2,322 matches
-
va cuprinde: Numele și adresa Marian Popa Str. Schit, nr.3 bis, Huși Tel. 035/472538 Obiectiv: să-mi folosesc pregătirea și experiența acumulată în posturile de bucătar, ospătar, cofetar. Experiența profesională: am lucrat la diverse restaurante: Cina, Intim, Racova, cofetăria Violeta. Studii: Liceul Industrial Vaslui, Secția Industrie Alimentară, 1989 - 1993. Experiența de muncă: 1993 - 1995, restaurant ,,Cina” Huși; 1995 - 1997, restaurant ,,Intim” Huși; 1997 - 1998, restaurant ,,Racova” Vaslui. 1998 - 1999, cofetăria ,,Violeta” Huși. Hobby: sportul, muzica, lectura, șahul. Recomandări - furnizate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
profesională: am lucrat la diverse restaurante: Cina, Intim, Racova, cofetăria Violeta. Studii: Liceul Industrial Vaslui, Secția Industrie Alimentară, 1989 - 1993. Experiența de muncă: 1993 - 1995, restaurant ,,Cina” Huși; 1995 - 1997, restaurant ,,Intim” Huși; 1997 - 1998, restaurant ,,Racova” Vaslui. 1998 - 1999, cofetăria ,,Violeta” Huși. Hobby: sportul, muzica, lectura, șahul. Recomandări - furnizate la cerere. În alcătuirea unui C.V. vă facem următoarele recomandări: nu scrieți pe hârtie de proastă calitate, nu scrieți mai mult de două pagini, corectați greșelile de ortografie, evitați repetițiile, nu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
semnătură. Pe el, oricum, nu-l interesa clasamentul. Venea la școală doar pentru că nu Îndrăznea să se opună ordinului direcțiunii. Și pentru că, după festivitate, conform Înțelegerii cu părinții, urma să-și plimbe cununa și legătura de cărți prin oraș până la cofetăria „Garofița”. Acolo mânca o „Indiană”, o „Ora 12” și bea o limonadă. Total șase lei. Îi mai rămâneau patru cu care Își cumpăra patru numere vechi din Miroir du sprint de la un anticariat. Se așeza pe banca de lângă chioșcul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la doi pași, putea fi un loc potrivit pentru o viață liniștită, cum Își dorea Marta. O viață clădită pe mezelurile cumpărate de la Vesö, mirodeniile de la Horacsek, pantofii sport de la Friedmann sau Dermata de la Radó, pălăriile doamnei Klein, prăjiturile de la cofetăria Scheip și plimbările duminicale de pe Câmpul Gâștelor sau al Claustrului, toate acestea urmând În mare un plan al orașului de la 1935 pe care familia Morar-Koblicska Îl păstra cu sfințenie sub o folie de plastic În chip de tablou. Cam În dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
șepci proletare în București, ceva de speriat. Pînă și restaurantul Cina a devenit cantină muncitorească". Mai văd rozul supranatural al degetelor ei, strînse pe coada ceștii de cafea. Ne ducea cu trăsura, pe mine și pe Brăduț, la o ultimă cofetărie particulară (dispăreau meserii, dispăreau profesiuni, dispăreau ocupații, dispăreau clase sociale întregi), din București, să mîncăm cataif. Îmi pot imagina perplexitatea ei blîndă cînd a văzut afișul cu Muncitorii au rabat 10%. A încercat să ne explice ce înseamnă oportunism: " Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu șepci și-n lodene kaki, păroase. Nu mai ieșea în orașul malodorant, pe străzile cu nume schimbate. Prefera să "efleureze" cărțile cu cotoare aurite. Și ce imagine idilică aveam despre "mersul cu copiii", din diminețile de duminică! Întîi la cofetărie, pentru mine și Brăduț, pe urmă la o bere cu covrigi speciali de Herăstrău, amenajat în '32 de cineva din familia Lisellei. Parcul îi mirosea a mici alterați și-a pișat. Devenise "Parcul de odihnă și cultură Stalin". N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
picioarele albe ca luminările spermanțet. Hai încoace, ce mai calea-valea, că nu mai scap de tine. Doar mi-ai crescut pe genunchi. Tare-mi ești anapoda, Iordana". Iubirea mea imposibilă devenea posibilă. Ca în instantaneul cu margini ondulate, luat în cofetăria Nestor, distrusă de cutremurul din '77. Îmi cumpărasem dintr-o consignație o perucă înspicată. O droaie de cunoscuți (Iordan Marievici triumfa în toate sălile de concert; Filarmonicile erau imperiul lui; el rege al sunetelor) credeau și ziceau că-s fiica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cuvîntul modifică realul), lașul i s-o fi părut cel din tinerețea lui de viveur/ coseur, avîndu-l mentor pe Păstorel Teodoreanu. La urma urmei, Mnemosyn e mama celor 9 muze. Și a muzicii. I s-o fi părut că vede cofetăria Tufli (apoi Vlădescu) demult dărîmată, de unde-i cumpăra mamei prăjituri; Etta i le dădea, discret, lui Bobiță, cățelul; nu mînca alte dulciuri decît cele ieșite din mîna ei. Tatei i s-o fi părut că vede strada Lăpușneanu, așa cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
