1,222 matches
-
prescripțiile unei instituții și/sau din asumarea, prin socializare, a unui rol social anterior definit. Aceste așteptări probabile creează o orientare mutuală a acțiunii fiecărui actor către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la rândul lor așteptări, dar de altă natură: estimările decurg din mutualitatea interacțiunii specifice echivalentă cu o probabilitate (subiectivă) empirică ca un actor să aibă un anumit comportament. V. Mihăilescu (2004) consideră rețelele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
neo-instituționaliști, precum North (1990), Ostrom (1990) sau Williamson (1993), studiază În special pilonul reglator al instituțiilor. Ei utilizează teoria alegerii raționale În conjuncție cu analiza instituțională. Acestea ar fi În primul rând reguli, legi, convenții, impuse prin sancțiuni cu rol coercitiv care blochează anumite acțiuni și le stimulează pe altele. Acțiunea considerată a fi utilitară, urmărește scopuri subiective Însă se manifestă Într-un spațiu delimitat, Îngrădit de instituții; posibilitățile de alegere sunt delimitate și, În plus, unele alegeri sunt recompensate, iar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Înțelegem că legitimarea cuprinde nu numai un element normativ, ci și unul cognitiv. Altfel spus, legitimarea nu este numai o chestiune de „valoare” - ea implică Întotdeauna În primul rând și „cunoaștere”. Instituțiile sunt astfel constituite cognitiv și abia apoi devin coercitive normativ. Producerea cunoașterii este rezultatul activității umane, este independentă de un proces de convergență a semnificațiilor umane individuale. Acțiunea socială este producătoare de sensuri, de cunoaștere, În funcție de interesele grupului sau indivizilor care o dezvoltă. Astfel, În reconsiderarea relației instituții - acțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este un construct social instituit prin lege, o universitate este de asemenea social autorizată, prin mecanisme de acreditare, pentru a produce cunoaștere); ele constituie sensuri pentru acțiune: actori și strategii de acțiune. Instituțiile sunt astfel, mai mult decât contracte impuse coercitiv, proiecte culturale ce capătă o anumită legitimitate socială și, astfel, autorizează strategii de acțiune și cooperare socială. Sociologii neo-instituționaliști vorbesc deopotrivă de aportul reglator, dar și normativ și cognitiv al instituțiilor În cazul cooperării sociale. Instituțiile sunt mai mult decât
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
că puțini se bazează fie pe moralitatea generalizată fie pe aranjamentele instituționale (impuse de a treia parte - M.P.) pentru a se apăra de necazuri” (1985:490). El argumentează astfel că relațiile sociale, mai degrabă decât instituțiile ce acționează la nivel coercitiv, normativ sau cognitiv, sunt responsabile de generarea Încrederii În viața economică. Rețelele de relații sociale penetrează neregulat sectoarele economice (spre deosebire de instituții care se presupune că difuzează uniform un anumit sector ducând la ceea ce se cheamă „izomorfism structural” - Meyer și Rowan
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
feministăxe "„feministă" și îndeosebi de dezbaterile referitoare la problema obligațiilor și consimțământului în teoria contractului social. În lucrarea sa devenită carte de referință, The Sexual Contract (Contractul sexual 23), 1988, Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" dezvoltă o analiză a dinamicii puterii coercitive în contextul aparențelor existenței unui consimțământxe "„consimțământ". Încercând să reconstruiască metaforic originile societății politice, Patemanxe "„Pateman,Carole" consideră că primul act politic a fost violulxe "„viol", el fiind contracarat de contractul de căsătoriexe "„căsătorie" heterosexuală și de către prostituțiexe "„prostituție". Cele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
categorii care gândește ce e putereaxe "„putere"); 4) logica dominației, cea prin care justificăm subordonarea, distribuția inegală a puterii sau chiar lipsa de putere. Cred însă că Warrenxe "„Warren,Kareen" ignoră partea pozitivă a „puterii asupra puterii”. Există forme autoritare, coercitive de impunere a democrației în comunități nedemocratice. În acest sens, de exemplu, intervenția trupelor ONUxe "„ONU" în țări cu regimuri fundamentaliste este menită să așeze bazele democratice, inclusiv să submineze regimul de oprimare a femeilor. Acest tip de valorizări (dualist-ierarhice
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
traducători ai limbajului mimico-gestual, autorizați potrivit legii. Accesibilitatea la mediul fizic, deși promovată prin acte normative, este încă insuficient realizată (maximum 10% în marile orașe și aproape deloc în mediul rurală. Una dintre cauzele acestei situații este lipsa de mijloace coercitive; ca atare, se impun completarea legislației, precum și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor și a normativelor în vigoare. Concluzii Protecția specială realizată până în acest moment în România a avut în vedere o perspectivă generală asupra fenomenului, un accent deoasebit fiind pus pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
