545 matches
-
în ultima, și cea mai grea... Dar cum v-ați gândit să faceți o organizație? În 1957, între noi, puștii, am înființat un cenaclu literar. Și, ne întruneam când la mine, când într-o cofetărie unde aveam noi un prieten, cofetar, și acolo stăteam de vorbă, la o șuetă, beam cafele și discutam literatură... Și de aicea s-a pornit ideea să facem o organizație anticomunistă... Și încet, încet ne-am strâns. Și în afară de cenaclu s-a făcut organizația, care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost următoarea: printre frații mei de care v-am pomenit, era un fost căpitan în armata regală. Sabin Mare, așa îl chema. El fusese ofițer, profesor la Făgăraș, la o școală de subofițeri. S-a căsătorit acolo cu fiica unui cofetar austriac, Embaker, și-a întemeiat acolo o familie, a avut un băiețel. După terminarea războiului a fost dat afară din armată, că i-au scos pe ăștia vechi și i-a înlocuit cu ai lor, cu ofițerii pregătiți la 2-3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Iar asta s’a putut pentru că a existat o Românie Întreagă... Nu e primul caz, dar poate fi ultimul. Căci ni se oferă o prăjitură (oare à la Medici?) cu multă frișcă și cu moțul de rigoare, aderarea la NATO. Cofetarul e darnic, căci lanțul cu care suntem priponiți e prea scurt ca să ne putem Înfrupta. Dar el e și pragmatic: cu o mână ne Întinde prăjitura, iar cu alta ne strânge lațul de gât: să semnăm un tratat cu Ucraina
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ochi că erau mulți care mergeau cam des. Și-am zis: "băi, care-i sistemul?" Fiecare comandant avea la ușă un soldat, acolo, care îi mai făcea cizmele, mai făcea câte o cafea, nu era ca acum, cu ospătari, cu cofetari, cu nu știu mai ce. Și aveam un soldat acolo și din când în când aducea și îmi punea pe masă câte un pachet de Kent. N-am zis nimic, până într-o zi când mi-am zis: "măi, ia
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
informațiile din perimetrul istoriei literare: fiul lui Ion Creangă, neizbutitul Constantin, a ajuns "fabricant de foiță de țigară (pe copertă, portrete ale unor scriitori, iar în interior, extrase din opera respectivului.) Foițele se numeau "Creangă". După falimentul din 1902, devine cofetar la București, lansând cozonacii moldovenești și ceaiul Pax". Poza și citatele se arată a fi predecesoare ale metodei moderne de publicitate literară. La fel de... disparentă: textele alese de Constantin s-au mistuit în rotocoale de fum, iar peste afișele de pe garduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
erau în opoziție pe vremea aceea; aci se punea țara la cale. Cafeneaua, cu două biliarde și cu o altă sală în fund, unde se jucau ta blele și nesfârșitele partide de domino, era alăturată cofetăriei. La bufet trona șeful cofetar dl. Ilie, iar marcher era un grec foarte înalt, cam bătrân, cunoscut de toți Bucureștii. Obișnuiții îl porecliseră: Manafu, numele lui era Iani. Fialkovsky nu mai era o cafenea, ci ajunsese o adevărată instituție. La Fialkovsky juca tablele cunoscutul profesor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iubea trivialitatea, deși se îngâmfa grozav ca fecior de boier. Unul din obiceiurile lui era să răspundă celui care îl întreba pe ce miză vrea să joace: „Jucăm pe un c...“. Într-o zi i se face o farsă. Șeful cofetar, domnul Ilie, era un artist. Întrebat dacă poate fabrica din ciocolată o prăjitură care să semene cu... miza propusă de conul Alecu, răspunse afirmativ. În adevăr, conul Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar și propune adversarului său să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
395 Fălcoianu, Ștefan: 218 Fănuță, I.: 141 Fănuță, Natalia: 258 Fântâneanu: 298 Feder, Jean: 397 Felbariad, Miltiade: 102 Felix, Iacob: 149, 260, 337 Ferekide, Mihail: 273, 274, 277, 296, 312, 352 Ferlendis (compozitor): 284 Fiala (Fialla), Ludovic: 149, 337 Fialkovsky (cofetar, patron de cafenea): 131 Fieschi, Giovanni: 130 Figueras y Moragas, Estanislao: 200 Filipescu (familia): 117 Filipescu, E.: 83 Filipescu, Gh.: 290 Filipescu, Maria: 244 Filipescu, Nicolae: 9, 12, 13, 15, 23, 228, 276, 322 Filitis (colonel): 121 Filitis, Constantin A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
