1,814 matches
-
este utilă în înțelegerea formației și evoluției istoricului și teoreticianului literar. Atras deopotrivă de concretețea fenomenului (rebel verificărilor conceptuale prin haotica-i individualitate) și de ordinea conceptelor, Paul Cornea oscilează între plenitudinea criticii și altitudinea abordării teoretice, postulând necesara lor coexistență și realizând această coexistență nu prin interferarea critică-teorie, ci prin alternarea lor în lucrări succesive [...] Oscilația între fenomen și concept (salutară în menținerea contactului cu realitatea operei pe care abordarea conceptuală astfel înțeleasă încearcă să nu o devitalizeze) relativizează perspectivele
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
formației și evoluției istoricului și teoreticianului literar. Atras deopotrivă de concretețea fenomenului (rebel verificărilor conceptuale prin haotica-i individualitate) și de ordinea conceptelor, Paul Cornea oscilează între plenitudinea criticii și altitudinea abordării teoretice, postulând necesara lor coexistență și realizând această coexistență nu prin interferarea critică-teorie, ci prin alternarea lor în lucrări succesive [...] Oscilația între fenomen și concept (salutară în menținerea contactului cu realitatea operei pe care abordarea conceptuală astfel înțeleasă încearcă să nu o devitalizeze) relativizează perspectivele supuse unui control reciproc
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
fi vândute turiștilor, oarecum similar cu industria extractivă sau petrochimică. Sursa: Mason, 2003: 53. Figura 3.1. Elementele componente ale mediului înconjurător Relația dintre turism Și mediul înconjurător a traversat de-a lungul timpului patru etape (Sharpley, 2006: 122): 1) coexistență: în perioada apariției primelor activități turistice, impactul fiind minim; 2) conflict: turismul de masă văzut ca un distrugător de natură; 3) idealism: posibilă simbioză, prin dezvoltarea unui turism „verde”; 4) realism: abordări diferite ale dezvoltării, care pun în balanță nevoile
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Schumacher (1973). Weaver (2006: 7) consideră că principalii reprezentanți ai platformei prudență au fost: Crittendon (1975), care a prezentat impactul negativ al turismului asupra faunei sălbatice, Și Budowski (1976), care considera că relația dintre turism Și mediul natural reprezenta o „coexistență neutră”, dar această relație se îndrepta spre conflict, pe măsură ce turismul continua să se extindă în regiuni nealterate. În general, „avocații” acestei platforme aduceau contraargumente la toate beneficiile pe care le prezintă reprezentanții platformei susținere. Dacă cei din urmă vorbesc despre
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
ar dori să fie) și comunică pacientului ceva din această înțelegere simpatetică. Scopul metodei este de a obține întărirea eu-lui și apropierea sa de idealul personal prefigurat. Analiza existențială (Daseinsanalyse) și psihoterapia Analiza existențială pune în evidență, la anumiți subiecți, coexistența a două “lumi” diferite sau a două “existente”: autentică și inautentică) și tocmai conflictul, tensiunea dintre aceste două “lumi” furnizează cheia care permite înțelegerile stărilor de conștiință ale subiectului. Subliniem că perspectiva existențialistă est antropologică și axiologică (omul este văzut
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nu poate fi acoperită cu nici un fel de accesoriu. De la citirea dramatică a singuratecelor role mai e de făcut pasul din urmă la citirea unui întreg dramatic: culmea a toată declamațiunea dramatică și a toată arta vorbirei. Se cere însă coexistența celor mai strălucite însușiri spre-a reproduce în fantazia auditorului prin declamațiune un întreg dramatic ca o operă de arte vie în sine. Abia timpul cel mai nou a făcut dintr-asta în Germania o artă proprie și de sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
88, p. 422) ; sau „Femeia nu înseamnă niciodată «femeie» într-un text mitic sau ritual, ci se referă la principiul cosmologic manifestat în ea. De aceea, androginia divină are o valoare teoretică, metafizică. Se exprimă prin ea - în termeni biologici - coexistența contrariilor, a principiilor cosmologice (căci astea sunt femeie și bărbat) în divinitate” (87, p. 100 ; 88, p. 421). Desigur, modelul propus (ca și cele care îi vor urma) simplifică și schematizează o complexă ecuație (cu n variabile) a narației mitice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la un pol sau la un altul. Astfel de forme hibride se vor găsi în zona persoanei a treia a cercului tipologic, la tranziția dintre situația narativă auctorială și situația narativă personală. Situația narativă a acestor opere este marcată de coexistența unui personaj-narator auctorial și a unui personaj-reflector personal. Această coexistență se prezintă de obicei ea însăși în cadrul profilului narativ ca o secvență: o secțiune în narațiunea personală este predominantă. Un exemplu tipic pentru o astfel de tranziție apare în capitolul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
