602 matches
-
în mișcare o putere menit) s) descurajeze, suficient de puternic) pentru a preîntâmpina orice agresiune și, în ultim) instant), putem contribui la crearea unei lumi a domniei legii și a liberei alegeri, f)când că lumea r)zboiului și a coerciției s) dispar)” (23 iulie 1962). Similare vor fi și beneficiile unei uniuni americano-europene. Câțiva ani mai tarziu, senatorul Fulbright, fiind dintotdeauna un eficient purt)tor de cuvânt al tendințelor de actualitate, pe cale de dezvoltare, a formulat, în înțelesul lor deplin
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
principiul lipsei relelor intenții, principiul acțiunii pentru binele bolnavului și al justiției. Pe de altă parte, compozantele obținerii consimțământului informat sunt identificate în: furnizarea informațiilor explicite, capacitatea de înțelegere a subiectului a acestor informații, capacitatea mentală a subiectului, și absența coerciției din procesul de luare a deciziilor. Obținerea consimțământului informat poate fi problematică chiar și la un subiect fără tulburări psihice, el nu poate fi considerat ca fiind obținut pe o durată nedeterminată ci trebuiește reânoit periodic sau la schimbarea tratamentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt furnizate. Cum însă capacitatea mentală implică aptitudinea de aînțelege, capacitatea mentală și înțelegerea constituie composantele strâns legate în domeniul consimțământului informat. 4. Voința liber exprimată. Decizia luată de către pacient trebuie să fie liberă, nesupusă presiunilor de orice fel sau coerciții induse. 5. Decizia. Pacientul care este considerat ca apt din punct de vedere psihic, trebuie să decidă singur asupra acceptării sau refuzării unui tratament propus. 2.6. Capacitatea de a consimți asupra unui tratament. Anumite linii directoare au fost enunțate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
forță fizică nu înseamnă nimic, dar nu-i destul să nu-ți recunoști dreptul de a te folosi de ea. Machiavelli: "Cei care vor numai s-o facă pe leii, nu înțeleg nimic din asta." Stat = "Leu + Vulpe", "violență + legitimitate", "coerciție + hegemonie". Dacă fiecare dintre termeni este cunoscut, semnul + rămîne marele necunoscut al științei politice și La Boétie, contemporanul nostru. Există un motiv constant de spaimă pentru amatorii de plimbări. Și astăzi, ca și ieri. Jean Jaurès la Paris, la începutul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sintetizăm. Cele două chestiuni cum funcționează credința, cum funcționează puterea se suprapun în sfera mijloacelor de difuzare. Este o răscruce la care se întîlnesc producătorii de opinie și instanțele de control. Punct de intersecție al "comis-voiajorilor cu hegemonia" și funcționarilor coerciției, punct de aplicare a două forțe complementare și concurente, punct critic al organizării noastre politice. Mediumul este de natură reversibilă: el permite spiritului să devină forță și forței să se transforme în spirit. Nu-i de mirare că acest Ianus
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
exercitarea puterii. De acum înainte, ceea ce se numește soft power (putere blândă, de seducție sau de atracție), fondată pe elemente intangibile precum valorile culturale, ideologia sau instituțiile, câștigă în fața a ceea ce numim hard power (putere de constrângere, de comandă, de coerciție), bazându-se pe elemente tangibile ca forța militară sau ponderea demografică. Concret, este vorba de a exporta și de a face acceptat modul său de viață și cultura sa (American Way of Life) (Nye, 1992). La fel, structural power (puterea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care leagă totul de întâmplarea dureroasă din 1946 când tatăl său a fost scos, epurat de la Radio. Deși adresa de destituire i-a venit acasă abia în 1948, deci, după doi ani de la îndepărtarea din post, între timp măsurile de coerciție nu au întârziat. Mai întâi i s-a luat de acasă aparatul de radio de control care îl ajutase în profesie. Apoi, după mărturiile colegului său de serviciu, Dr. Constantin Oproescu care răspundea de biblioteca sindicală de la Institutul Cantacuzino, în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cît de greu se formează un redactor, dar că, dacă aceasta-i dispoziția, n-are ce face! Informația va fi utilizată, mai ales de Genoiu (care se vede întărit în atitudinea sa de satrap), ca un mijloc de intimidare și coerciție. Ceilalți vor juca, toți, cum îi place! Dovada am avut-o imediat, cînd a urmat „caracterizarea” sa. Primul care s-a înscris la cuvînt, pentru a-l lăuda, a fost Sergiu: „îl cunosc de peste 20 de ani, e un tovarăș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dictatura proletariatului. De la Liviu Ciulei, regizorul de teatru, Lucian Pintilie, regizorul de film, la Mircea Iorgulescu, criticul literar, avem o întrebuințare