607 matches
-
conflict. În jurul mesei vom întâlni strategii și tactici foarte apropiate, iar uneori chiar identice, cu cele existente pe teren. Mai mult decât atât, ceea ce se petrece „afară”, pe teren este folosit ca mijloc de presiune asupra discuțiilor, ca putere de coerciție pentru a obține maximum de concesii de la cealaltă parte. Natura conflictual-tensională a negocierii este susținută de adversitatea părților una în raport cu alta, de lipsa preferințelor identice, mai mult, de existența intereselor neomogene. Deși negocierea este o etapă a conflictului se recunoaște
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în care se găsesc la un moment dat, situație generatoare de tensiuni interne. Modelul explică așadar nevoia instaurării negocierii. Pe de altă parte, el furnizează și unele sugestii referitoare la procesele negocierii (cum ar fi procesele comunicării), la tacticile folosite (coerciția care crește forța de evitare; persuasiunea, cu efecte opuse, de scădere a forței de evitare), la evenimentele negocierii (întreruperea, ruperea ei). De exemplu, pornind de la modelul lui Stevens, putem prezice că probabilitatea rupturii este mai mare atunci când negociatorii recurg la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
forța de evitare; persuasiunea, cu efecte opuse, de scădere a forței de evitare), la evenimentele negocierii (întreruperea, ruperea ei). De exemplu, pornind de la modelul lui Stevens, putem prezice că probabilitatea rupturii este mai mare atunci când negociatorii recurg la tactici de coerciție. Se reproșează lui Stevens faptul că, integrând în modelul său conflictul și tensiunile intrapersonale, se îndepărtează de conduitele de raționalitate pe care situațiile de negociere le presupun. Modelul factorilor negocierii. Elaborat de Sawyer și Guetzkow (1965), se centrează pe variabilele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și folosite ținându-se cont de natura raporturilor de comandă și supunere, de tipurile de strategii și de formele de autoritate, de varietatea și gradarea sancțiunilor posibile, de rezistențele care se exprimă și de combinațiile sau arbitrajele Între incitare și coerciție, supunere și protecție, convingere și activarea angajamentelor. Punctul de vedere al structurării, așa cum este dezvoltat În special de Anthony Giddens În lucrarea sa Constituirea societății, nu poate fi nici el trecut sub tăcere și implică o reflecție asupra fenomenelor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
impunerea unor ierarhii În privința cunoștințelor, a gusturilor, a bunelor maniere fără experiența subiectivă a suferinței. Însă putem vorbi despre violență dacă nu există constrângere explicită? Atât violențele contestatare (greve, ocuparea unor spații publice, asasinarea de lideri politici), cât și manifestările coerciției de stat (represiune, teroare, tiranie, puciuri) țin de domeniul politicului. Culme a arbitrarului, puterea unui regim totalitar exercită teroarea Închizându-și sau suprimându-și oponenții (spânzurătoare, ghilotină, gulag), practicând o justiție expeditivă față de simpli suspecți, interzicând reuniunile, răspândind neîncrederea și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
el este conceput astăzi ca un sistem coerent de relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind o succesiune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prea frecvent pe ecrane, se vedea lipsit de misterul său de drept divin. Iar imaginea sa modernistă, asociată modernismului vătămător al Occidentului, se degrada în mod supărător. Totul se explică, ne spune Ravault, prin puterea rețelelor de "coer-seducție" făcute din coerciție și seducție. Ele sînt cele care acaparează al doilea mesaj, care devine armă de luptă. Ravault întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
acest caz, putem vorbi despre ilegitimitate 1. Așa cum sublinia Juan Linz, "niciun regim nu e legitim 100%, nici în ceea ce privește guvernanții, nici în ceea ce privește timpul, tot așa cum e puțin probabul ca un regim să fie cu totul ilegitim și întemeiat exclusiv pe coerciție"2. Legitimitatea nu întrunește niciodată unanimitatea, iar oamenii nu recunosc în întregime autoritatea puterii politice, întrucât există pături populare apatice și subculturi rebele, dizidenți pacifiști și teroriști înarmați, dar între cele două extreme găsim și inși care sunt doar în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
considerare frecvența actelor violente, mișcările dizidente, numărul polițiștilor și alți indici ai sprijinului popular 3, chiar dacă e greu să măsori în mod empiric violența și mișcările dizidente. Cu cât e mai mic gradul de legitimitate, cu atât mai mare e coerciția. Pentru a operaționaliza conceptul de legitimitate, putem defini mai multe criterii: libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de a manifesta, gradul de intervenție militară în arena publică, derularea unor alegeri cu adevărat competitive, libertatea instituțiilor religioase, independența magistraților, competiția