hibride se vor găsi în zona persoanei a treia a cercului tipologic, la tranziția dintre situația narativă auctorială și situația narativă personală. Situația narativă a acestor opere este marcată de coexistența unui personaj-narator auctorial și a unui personaj-reflector personal. Această coexistență se prezintă de obicei ea însăși în cadrul profilului narativ ca o secvență: o secțiune în narațiunea personală este predominantă. Un exemplu tipic pentru o astfel de tranziție apare în capitolul al XXII-lea al romanului Emma al lui Jane Austen
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lucru la alt lucru). Spațiul mesager nu este autonom și nu contați pe mediolog pentru închiderea lui. Să-i lăsăm pe alții să se intereseze de structura internă a operei, de problematica internă a unui cîmp conceptual, de relațiile de coexistență sau de regulile de construcție internă ale ansamblurilor discursive. Noi exteriorizăm, ieșim ca să vedem. Dacă se vrea, într-un anume loc, eradicarea unei afecțiuni a somnului, nu plecați cu spray-ul toxic să omorîți musca țețe, vegheați la curățenia cursurilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
adaugă culturii la fel ca în natură; și fiecare mediasferă reprezintă întrepătrunderea sferelor precedente suprapuse unele peste altele, părțile vii și cele care au supraviețuit. De aici rezultă sisteme instabile și din ce în ce mai complexe, pe măsură ce se suprapun și se realimentează, în coexistențe furtunoase, generații succesive de medii. Mediasferele nu se succed alungîndu-se una pe cealaltă, și totuși fiecare are unitatea ei proprie, personalitatea sa. Naivii fanfaroni ai "bulei McLuhan" își satisfac un capriciu ridiculizînd naivitatea prezicătorilor care anunțau în epoca cinematografului mut
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un pseudocorp cauzal apărut în regnul mineral (iar nu desprins din sfera divinului), așa cum susținem noi, este arătat și în textele hermeneutice precum Kore Kosmou: sub influența Divinității (sensul evoluției Universului, n.n.), din amestecul de ingrediente, materiale dar și spirituale (coexistența celor două segmente, material și spiritual, ale Universului) “începu să clocotească o materie mai subtilă (s.n.), mai pură și mai transparentă decât ingredientele din care fusese făcută (deci spiritualizată, n.n.): aceasta era translucidă și numai cel ce o făcea o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
O dispută intelectuală conexă precedentei este și cea referitoare la caracterul egalitar (în sensul de a nu fi ierarhice) sau dimpotrivă ierarhic (inegalitar) al relațiilor în comunitate în termeni de status, resurse materiale, putere, autoritate. Ambele coexistă aici, iar această coexistență este exprimată în și prin conceptul "comunitate". 2.8. Incluziunea fără rest sau comunitatea ca sferă Dacă ar fi să reprezentăm grafic imaginea pe care o au mulți autori despre comunitate, aceasta ar căpăta forma unei sfere. Cu toate că aceasta nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu conacul aflat pe moșia Scăieni, (ncerc(nd (nsă să facă rost de planul falansterului lui Fourier (n speranța că, (n timp, vor reuși să realizeze construcția. Este interesant că (n realizarea proiectului, pe moșia Scăieni s-a ajuns la coexistența a două sisteme economice. Alături de exploatarea (n comun a terenului arendat de societarii ce locuiau la conac, mai exista ș( o serie de gospodării individuale ale clăcașilor din zonă, care lucrau păm(ntul conform obiceiului timpului plătind o dijmă ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vol. 26, 1, pp. 95-142. Jenkins, Richard. 1996. Social Identity. London: Routledge. Jenkins, Richard. 2000. Categorization: Identity, Social Process and Epistemology, în Current Sociology, vol. 48(3), pp. 7-25. Jivan, Alexandra, Rus, Călin și Vultur, Smaranda. 2000. Minorități: identitate și coexistență. Volum tipărit în cadrul Institutului Intercultural Timișoara, Timișoara: Agenția de presă Lexus SRL. Jurcan, Dan. 2005. Identitate și societate. Modele aspiraționale în tranziție. Cluj-Napoca: Editura Eikon. Kamano, Saori. 1999. Comparing Individual Attitudes in Seven Countries. în Social Science Research, 28, pp.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe noi baze încercând să aplicăm progresele în domeniile diagnosticului și tratamentului chirurgical. 10. Medici scriitori recventarea artelor a făcut parte din formarea umanistică a medicilor. Legăturile dintre literatură și medicină sunt vechi și statornice, aceste îmbinări ducând la o coexistență benefică în dublu sens. Între profesia medicală și creația literară există afinități semnalate din Antichitate. De-a lungul timpului ponderea celor două vocații a dus la categoriile de scriitori medici și medici scriitori, al doilea grup fiind mai numeros și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