din jur circumspecți, fie ca să n-o rănească, fie doar pentru a nu-și crea lor complicații inutile. Experiențele amoroase ale Eugeniei cu prezumtivul ei iubit erau sporadice și circumstanțiale: câteva plimbări sub clar de lună, ieșiri la cinematograf, la cofetărie, de câteva ori chiar și la restaurant. Și întâlnirile se materializau în plan erotico-senzual cel mult într-o strângere de mână, un sărut furtiv, în care buzele erau foarte vag abuzate, sau o atingere în treacăt peste umăr. În rest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a simțit-o în cușca pieptului, de fericire, de libertate, de ură, împotriva profesorilor, de indiferență pentru părinții care o implorau să nu se mai masturbeze, lăsând-o să-și aleagă în fiecare noapte pe cine voia, pe vânzătorul de la cofetăria grecului, pe poștașul student de la arte plastice, pe bătrânul profesor de latină, goli și cărțile de florile ofilite dăruite de cei ce o doriseră, nimicul dintre întrebările puse de ea în jurnalul intim, dospit de răspunsuri albe în fața cărora, sigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Frumosul firesc. Urâtul spectaculos! mormăi Mioara. Se poate și aceasta, spuse cealaltă. Depinde cine privește și cine vede. Tu privești numai, Mioara! Nu vezi dincolo de aspectul static, ceea ce pare, nu și ceea ce este, apoi toate trei fetele au intrat în cofetăria particulară a lui nea Iani. Grecul vârî mâna în borcan și le cântări trei punguțe cu bomboane mentolate, secvență de sine stătătoare fără conotații în viitor. Cerul se întunecă, norii grei treceau ca nebunii, alternanța zi-noapte era blitz fotografic, blitz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ori pe cadranul iernii, Gustav, umplând toate cărările, straturile de zăpadă, toți copacii pădurilor și porțile caselor cu numele iubitei, din banii oferiți de starețul mănăstirii, fără să știe de ce, se îmbarcă în autobuzul cu destinația Iași. Își vându în cofetării și cârciumi (ceea ce i se păru un sacrilegiu), pentru câțiva gologani, poeziile scrise numai și numai pentru Any și numai așa putu să întâlnească, rătăcind, pe un brăilean care-l informă că Any Palade e studentă la Universitatea "Alexandru Ioan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Pustiul inundase orașul, lăsând la voia întâmplării să circule doar câinii înfometați. Dintr-o tornadă de gunoaie răsări Nilă, mestecând între roțile dințate ale creierului noi axiome și postulate. Lumina palidă din vitrinele magazinelor desena contururi murdare pe asfaltul răpciugos, Cofetăria "Venus" de pe Strada Regală trimitea prin vitrină o pată paralelipipedică. Restaurantul "Lotca" proiecta o plasă. Casele își prelungeau umbrele punctate de ochii uriași ai ferestrelor mascate cu perdele portocalii sau roșii. O ușă deschisă în grabă zdrențuia geografia umbrelor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Și tovarășul maistru scuipă un oftat sau o înjurătură printre dinți.) Unii nu aveau cu ce să cumpere un pișcot, două, la 50 de bani, alții scoteau felia de pâine unsă cu marmeladă, cei mai mulți înghițeau în sec. Peste drum era cofetăria "Marga", covrigi polonezi însiropați cu miere de albine 5 lei, eclere acoperite cu ciocolată 4 lei, savarine cu multă frișcă 3 lei. În clasă erau și copii de bani gata, părinți bogați, maistru la țigarete, primar în Santa Mare, medic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
eclere acoperite cu ciocolată 4 lei, savarine cu multă frișcă 3 lei. În clasă erau și copii de bani gata, părinți bogați, maistru la țigarete, primar în Santa Mare, medic neurochirurg etc. Pentru ei erau permise toate bunătățurile din galantarele cofetăriei. Nu-i speria examenul, la ei mediile se rotunjeau cu plus: 4 era 6, 6 era 8, 8 niciodată 10. Pachetul de B.T., cafeaua, săpunul bun țineau odraslele pe linia de plutire. Erau încă mici pentru a fi sfidători, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Pachetul de B.T., cafeaua, săpunul bun țineau odraslele pe linia de plutire. Erau încă mici pentru a fi sfidători, din nepricepere își dădeau arama pe față, nu din mândrie. Viața privită din exterior uneori are culoarea ambalajelor, gustul cât toate cofetăriile lumii la un loc. Oricât de modest, oricât de împăcat ești cu sărăcia, nu poți închide ochii când lumina te orbește dinlăuntru. Viața privită la suprafață, luciu de mare de-ar fi fost, tot nu poate ascunde furtuna. Erau încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
