșie emisă de sursă trece printr-un dispozitiv ce controlează cantitatea de energie ajunsă la probă (și apoi la detector) 2. Interferometrul: radiația ajunge la interferometru unde se codează spectrul. Semnalul interferogramei părăsește interferometrul. 3. Proba: radiația intră în compartimentul probei unde este transmisă sau reflectată de la suprafața probei, dependent de tipul de analiză. Acestea sunt frecvențe specifice de energie, ce sunt caracteristici unice ale probei și sunt absorbite
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația cazuală a verbelor fără agent, exprimând ființa afectată de o stare fizică sau psihică, fără ca aceasta să aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție, Experimentatorul se codează sintactic ca subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
muzică simfonică. Tema este, în cazul verbelor de percepție, rolul atribuit obiectului percepției, entității care produce sau cauzează percepția 30. În alte clasificări, aceleiași entități i se atribuie un rol semantic distinct, Obiect al percepției 31. Tema/Obiectul percepției se codează ca nominal în acuzativ, în cazul verbelor nonagentive, și ca nominal în nominativ, în cazul verbelor de percepție evidențială: (4) Ana aude [muzică]Temă în camera alăturată. (5) [Ana]Temă arată obosită.32 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
plăcut sau alte trăsături conotate pozitiv. Adjectivele din poziția numelui predicativ pot exprima și proprietăți psihice: (240) Ioana arată veselă/supărată/îngândurată. În astfel de contexte, se exprimă o percepție indirectă, dat fiind că adjectivele din exemplele de mai sus codează stări interioare care numai opțional au reflex în plan fizic. Așa se explică posibilitatea construirii unui enunț ca: (241) Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tipuri diferite de percepție - percepția senzorială directă (engl. direct sensory perception), în contextele (143 a, c, e), dar, frecvent, și inferențe cognitive sau percepții indirecte (engl. indirect perception), în contextele (143 b, d, f). În engleză, această distincție semantică este codată în structuri sintactice diferite: (143) a. She saw him leaving the store 'L-a văzut părăsind magazinul'. b. She saw that he had left the store 'A văzut că a părăsit magazinul'. c. He heard her singing in the garden
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
rezistent) sau achiziția unor noi gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor care codează sinteza proteinelor din structura învelișului bacterian extern, determină blocarea canalelor din peretele lipopolizaharidic structural PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 49 (denumite porine), împiedicând acțiunea βlactaminei (rezistența Enterobacteriaceaelor la unele cefalosporine, rezistența Pseudomonas aeruginosa la piperacilină). Alte mecanisme de rezistență
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
clase de antibiotice. Rezistența la Vancomicină este transmisă genetic prin plasmide și transpozomi, alterând peretele petidoglicanic. Descrisă inițial la enterococi, rezistența la Vancomicină s-a extins și la stafilococi, prin intermediul genei vanA. Rezistența la aminoglicozide se manifestă prin intermediul unor enzime codate de plasmide, care inactivează antibioticul prin hidroxilare și scăzându-i afinitatea pentru ținta ribozomală. Un alt mecanism, identificat la tulpini de Pseudomonas aeruginosa, constă în alterarea membranei celulei bacteriene. Rezistența la macrolide, ketolide, lincosamide și streptogramine este dezvoltată de bacteriile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I). Infecția HIV/SIDA 160 Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea transcripției și rev cu rol în reglarea sintezei proteinelor structurale. Genele accesorii vif, vpr
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
că doru-i greu - III - bis C-acești feciori, bogați dar răi Au uitat de Mama lor Of, of că doru-i greu De Mama lor bună și dragă Ce le-mpărțea pâinea, din tavă Of, of că doru-i greu - IV bis coda 5′ La feciori le-a dat de toate Nu le-a spus că nu se poate Of, of că doru-i greu De aceea sunt singur-acum Să mor aș vrea, să mor pe drum Of, of că doru-i greu Tg. Neamț
??n curte l?ng-o f?nt?n?? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84094_a_85419]
-
voi fi Eu singură-ntăcere Nu voi uita c-am fost și viu Și-am suferit durere - III - Voi pe mormânt să nu uitați Să-mi puneți lăcrămioare Și un stejar să nu uitați Să-mi puneți la picioare - IV bis coda 5 Iar luna când va răsări Stejarul peste mine Acolo eu voi odihni Gândindu-mă la tine Și știu că ne vom întâlni Când ai să vii spre mine Neamț 1988 - Cetatea Neamțului - “M-ai buni să fiți dacă iubiți
?Destul de toate ...? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84095_a_85420]
-
pasivă. Creissels (2006) susține însă că partiția determinată de timp−aspect−mod (ergativul folosit la trecut/perfectiv) se poate să se fi dezvoltat ca o consecință a evoluției perifrazelor posesiv-rezultative, în limbile acuzative având predicații posesive în care posesorul e codat ca oblic. În limbile ergative, dezvoltarea acestor perifraze a dus la partiție: folosirea acuzativului la prezent (vezi tendința perifrazelor de a evolua spre un sens mai general la prezent). Mecanismele dau seamă de modificările (tipologice) care apar în diverse limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unui verb și realizarea semantică a argumentelor sale, teorie bazată pe Ipoteza Alinierii Universale 1 (Perlmutter 19782, Perlmutter și Postal 19843); (b) anumite aspecte ale reprezentării lexico-semantice sunt prezervate în sintaxă. Este larg acceptată ideea că distincția inacuzativ/inergativ este codată la nivelul structurii argumentale, care precizează câte argumente are un verb și în ce poziții sintactice apar acestea, făcând distincție între roluri tematice externe și interne (Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert 2004: 10), însă există și alte ipoteze asupra nivelului la