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
unei respingeri conștiente trebuie să vorbim de ilegitimitate"38. Așa cum subliniază Juan Linz, "niciun regim politic nu este legitimat 100% de către populație, nici întreaga sa conducere, nici pentru totdeauna și probabil foarte puține regimuri sunt total ilegitime bazate doar pe coerciție"39. Legitimitatea nu reunește niciodată unanimitatea. Nu toate grupurile și nu toți indivizii evaluează în mod egal autoritatea puterii politice. Există straturi apatice și subculturi răzvrătite, oponenți pacifiști și teroriști înarmați, și între aceste extreme, majoritatea este doar parțial convinsă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
elitelor politice unite. Conform uneia dintre ele, toate grupurile sau aproape toate grupurile aparțin unui partid sau unei mișcări dominante și împărtășesc aceeași ideologie, aceeași credință religioasă sau același crez etno-naționalist o configurație "ideocratică" care stă înainte de orice sub semnul coerciției 30. O astfel de elită politică "unită ideocratic" apare de obicei în urma unei crize revoluționare în timpul căreia un grup extremist câștigă, își distruge majoritatea rivalilor și ordonă că de acum înainte oricine deține puterea sau aspiră la acapararea ei trebuie
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
puțin coercitive a autorităților în punerea în aplicare a politicilor publice, mai ales în cazul celor reglementative și redistributive, mai curînd decît distributive și constitutive [despre aceasta, și Capano 1993, 558]. Evident că autoritățile vor fi mai puțin interesate de coerciție și mai puțin dispuse să recurgă la ea în cazul politicilor simbolice, care, prin conținutul și prin obiectivul lor, pretind un consens amplu și liber dobîndit. Din tipologia lui Lowi, corect înțeleasă, iese la lumină o lecție de neuitat: o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să prindă rădăcini puternice și să dureze mai mult decît predecesoarele lor. Regimurile birocratico-autoritare Caracteristicile distinctive ale regimurilor birocratico-autoritare, reformulate [O'Donnell 1973; 1979, 291-294], sînt următoarele: 1. baza socială este reprezentată de o burghezie oligopolistă și transnațională; 2. specialiștii coerciției, militarii, au un rol decisiv: 3. sectoarele populare sînt excluse; 4. instituțiile democratice și drepturile de cetățenie sînt lichidate; 5. sistemul de acumulare capitalistă întărește inegalitatea în împărțirea resurselor sociale; 6 . structura productivă este "transnaționalizată"; 7. sînt folosite criterii de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
povesteau, cântau cântece de prin vremile de pe când nu era încă lume, neci oameni, și eu îi ascultam uimit...242 Visul-poveste este o împletire fericită, tocmai pentru că povestea ne scoate din durata obiectivă și, ca visul, ne mântuie de orice coerciții, ne introduce într-o lume mirifică în care legile spațiului, timpului sau cauzalității sunt anulate în favoarea libertății totale a spiritului ce-și crează, el, propriile legi.243 Calea de acces în noua realitate este regăsită în starea de somnolență, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
posibilii reclamanți să poată comunica liber cu Comisia, fără ca autoritățile să facă asupra lor presiuni de vreun fel, în scopul de a-și retrage sau de a-si modifică capetele de cerere. Prin cuvântul "presiune" trebuie să înțelegem nu numai coerciția directă și actele flagrante de intimidare a reclamanților, a familiei acestora sau a apărătorilor lor, ci și acțiunile sau contactele indirecte și de rea-credință, destinate să le schimbe hotărârea sau să îi descurajeze să se prevaleze de recursul oferit de
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
fluctuațiilor vestimentare în termeni de fenomen social, mai exact autorul recunoaște principiul dinamic al modei ca factor explicativ pentru societatea timpului său. "Așa cum se manifestă acum, moda este o formă de control social analogă guvernării constituționale, făcând vizibil compromisul dintre coerciția guvernamentală și libertatea individului. Moda este răspunzătoare de schimbarea permanentă a diferitelor comportamente. Natura acesteia este imitativă și scopul este egalitatea socială" (H. Spencer, 1897/1900, 205). Folosind la ascunderea și, eventual, estomparea distincției de clasă, moda a favorizat creșterea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
existenței sale și am stabilit că putem considera că incluziunea și-a făcut simțită prezența în 1968. În această etapă a existenței sale, niciodată împlinită, regimul leninist ajunge să își exercite puterea mai degrabă prin manipulare decât recurgând la pura coerciție, așa cum proceda în etapele anterioare. Rolul fundamental al partidului ar fi astfel reconfirmat, acum, prin mijloace administrative mai degrabă decât culturale. Între manipularea simbolică și cea organizațională nu există însă diferențe "semnificative" (Shafir: 1985, 53). Mai mult, cele două sunt