M.: 54 Iamandi, N.: 288 Iamandi, Șt.: 82 Iancovescu, Ion: 23, 397 Iancu (patron de cafenea): 132 Iani (zis Manafu): 131 Iarca (sublocotenent, 1877): 375 Iarca, Leonida: 373 Iaslovici, Armini: 327 Iatropolu, P. 273, 276 Ignatiev, N. P.: 359 Ilie (cofetar): 131 Imeretinski (general principe): 374 Ioan, Dumitru: 82 Ioana: 140 Ioanid (proprietar): 121 Ioanid, George: 147, 197 Ioanid, N.: 250 Ioanide (Ioanid), Șt.: 197, 200, 250, 263 Ioanu, Avram: 82 Iojé (cizmar): 125 Ionescu (zis „Ibric“): 156 434 indice de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
82 Pappazoglu, D.: 129, 213 Paraschivescu (funcționar): 282 Paraschivescu-Naiman, C.: 82 Pascal, Aristide: 177, 198, 276, 283 Pascal, George: 276 Pascaly, Matilda: 218 Pascaly, Mihail: 101, 104, 106, 107, 137, 151, 216-218, 232, 233, 235, 284, 330, 376, 381 Pascu (cofetar): 131 438 indice de nume de persoane Pașcanu, Chr.: 218 Patierno (tenor): 108 Patti, Adelina: 139, 285 Patti, Carlotta: 285 Paulescu, C.: 300 Pavlov (colonel): 82 Pavlov, C.: 82 Pădeanu: 266 Pădureanu (Surdul; lăutar): 144, 145 Pădureanu, Sava: 144 Păltineanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Radovici, Al. G.: 8 Radovici, Nicolae: 389, 390 Radowitz, Joseph Maria von: 59, 84 Radu (subdirector la Liceul Sf. Sava): 53 Radu, Iorgu: 289 indice de nume de persoane 439 Radu, Mihai: 273, 355, 358, 419 Radulianu (comerciant): 149 Rădulescu (cofetar): 131 Rădulescu (dr.): 127 Rădulescu, Ghiță: 300 Rădulescu, Ion: 253 Rădulescu, T.: 87 Râmniceanu, C.: 266 Râșcanu, D.A.: 289 Remington, Philo: 332 Resch, Joseph: 119 Rhona, Albina di: 103, 104 Riegler (patron de cofetărie și cafenea): 120, 134, 162 Rietz
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mihai: 375 Tabacu, Ilie: v. Geambașu, Ilie Tache (Popa) („din Cărămidari“): 403 Tache (Popa) („din Negru“): 403 Tache (Popa) („din Verde“): 73, 249, 259, 260, 402-404 Tănase („țiganul“): 164 Tănase, Constantin: 21, 115, 125 Tănăsescu (bătăuș electoral): 255 Tănăsescu (frații; cofetari): 116, 131 Tănăsescu (profesor): 54 Tătăranu, Al.P.: 266 Tătăranu, C.M.: 227, 266, 298 Tătărăscu, G.M.: 214 Tăușanu, Ion: 266 Tăutu, I.: 82 Tăutu, Sc.: 83 Tefik-bei: 337 Teleor, D.: 165, 166 Tell, Christian: 59, 72, 160, 177, 203, 239
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
diferitelor sale părți. • Organizatorii spațiali (la stînga/dreapta, în față/spate, (pe) deasupra/dedesubt, mai departe, de o parte/de cealaltă etc.). De exemplu, celebra descriere a tortului din Doamna Bovary: T46 Pentru torturi și nugale fusese chemat anume un cofetar din Yvetot. Cum el lucra pentru prima oară prin locurile acelea, făcuse totul cu multă îngrijire, și la sfîrșitul mesei aduse chiar el un tort gros, care stîrni strigăte de admirație. LA TEMELIA lui era MAI ÎNTÎI un pătrat de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Literatură Universală, București 1967: 45) Combinația organizatorilor spațiali și temporali are ca scop să-l ajute pe cititor să contruiască un tot coerent. Primele două fraze tipografice pun tortul în relație cu masa (la sfîrșitul mesei) și cu producătorul său (cofetarul din Zvetot). Lunga frază care descrie tortul este articulată în trei părți, marcate prin punctuație și prin organizatorii spațiali ("la temelie", "la etajul al doilea", "pe platforma de sus" și "în vîrf"). Planul textului acestei fraze-secvențe descriptive este următorul: La
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de argumentație. Simplificînd, vom reține patru categorii de conectori: • Conectori argumentativi, sau mărci ale argumentului: deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc. Cu valoare de justificare și explicare: T46 Pentru torturi și nugale fusese chemat anume un cofetar din Yvetot. CUM el lucra pentru prima oară prin locurile acelea, făcuse totul cu multă îngrijire, și la sfîrșitul mesei aduse chiar el un tort gros, care strîrni strigăte de admirație. T56 DEOARECE preferă drapelul alb, D-l Loas, primarul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lume. 111. O politică profund democratică În "Manualul Bunăstării"48, pornind de la istoricul discurs al ambasadorului Zimberlan, sunt oferite numeroase exemple cât se poate de semnificative. Astfel, sunt prezentate pilde despre oameni simpli, cetățeni ai Republicii Democratice Vandana, zidari, sudori, cofetari și chiar hamali, care au ajuns să adune averi considerabile. Până și oamenii bisericii au izbutit asemenea performanțe, fiind descris și cazul cucernicului călugăr Inochentie: acesta a cultivat cu sârg și iubire pătlăgele marca "Inima milostivă", care a