suprafață după un Înot Îndelungat pe sub valuri. Nu apucam să facem mare lucru În afara zidurilor În cele cîteva ore marcate pe biletul de voie. Ieșeam de obicei cu Augustin Zegrean și ne instalam, la o cafea și un suc, la cofetăria zisă „Arizona“ unde, la etajul Întîi, se fuma. Cafeaua ținea trei ore, răstimp În care și sucurile se făceau vreo patru. Gusti, căruia restantul vizual și ochelarii plini de dioptrii i-o permiteau, citea cu voce tare ca să-l aud
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de pe drumul care ducea în sus, spre biserică, dar nu mai intrase acolo demult..., de când o ducea bunica de mână... casa ei avea cele mai frumoase lumini de Crăciun la geam (le aduseseră părinții ei de departe), dar... cozonacul de la cofetărie nu mirosea ca acela făcut de vecini... iar turte nu se făceau la patiserie... doar "ștrudel cu nucă"... dar acela nu mirosea decât... a cofetărie, nu a sărbătoare... Se uita pe geam... oamenii care mergeau la biserică duceau coșuri, pachete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
frumoase lumini de Crăciun la geam (le aduseseră părinții ei de departe), dar... cozonacul de la cofetărie nu mirosea ca acela făcut de vecini... iar turte nu se făceau la patiserie... doar "ștrudel cu nucă"... dar acela nu mirosea decât... a cofetărie, nu a sărbătoare... Se uita pe geam... oamenii care mergeau la biserică duceau coșuri, pachete, pachețele cu câte ceva din ce făcuseră acasă, să fie sfințite bucatele... unii cântau... aceleași cântece vechi de când lumea... Tot pierduse filmul ! Și dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
am aflat în fuga trenului, când am strigat ca un nebun să-mi spună numele. Și ți l-a spus? — Cu chiu, cu vai mi l-a spus. —Cum o cheamă? —Cecilia. Am ajuns în centru. Unde te las? —Lângă cofetărie. Vrei o cafea? —Altădată. Acum mă grăbesc. Bea tu și pentru mine și uit-o pe Cecilia. —Șmechere. —Servus, Matei! —Servus, Gelule, și-ți mulțumesc. Intrând în cofetărie și luându-și cafeaua pe care și o comandase, Matei nu-și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cum o cheamă? —Cecilia. Am ajuns în centru. Unde te las? —Lângă cofetărie. Vrei o cafea? —Altădată. Acum mă grăbesc. Bea tu și pentru mine și uit-o pe Cecilia. —Șmechere. —Servus, Matei! —Servus, Gelule, și-ți mulțumesc. Intrând în cofetărie și luându-și cafeaua pe care și o comandase, Matei nu-și putea lua gândul de la fata pe care o întâlnise într-o împrejurare aiurită, care îi trezise o atracție deosebită, în acele secunde de repezeală. În acest timp, Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
era îngrijorată Tatiana — Iarăși suntem liberi și băieții au plecat acasă, iar eu am rămas singur în cameră. —Săracu’ de tine, i-a răspuns cu părere de rău Tatiana. Du-te și tu prin Copou, plimbă-te, mergi la o cofetărie ca să-ți treacă timpul și nu fi trist, Gelule! Te pupă mama! —Săru’ mâna. Nu i-a fost totuna Tatianei, gândindu-se la singurătatea fiului ei și compătimindu-l oarecum, ca după câteva ore, mergând după cumpărături, o vecină s-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Matei. —Azi la oreleeee...24, îl ia în zeflemea Cecilia. Nu spui nimic. Înseamnă că ești de acord. Știu că glumești, dragă fată, i-a răspuns Matei ca pentru sine. Ca să nu mai glumesc ne întâlnim peste o oră la cofetăria din centru. E bine așa? — Deci pe la ora 10? — Da! În culmea fericirii, Matei mai avea timp să se întrebe: ”De ce prima dată l-a păcălit spunându-i că pleacă din localitate sau poate nu l-a păcălit, ci a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-se să-l îmbrâncească. — Am plecat, am plecat. Succes la internet și-n dragoste! A zâmbit Tiberiu ieșind din cameră. În sâmbăta în care s-a stabilit întâlnirea, Matei, spre deosebire de Cecilia, s-a dus cu mult înainte de ora fixată la cofetărie interesându-se de prăjituri, sucuri, cafea, înghețată pentru a alege cele mai bune sortimente, spre a-i oferi, deși nu-i știa gusturile. S-a așezat la o masă, într-un loc mai intim, a comandat o cafea și era
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
s-ar simți jignit. Nu fac asta pentru că aș strica toată frumusețea întâlnirii noastre și ar fi un mare păcat, că este prea fericit și de ce să nu recunosc că și eu mă simt în al nouălea cer”. Ieșind din cofetărie, Matei i-a făcut propunerea: —Nu vrei să mergem la Cornul Cerbului? —La cabană? —E un loc liniștit, cu multă verdeață și nu facem mai mult de douăzeci de minute cu mașina. —Tu ești cu mașina? Da! Ai mai fost
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]