periculos al Coreei de Nord. Deopotrivă în Orientul Mijlociu și în Orientul Îndepărtat, puterea dură și cea blândă se împletesc astăzi în mod inextricabil. Puterea într-o epocă a informației globale În zilele noastre puterea este mult mai puțin tangibilă și coercitivă între democrațiile avansate decât în trecut. În același timp, o mare parte a lumii nu este constituită din democrații avansate, ceea ce limitează transformarea globală a puterii. De pildă, majoritatea țărilor africane și a celor din Orientul Mijlociu au economii preindustriale, bazate
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pentru atractivitate, legitimitate și credibilitate. Capacitatea de a împărți cu alții informații și de a fi crezut devine o importantă sursă de atractivitate și putere. Comportamente Principalele mijloace de tranzacționare Politici guvernamentale Puterea militară constrângere descurajare protejare amenințări forță diplomație coercitivă război alianță Puterea economică stimulare constrângere plăți sancțiuni sprijin mită sancțiune Puterea blândă atractivitate stabilirea agendei valori cultură politici instituții diplomație publică diplomație bilaterală și multilaterală Trei tipuri de putere Acest joc politic într-o epocă a informației globale sugerează
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
o bază morală și legală, mai des, decât pe un anume criteriu economic. Diferențele dintre sectorul public și sectorul privat, care au reprezentat argumente pentru o formă specializată de management în sectorul public sunt: * Deciziile în sectorul public pot fi coercitive, într-un mod în care nu este caracteristic sectorului privat. Cetățenii pot fi forțați să respecte deciziile, impozitele și sunt supuși sancțiunilor care derivă, în final, din puterile coercitive ale statului. Elementul coercitiv nu este prezent în sectorul privat, dar
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
management în sectorul public sunt: * Deciziile în sectorul public pot fi coercitive, într-un mod în care nu este caracteristic sectorului privat. Cetățenii pot fi forțați să respecte deciziile, impozitele și sunt supuși sancțiunilor care derivă, în final, din puterile coercitive ale statului. Elementul coercitiv nu este prezent în sectorul privat, dar este important datorită modalității dificile de abordare a sectorului public de către mulți oameni. Deoarece oamenii au dat putere societății, ei doresc un tratament corect și echitabil de la instituțiile ei
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sunt: * Deciziile în sectorul public pot fi coercitive, într-un mod în care nu este caracteristic sectorului privat. Cetățenii pot fi forțați să respecte deciziile, impozitele și sunt supuși sancțiunilor care derivă, în final, din puterile coercitive ale statului. Elementul coercitiv nu este prezent în sectorul privat, dar este important datorită modalității dificile de abordare a sectorului public de către mulți oameni. Deoarece oamenii au dat putere societății, ei doresc un tratament corect și echitabil de la instituțiile ei. Elementul coercitiv restricționează, de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
statului. Elementul coercitiv nu este prezent în sectorul privat, dar este important datorită modalității dificile de abordare a sectorului public de către mulți oameni. Deoarece oamenii au dat putere societății, ei doresc un tratament corect și echitabil de la instituțiile ei. Elementul coercitiv restricționează, de asemenea, modalitatea de a considera publicul în calitate de clienți. * Sectorul public are forme diferite de responsabilitate în comparație cu sectorul privat. În timp ce managerii întreprinderilor private răspund în fața acționarilor, angajatul public răspunde în fața conducerii politice, a parlamentului, publicului și a variatelor componente
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și legale asupra metodelor/ mijloacelor serviciului. Deși câteva dintre cele enumerate sunt diferențe de accent și de practică există diferențe majore între cele două sectoare care influențează modul de conducere a sectorului public. Astfel: * deciziile din sectorul public pot fi coercitive într-un mod care nu este caracteristic sectorului privat. Cetățenii pot fi forțați să respecte deciziile și sunt supuși sancțiunilor care derivă din puterile coercitive ale statului. Acest element coercitiv nu este prezent în sectorul privat, întreprinderile private având o
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
care influențează modul de conducere a sectorului public. Astfel: * deciziile din sectorul public pot fi coercitive într-un mod care nu este caracteristic sectorului privat. Cetățenii pot fi forțați să respecte deciziile și sunt supuși sancțiunilor care derivă din puterile coercitive ale statului. Acest element coercitiv nu este prezent în sectorul privat, întreprinderile private având o mai mare libertate de a fi arbitrare; * sectorul public are forme diferite de responsabilitate în comparație cu cel privat. Angajatul public răspunde în fața conducerii politice, a Parlamentului