încetinească progresul universităților și al accesului democratic la studii superioare. Două caracteristici ale universităților le-au marcat ulterior: subordonarea față de stat și autonomizarea ghildelor profesorale, situație care reducea foarte mult capacitatea decizională a administrațiilor universitare, pe de o parte, și coexistența, alături de universități, a institutelor profesionale care pregăteau tehnicieni specialiști, cum erau institutele tehnice superioare din Franța sau colegiile profesionale din Olanda și țările scandinave, pe de altă parte. În unele țări, acestea aveau un prestigiu chiar mai mare decât universitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lumina soarelui”. Însă, în afară de acest lucru, în momentul în care Kallipolis-ul ar veni pe lume, „orașul-suflet” ar avea nevoie și de un trup, care nu ar fi altul decât „corpul cetățenesc” cu tot somatismul pe care îl implică existența și coexistența reală a unor oameni laolată. Nu este atunci de mirare că având parte și de o geneză trupească, Kallipolis-ul existent în fapt intră într-o dinamică a mutațiilor care va duce la o degenerare din ce în ce mai accentuată. Or, tocmai o problemă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Platon urmează un drum evolutiv de la dialogurile de tinerețe până la cele de bătrânețe a fost demonstrat suficient. Dacă filosoful antic nu își critică propriile teorii concurente, trebuie, credem, să acceptăm și un paralelism între ele. Varianta propusă aici pentru coexistența celor trei teorii este deosebirea lor metodologică, iar metoda de abordare trebuie să fie una comparativă. În concluzie, pentru a aprecia corect definiția guvernatorului din Omul politic, trebuie să asumăm caracterul demonstrativ al demersului, precum și interdependența dintre rezultat și metodă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
p. 83) Faptul fundamental al reflecției filosofice la începuturile sale (să ne amintim doar de Heraclit și de eleați) îl constituie prezența simultană a ceea ce se descoperă și a ceea ce se ascunde. Cum se articulează cele două? Cum se explică coexistența pluralului și a perisabilului cu unicul și eternul? Or, cel puțin un lucru devine clar: faptul că punctul de articulație al celor două îl reprezintă sufletul. El e menit a corespunde eternității și în același timp a asuma răspunderea tuturor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în mintea persoanelor creatoare. Al treilea aspect constă în faptul că relevanța ideilor și evenimentelor se evidențiază numai atunci când există o grupare de indivizi influenți profund implicați în același domeniu, problemă sau set de posibilități și presupune: a) coerența și coexistența unui volum considerabil de cunoștințe și interese; și b) semnificația și înțelesul nu sunt abstracte, ci, după cum arăta William James, ci rezultă din consecințe nu întotdeauna previzibile. Din acest punct de vedere, istoria reprezintă un experiment. Câteva dintre cele mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dominante din cadrul acestuia - În mod special liberalii maghiari - nu erau decât instrumente de realizare a unor interese personale. În timp, a crescut neîncrederea lor În presupusa capacitate a noului sistem politic de a servi binele comun, al tuturor cetățenilor. Experiența coexistenței dintre familiaritatea crescândă cu sistemul politic parlamentar și frustrarea pe care o resimțeau În raport cu instituțiile guvernamentale a determinat În mod esențial atitudinea pe care românii din Transilvania au adoptat-o după unirea cu Principatele Române, În 1918. În același timp
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elitei conducătoare. Mult timp divizate de la vârful până la baza piramidei sociale în familii ideologice sau religioase după principiul „stâlpilor” (zuilen), Țările de Jos au putut, în felul acesta, să mențină un climat de pace în rândul populației, grație formulelor de coexistență care au dus treptat la o fuziune a elitelor. Austria, care a fost împărțită în două tabere înarmate ostile în anii ’30 și a traversat o perioadă de război civil înainte de Anschluss-ul hitlerist din 1938, a cunoscut un asemenea proces
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se definește ca un sistem care „conduce către decizii politice, în cadrul căruia niște persoane dobândesc puterea de a statua aceste decizii după o luptă concurențială având ca mobil voturile poporului” (ibidem, p. 403). Acesta este criteriul luptei concurențiale, care permite coexistența elitelor și a democrației. Nu găsim nicăieri vreo guvernare exclusiv a poporului; oricare ar fi epoca și regimul, funcțiile guvernamentale sunt asumate de o minoritate care se distinge de masa populației. Însă trebuie să calificăm ca fiind democratice regimurile organizate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ar trebui s-o reprezinte nu atît aceea de a esențializa și de a stiliza, cît aceea de a conștientiza tot mai mult importanța iubirii În viața omului, În absența căreia totul este vremelnicie, deoarece „bunătatea” este condiția fundamentală a coexistenței: „Nu ne vom putea Înțelege - spunea poetul V.Voiculescu - decît prin simpatie și identitate de experiențe lăuntrice”. Sentimentul este, Într-adevăr, acel ferment care asigură nu numai nașterea și trăirea „gîndului”, dar și prin umanizarea acestuia, deoarece Îl pune sub
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]