a operei lui Caragiale ca instrument antitotalitar, ca demistificare și decon- strucție a mecanismelor și strategiilor de aservire și coerciție ideologică ale regimului comunist. Dramaturgia shakespeariană și tragedia greacă și latină au fost nu odată utilizate în același mod pe scenele românești, însă opera lui Caragiale ni se adresează direct, pe românește, în sensul cel mai profund al termenului. Acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a producției, distribuției, schimbului și consumului de mărfuri și servicii. Economia este recunoscută drept sursa cea mai importantă de stratificare a neautonomiei (D. Held, 2000, p. 219). A șasea locație de putere se referă la organizarea relațiilor de violență și coerciție. Pune, implicit, problema faptului că statul deține în mod legitim autoritate asupra mijloacelor de coerciție considerate legitime. O a șaptea locație de putere privește sfera instituțiilor reglementative și juridice. Statul organizează o structură organizatorico-birocratică și care poate subordona cetățenii. Realizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cea mai importantă de stratificare a neautonomiei (D. Held, 2000, p. 219). A șasea locație de putere se referă la organizarea relațiilor de violență și coerciție. Pune, implicit, problema faptului că statul deține în mod legitim autoritate asupra mijloacelor de coerciție considerate legitime. O a șaptea locație de putere privește sfera instituțiilor reglementative și juridice. Statul organizează o structură organizatorico-birocratică și care poate subordona cetățenii. Realizarea autonomiei indivizilor nu este posibilă fără asigurarea unei protecții adecvate a celor șapte locații de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de contextualizare a unei părți din lumea socială. În al treilea sens, este culturală existența unor credințe legate de relațiile publice, cum ar fi dreptul unei organizații de a comunica public și valoarea atașată obținerii sprijinului prin persuasiune, nu prin coerciție.") 83 Una dintre consecințele teoretice bizare ale postulării unei teorii care dă sens realității organizaționale exclusiv prin prisma raporturilor de putere pe care le secretă organizația (mai precis organigrama) este apariția conceptului de "putere negativă" la Charles Handy. El vorbește
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cumineca din peștele mitic după care tânjește, scindat între două lumi. Figura tatălui, impozant cum numai nașul mai este în orațiile de nuntă și în balada Letinul 1(21), îi domină existența și este nevoie de indicația lui inversă (prin coerciție) pentru a pleca în expediția mitică. Refuzul de a mânca apare drept semn al unei mutații existențiale, ce anulează nevoile cotidiene, și caracterizează personajele sensibile la desfășurările viitoare, deci cu proprietăți oraculare: mioara din balada III (196), ciuta din colinda
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
izolarea”, în care identificăm separarea de mediul familial și de trecutul impregnat cu energii inferioare, specifice unui stadiu încheiat. Izolarea se află în strânsă dependență de timpul nocturn; fetele nubile au „interdicția de a vedea lumina soarelui” și din această coerciție derivă faptul că nu au voie nici să întâlnească ființe omenești. Mircea Eliade atestă că, la triburile din America de Nord, Brazilia etc., fetele sunt izolate fie în pădure, fie într-o colibă specială, simbolismul fiind „unul al morții, ca și al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
greșeala formatoare ori anularea cenzurii supra-ego-ului, facilitându-se astfel accesul în dimensiunea superioară. În acest context, interdicția însăși trebuie citită per contrarium, ca o sugestie modelatoare a traseului inițiatic, altminteri eroul nu poate descoperi singur tărâmul interzis sau cămara oprită. Coerciția are deci un rol profund formativ, concentrează atenția neofitului asupra faliei ce face legătura cu sacrul și îi dă cunoașterea necesară să o recunoască printre sume¬deniile de alte spații similare. Întrebările cheie sunt următoarele: ar mai greși tinerii, dacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
justificare ține de latura afectiv umană și urmărește păstrarea tinerilor în etapa infantilă, dependenți de mediul familial și lipsiți de responsabilitate socială. Aici poate fi încadrat feciorul din colinde, care își ceartă mama înainte de incursiunea mitică. A doua explicație pentru coerciția părintească ține de circumscrierea în sacru prin interzicerea lui, știindu-se că psihologia inversă este cea mai eficientă în cazul copiilor. Năvodarul experimentat Vioară nu reușește, în baladă, să-l oprească pe fiul său, devenit neofit, să vâneze în apele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate costa viața. Revelându-și statutul marital special, el devine incompatibil cu lumea fenomenală și trebuie să pornească la drum către dimensiunea sacră, pentru care se pregătește călătorind. Un basm cules în secolul al XIX-lea din munții Apuseni așază coerciția la nivel cognitiv: „«ține acest inel și cându-i gândi la părintii tei, atunci îndată vei fi acasă, dar la mine să nu cugeți de loc că va fi reu de tine»”. Fata negra poartă aici emblema sacrului, cromatica fiind un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