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a sectorului public. Astfel: * deciziile din sectorul public pot fi coercitive într-un mod care nu este caracteristic sectorului privat. Cetățenii pot fi forțați să respecte deciziile și sunt supuși sancțiunilor care derivă din puterile coercitive ale statului. Acest element coercitiv nu este prezent în sectorul privat, întreprinderile private având o mai mare libertate de a fi arbitrare; * sectorul public are forme diferite de responsabilitate în comparație cu cel privat. Angajatul public răspunde în fața conducerii politice, a Parlamentului și variatelor componente ale sistemului
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a atribuirilor pe care actorii le operează asupra diferitelor scene care alcătuiesc universul lor global. Să amintim că aceste două complexe politico-economice apar la antipozi unul față de celălalt. Statele comuniste și postcoloniale din Africa au în comun instituirea unei ordini coercitive în care primează politicul, organizat sub egida unui partid unic, ordine menită să transforme societatea după niște proiecții a căror natură diferă totuși de la un context la altul. Partidul comunist vietnamez se impune, în ruptură cu ordinea colonială asimilată adversarului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
schimburi micro-comerciale. Aceste atitudini nu ar putea fi interpretate ca o simplă dorință de revenire identică la formele de viață anterioare semi-autarhice. În schimb, aceste speranțe se lasă descifrate ca o voință de distanțare, de îndată ce se ivește posibilitatea, de aparatele coercitive ale statului, cu care întreprinderea este asimilată, ca orice altă instituție și autoritate formală. În opoziție cu cazul precedent, figura întreprinderii este deci înglobată în scheme de impunere politică suportate timp de douăzeci de ani de populația care aspiră să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Rămasă legată din punct de vedere structural de administrația colonială, această șefie este susceptibilă a se prăbuși odată cu administrația respectivă, cu atât mai mult cu cât ea era legată de un moment al acestei administrații, de aspectul ei de forță coercitivă. Pe măsură ce coerciția dispărea din universul administrativ (procesele de decolonizare), șefia intra în declin. Șeful nu mai era decât un suveran dintr-un trecut dificil de suportat. Șefia a fost într-un anumit fel salvată de politică: în nordul statului Congo
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ei politic: aceasta a fost șefia. Șeful a devenit un agent electoral. Ar fi multe de spus despre acest paradox care stabilește legătura dintre suprastructura politică generată de independență și populație, despre această șefie care era veriga dintre administrația colonială coercitivă și populația însăși. Șefii nu au fost niciodată mai puternici ca acum (beneficiind de nenumărate gratificații monetare sau de alt fel). Ba, mai mult, ei devin creatori de subdiviziuni administrative; cei mai importanți fac în așa fel încât satul lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest circuit al numerarului care trece de la tezaurul companiei la cel al administrației prin intermediul săteanului, care primește de la unul pentru a da înapoi celuilalt? De ce nu a fost organizată o producție fără numerar, administrația, prin milițienii ei, exercitând o presiune coercitivă directă, iar compania oferind câteva cadouri în bunuri de import? În timpul anilor treizeci, acest fapt a fost subiectul unei dispute endemice între administrație și companie, cea din urmă considerând mai comod și mai rațional să plătească producția în bonuri pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
observă cu o oarecare ironie un șef de subdiviziune -, compania se prezenta ca protectoarea indigenilor". Satul anilor treizeci este astfel plasat sub semnul muncii forțate (la ambele nivele: al producției și al prestațiilor administrative). Înglobând aceste activități obligatorii, un sistem coercitiv de ansamblu încearcă să îngrădească populația, să o plieze pe uniformizarea colonială: satele sunt aduse manu militari de-a lungul șoselelor, colibele sunt distruse și reconstruite după același model de o parte și de alta a drumului. S-a dorit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
joacă decât în raport cu acesta. Șeful nu este decât un element al sistemului de exploatare, și nimic altceva. Prin urmare, față de săteni, el nu se poate situa decât într-un raport de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
străin care va rămâne prins în dialectica coerciției, iar când puterea exterioară nu îl va mai sprijini, acesta se va prăbuși. La fel se întâmplă și cu colectivismul servil: acesta nu se va putea elibera în niciun fel de determinarea coercitivă din exterior. El nu se va integra într-o structură sătească adevărată, adică voluntară. El nu există în sine, iar când sistemul de forță va dispărea, se va risipi odată cu el. Acest lucru s-a întâmplat în mod spectaculos în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]