care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativelor, observă că există două tipuri de nepotriviri: abordarea sintactică a inacuzativelor neagă faptul că inacuzativitatea este predictibilă semantic, iar abordarea semantică neagă faptul că inacuzativitatea este codificată sintactic. De aceea, autoarele se întorc la ideea lui Perlmutter − inacuzativitatea este codată sintactic și predictibilă semantic − și formulează următoarea generalizare (Levin și Rappaport Hovav 1995: 4): argumentul Agent este subiect în D-Structură, iar argumentul Pacient/Temă este obiect direct în D-Structură. Autoarele atrag atenția asupra faptului că realitatea lingvistică este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mult de o construcție (ditranzitive, mișcare cauzată, rezultativ); nu există o separare între Lexicon și Sintaxă; (b) neoconstrucționiste: Arad (1998), Borer (1994, 199874), Hoekstra (1992)75 etc. folosesc reprezentări sintactice mai elaborate, asociate cu interpretări semantice specifice; sensul construcției este codat direct în sintaxă și este derivat compozițional din sensul verbului. Susținătorii acestor teorii consideră că nu există reguli care să influențeze comportamentul variabil al verbelor. Intrarea lexicală a unui verb înregistrează numai sensul principal, și acest sens principal se combină
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clasei verbelor inacuzative/ergative din limba română a determinat apariția unor afirmații cum este aceea că sintaxa limbii române nu pare să fie sensibilă la distincția ergativ−inergativ (Avram 1999: 508), în română, distincția dintre inacuzative și inergative nu e codată gramatical, de unde și nefuncționarea testelor (Dobrovie-Sorin 2004). Aceste afirmații nu sunt surprinzătoare, în contextul în care nici în alte limbi nu există astfel de teste (greaca − vezi supra, 1. −, spaniola − vezi supra, 6.2.). O analiză mai atentă a funcționării
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tip A, în care pivotul (topic gramaticalizat) este argumentul A, și o construcție de tip O, în care pivotul este O. Nu există variație de tranzitivitate. Un nume principal (A, O, S) nu poate repeta informația de persoană, care este codată obligatoriu de predicat. JÊ (GE) Limbă (familie de limbi) indigenă din Brazilia. 20 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. Se pare că ergativul provine din nominalizare. KABORÍ − Vezi NADËB. KALAW LAGAW YA Limbă australiană din familia pama-nyungan vorbită în insulele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
recomandați de manual, în aplicarea categoriilor definite în prealabil. Acești arbori sînt construiți pe o dihotomie (da și nu) cu referire la intrările "axializate" și codificate. Exemplu: de la 295.10 la 295.95 se etajează 21 de specii de schizofrenie, codate pe axa II (Tulburare de comportament). Fiecare număr de cod se împarte apoi în mai multe sub-specii, A, B, C, D... Admițînd că una ar exclude-o pe cealaltă, e suficient să se reducă numărul la două, pentru a ajunge
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din județul Hunedoara. La Rădăuți am venit în anul 1945, unde am terminat școala primară și apoi am dat examen și am intrat elev la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”, școala de mare prestigiu. Nefiind “premiantul” clasei, dar nici în grupul celor “codași”, am reușit să-mi însușesc un bogat bagaj de cunoștințe datorită sârguinței mele, dar mai ales mulțumită strădaniei și pregătirii excepționale a profesorilor pe care i-am avut. Dealtfel, mai tarziu, în timpul cursurilor la facultate am realizat ce profesori deosebit de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93300]
-
2010). Elevii au fost rugați să încercuiască măsura în care sunt sau nu de acord cu următoarele afirmații (ierarhizate în ordine descrescătoare în funcție de răspunsurile elevilor în urma analizei datelor): 1. La școală am învățat să lucrez în grup, împreună cu alți elevi (codat "spirit de echipă"). 2. La școală am învățat cum să acționez pentru protejarea mediului înconjurător (codat "ecologism"). 3. La școală am învățat să-i înțeleg pe oamenii care au idei diferite (codat "toleranță ideologică"). 4. La școală am învățat să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
următoarele afirmații (ierarhizate în ordine descrescătoare în funcție de răspunsurile elevilor în urma analizei datelor): 1. La școală am învățat să lucrez în grup, împreună cu alți elevi (codat "spirit de echipă"). 2. La școală am învățat cum să acționez pentru protejarea mediului înconjurător (codat "ecologism"). 3. La școală am învățat să-i înțeleg pe oamenii care au idei diferite (codat "toleranță ideologică"). 4. La școală am învățat să fiu un cetățean patriot și loial țării mele (codat "patriotism și loialism național"). 5. La școală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învățat să lucrez în grup, împreună cu alți elevi (codat "spirit de echipă"). 2. La școală am învățat cum să acționez pentru protejarea mediului înconjurător (codat "ecologism"). 3. La școală am învățat să-i înțeleg pe oamenii care au idei diferite (codat "toleranță ideologică"). 4. La școală am învățat să fiu un cetățean patriot și loial țării mele (codat "patriotism și loialism național"). 5. La școală am învățat să contribui la rezolvarea problemelor comunității (societății) (codat "implicare comunitară"). 6. La școală am
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cum să acționez pentru protejarea mediului înconjurător (codat "ecologism"). 3. La școală am învățat să-i înțeleg pe oamenii care au idei diferite (codat "toleranță ideologică"). 4. La școală am învățat să fiu un cetățean patriot și loial țării mele (codat "patriotism și loialism național"). 5. La școală am învățat să contribui la rezolvarea problemelor comunității (societății) (codat "implicare comunitară"). 6. La școală am învățat despre importanța participării la vot la alegerile locale și naționale (codat "participare electorală"). 7. La școală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]