provoacă amestecul planurilor sacru și profan. Smulgerea miresei din tărâmul ei mitic trebuie răscumpărată cu drumul chinuitor al feciorului dinspre profan, și astfel bucla rituală se închide. Interdicțiile par a viza tocmai irealizabilul, ca garanție a parcurgerii etapelor inițiatice, iar coerciția verbală provoacă la nivel psihologic neofitul, pentru a-l conduce către pedeapsa cu valoare de recompensă. Chipul ascuns al mirelui din altă lume provoacă o încălcare aparent ingenuă a legii contactului cu sacrul. Silită să accepte un soț dezagreabil, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
constituie odaia secretă, ocultarea fiind valabilă doar anterior procesului ontologic: „camera constituie un secret numai pentru neofit și numai înainte de inițierea lui, încetând să mai fie o taină dincolo de momentul inițierii”. Cămara interzisă este însă localizată cu precizie pentru neofit, coerciția acționând în același mod ca indicația tărâmului închis pentru vânătoare. Tânărul știe cu precizie că acolo este ceva important și toată desfășurarea rituală va decurge de aici. Maestrul inițiator îi dă încă și cheie pentru cămara cu acces oprit, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului de trai mediu: ambianța stimulării dorinței, euforia publicitară, imaginea luxuriantă a vacanțelor, sexualizarea semnelor și a corpurilor. Iată un tip de societate care substituie seducția coerciției, hedonismul datoriei, risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
unei noi viziuni asupra educației. Îndrumarea și formarea copilului trebuie înfăptuită într-o manieră științifică, fundamentată pe principii clare și de netăgăduit: asigurarea libertății de acțiune a copilului, conform cerințelor ce decurg din propria sa natură; evitarea pe cât posibil a coercițiilor de orice natură venite din direcția adulților; intervenția educatorului trebuie să se limiteze doar la organizarea mediului și a condițiilor care să-i permită copilului o manifestare liberă a propriilor înclinații și interese; acordarea unei atenții sporite supravegherii celor din jurul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
apropie mai mult de cel primordial, pare (și este mai natural, adic mai puțin modificat sau chiar contrafcut de civilizație Natura presupune spontaneitate, societatea este organizare, ordine, norme. Manifestarea naturalului apare de aceea de cele mai multe ori ca o revolt împotriva coercițiilor comunitții și, cum în mod inevitabil individul îi este exponentul cel mai direct, antinomia dintre natur și cultur devine, în fond, aceea dintre individ și societate. Atitudinea refractar faț de integrarea în normele comunitare se diminueaz pe msur ce educația
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a depși intelectualismul și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre o obligație, alternativa atracției ctre valori, afirmarea ori respingerea lor, absolv fapta moral de coerciția acelui trebuie kantian, redându-i o valoare pozitiv, prin simpl asumare ori respingere a unei atitudini, și, cu toate c valoarea nu oblig ci atrage, iar etica valorilor e fundat pe sentiment, pe logica afectiv, pe plcere, (oboseala, munca, suferința
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
povesteau, cântau cântece de prin vremile de pe când nu era încă lume, neci oameni, și eu îi ascultam uimit...242 Visul-poveste este o împletire fericită, tocmai pentru că povestea ne scoate din durata obiectivă și, ca visul, ne mântuie de orice coerciții, ne introduce într-o lume mirifică în care legile spațiului, timpului sau cauzalității sunt anulate în favoarea libertății totale a spiritului ce-și crează, el, propriile legi.243 Calea de acces în noua realitate este regăsită în starea de somnolență, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și ce s-a întâmplat de atunci și până în zilele noastre? Cu strictă referire la subiectul abordat, se poate afirma că, în mod voit și controlat, acele instituții ale statului care au ca principală atribuție asigurarea și aplicarea măsurilor de coerciție, au slăbit considerabil ca autoritate, ba chiar unii spun că ele nu mai există decât fizic. Libertatea fără autoritate, pusă pe tavă unui popor cu un specific binecunoscut de istorici și psihologi, s-a grefat perfect pe un organism social
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]