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
definitivat decât câțiva ani mai târziu, cu ocazia următorului Congres al partidului. Culisele alegerii lui Ceaușescu în funcția de secretar general al PCR sunt instructive din perspectiva înțelegerii succesiunii politice în regimurile comuniste. Funcționalitate acestora se bazează în principal pe coerciție chiar dacă se încearcă să i se ofere aparența unei ancorări juridice solide deoarece societățile pe care le guvernează nu ajung niciodată la un nivel de îndoctrinare corespunzător. Astfel, în perioadele de tranziție a conducerii, regimurile leniniste sunt mult mai instabile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care cunoșteau realitatea în toată tragedia ei erau evreii. Tăceau și dezinformau ca să nu fie deconspirați că au edificat comunismul în Est, lucrând la prăbușirea celor două lumi creștine: a Apusului prin libertinaj moral, religios, economic, și a Răsăritului prin coerciție, înfometare, lagăre, închisori, deportări, teroare. Starea de degradare și alterare spirituală scontată a fost atinsă, încât astăzi nu vă mirați, copii ai Apusului, că ați ajuns la așa stare de decrepitudine spirituală, încât nu numai că ați pierdut simțul reacțiunii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
depind de circumstanțele fiecărei cauze, dar înțelegerea și cooperarea din partea tuturor persoanelor vizate constituie întotdeauna un factor important. Dacă autoritățile naționale trebuie să se străduiască să faciliteze o astfel de colaborare în acest domeniu, obligația lor de a recurge la coerciție nu poate fi decât limitată: acestea trebuie să țină seama de interesele și de drepturile și libertățile acelor persoane și în special de interesele superioare ale copilului și de drepturile sale, stipulate în art. 8 din convenție. În ipoteza în
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
Drepturi ale persoanelor în cadrul unei anchete 1. Într-o anchetă deschisă în baza prezentului statut o persoană: a) nu este obligată să depună mărturie împotriva ei înseși, nici să se recunoască vinovată; ... b) nu este supusă la nici o formă de coerciție, constrângere sau amenințare, nici la tortură, nici la vreo altă formă de suferință sau tratament de cruzime inuman sau degradant; ... c) beneficiază gratuit, daca nu este interogata într-o limbă pe care o înțelege și o vorbește perfect, de ajutorul
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
cât se poate de actuale. România este un stat subordonat intereselor acestei Huniuni Europene. Se înșeală amarnic domnul José Manuel Barroso, doamna Angela Merkel și doamna Viviane Reding, dacă încearcă să pună în balanță răbdarea poporului român cu măsurile de coerciție și discriminatorii ale sultanilor și kaiserin-elor de la Bruxelles. Răbdarea acestei națiuni, are și ea niște limite. În decursul istoriei, deși proverbul acela celebru spune că „mămăliga românească nu explodează”, s-a dovedit neadevărat. Nu numai în 1821, când Tudor Vladimirescu
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Iași, 2012, p. 41: "La începutul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a Europei utiliza moneda fiduciară". 604 Jörg Guido Hülsmann are o părere contrară. El consideră că "banii de hârtie au fost dintotdeauna discreționari, adică impuși prin coerciție statală". Vezi și Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 67. 605 Frédéric Bastiat crede că statul a inventat banii de hârtie din dorința de a-și subjuga cetățenii. Iată textul: "Dacă poporul suferă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fie greșit interpretată ca slăbiciune. Trebuie să fiți conștient că, indiferent dacă reușiți în orice alt aspect al președinției, tot eșuați în ansamblu dacă nu luați decizii înțelepte privind când și cum să folosiți forța. Având în vedere capacitățile Statelor Unite, coerciția militară poate fi întrebuințată ca un instrument tăios pentru a distruge orașe întregi sau cu grija unui chirurg pentru a salva un aviator singuratic captiv în spatele liniilor inamice. Deși războiul necesită forță, forța nu necesită război. Un conflict tradițional împotriva
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
trebui retrase din Afganistan și din Irak. Sprijinul pentru războiul împotriva terorismului condus de Statele Unite a scăzut aproape peste tot. În multe țări suntem considerați a fi cea mai mare amenințare la adresa păcii. Așa că ce spuneți de mijloace nonviolente de coerciție? Ce avem în cutia cu instrumente care să poată fi suficient de coercitiv încât să schimbe comportamentul țărilor fără să se arunce o bombă sau să se scoată un pistol? În 2002 mi s-a făcut onoarea de a fi
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]