devenit, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ferestre largi și în aer plutește cel mai suav, mai dulce și mai delicios miros de zahăr combinat cu unt. În vitrină sunt expuse torturi uriașe și cutii transparente cu șiruri întregi de ornamente florale, iar la mesele de marmură cofetarii fac, cu cea mai mare grijă, trandafiri din glazură și pictează fire de iederă din zahăr. Rămân nehotărâtă lângă intrare și pe lângă mine trec spre ieșire o fată slăbuță în jeanși, cu pantofi cu toc înalt și barete pe gleznă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Coboară glasul. A fost un accident nefericit cu unul dintre torturi. Extrem de nefericit. — Domnișoara Bloomwood? Ridic ochii și vă un bărbat cu păr alb și un licăr jucăuș în privire, îmbrăcat în vestimentație albă impecabilă de chef. Sunt Antoine Montignac. Cofetarul cofetarilor. M-ați văzut cumva la emisiunea mea? — Antoine, nu cred c-am rezolvat încă problema cu... celălalt client..., spune Robyn stresată. — Vin imediat. Face un gest vag din mână, trimițând-o la plimbare. Domnișoară Bloomwood, luați loc. — De fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
glasul. A fost un accident nefericit cu unul dintre torturi. Extrem de nefericit. — Domnișoara Bloomwood? Ridic ochii și vă un bărbat cu păr alb și un licăr jucăuș în privire, îmbrăcat în vestimentație albă impecabilă de chef. Sunt Antoine Montignac. Cofetarul cofetarilor. M-ați văzut cumva la emisiunea mea? — Antoine, nu cred c-am rezolvat încă problema cu... celălalt client..., spune Robyn stresată. — Vin imediat. Face un gest vag din mână, trimițând-o la plimbare. Domnișoară Bloomwood, luați loc. — De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din loc în loc sunt luminițe feerice, ca într-un colier de perle. Ringul de dans e uriaș și proaspăt ceruit. Pe scenă, o formație formată din zece oameni face probe de sunet. Mă uit în jur copleșită și văd doi cofetari de la firma de torturi a lui Antoine încercând să-și păstreze echilibrul pe scaunele pe care stau pentru a înfige ultimele lalele de zahăr caramelizat în tortul de aproape trei metri. Peste tot miroase a flori, ceară de lumânări și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de la meșterii lor mai bătrâni, dar și din mâna, mai ales din mâna gospodinelor noastre cu excelente deprinderi de la mamele și bunicile lor de-acasă. Numai cucoanele leneșe și needucate se mulțumeau cu produsele anonime, dubioase și de serie ale cofetarilor din ultima vreme, care n-au putut nici odată atinge Înălțimea produselor reputate „de acasă“, chiar când purtau eticheta unor firme cu bună faimă, precum Capșa, Riegler și Nestor, ajunse repede industrii cu fabricate lipsite de orice personalitate. Însă budinca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dă-i! Dă-i!“; cum și despre colonelul, destul de vârstnic, care venea cu nevastă-sa să-și cultive amân doi, În acest climat de luxurie tarifată, respectivii lor hormoni sexuali obosiți de o Îndelungă practică a amorului conjugal. DOMNU’ BUSUIOC, COFETARUL MAHALALEI NOASTRE, ERA un chiul băieților, de o seamă cu mine, ai băcanului Ghiță Tănă sescu, botezați mai toți de tata; În [cofetăria lui] cu prăjituri din albuș de ou vopsit și cu cofeturi pentru colivă, toate decolo rate În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din treapădul ei nocturn pe bulevard, s-a așe zat, de cum a intrat, pe țucal, de unde țipa și ocăra după muște riul prea susceptibil, fugit pe ușă afară și tămăduit pentru multă vreme În ardorile lui erotice. Coana Eliza, nevasta cofetarului Busuioc, era o aspidă, Înțe pată și furioasă pe mine că nu-i zic „sărut mâna“ ca ceilalți băieți, nepoții ei. Fiindcă, mai Înainte de a o ști cucoană, auzisem că fusese și ea clienta odăilor, cu ora sau cu randevuul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că sunt în stare de revoltă. Ca reacție la reclamațiile părinților împotriva amplasării suporturilor cu bomboane și gume lângă casele de marcat, unele unități s-au conformat și au puncte de plată fără bomboane. (Acum cei care se plâng sunt cofetarii.) Am observat un fenomen destul de îngrijorător, prin intermediul unui studiu făcut acum câțiva ani: un număr mare de părinți se țin departe de rafturile cu prăjiturele și biscuiți, ca să evite reacția predictibilă a micuțului care va face zarvă mare și va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]