1,892 matches
-
sparta, dregând-o cu sârmă asemeni unei plase. Acesta striga „Drotoș” - cuvânt derivat din maghiarul drótostótok. Acesta era și pe post de sperietoare pentru copii zburdalnici deoarece avea haine destul de ponosite si nu prea era simpatic... carând mereu in spinare colaci de sârmă. Ca să-i potoleasca pe copii parinții îi amenințau ca daca mai fac rele vine „drotoșu” și îi duce! Eu eram cam zvăpăiat de mic, dar vesel, prietenos și destul de respectuos. Erau familii mai înstărite ale căror copii erau
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Acasa > Poezie > Credinta > E VREMEA COLINDELOR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului e vremea colindelor Doamne, intrăm în zodia sărbătorilor când se frământă colacii și când nuntim nașterea Fiului Tău în ieslea cu paie; curge timpul și abisul, steaua curge către această minune care a înviorat lumea și-a lepădat-o de păcatul original... trag clopotele și Cineva se naște în preacurată liturghie, cineva
E VREMEA COLINDELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362376_a_363705]
-
viața vertebratelor? Așa că a strâns iapa în doi desagi câte și mai câte bunătăți, din cele care știa că-i plac feciorului, ovăzul cu bobul cel mai plin și paiul cel mai proaspăt, cu miros de rouă și culoarea lunii, colaci cu stafide și fructe uscate, fistic rumenit în sare micro-granulată, frunze de mestecat și dulceață de citrice... Și s-a urcat în autobuzul care ajunge la orașul cel mare, și a ajuns cu bine după câteva ceasuri în cartierul cu
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
sicriul frumos aranjat cu dantele albe, imaculate. Avea un zâmbet pe față, parcă dormea. I-am făcut poze, și am sărutat-o! Abia seara urma citirea Rugăciunilor (Stâlpul), așa că am avut timp să colindăm prin Tinca, să comandăm coroane, flori, colaci și toate cele de trebuință. Părintele paroh Ninel Iancu a venit la citirea „Stâlpului” unde au asistat și vecinii și câteva rudenii, după care mi-am luat adio de la mama. În stradă mă aștepta în mașină Gaby Pop cu soția
CA PASĂREA PHOENIX de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361020_a_362349]
-
nemulțumit că nu rezolvase cu proprietățile lui, călcate de roțile căruțelor și ale tractoarelor. Își dăduse seama că problema asta nu o poate rezolva cu autoritățile sau prin justiție. Trebuia să găsească ceva ca să le protejeze. Își aduse aminte de colacii cu sârmă ghimpată din cocina de porci. A adus o remorcă de crăci de la pădure, după ce l-a „cinstit” pe pădurar (așa procedau toți oamenii) și a făcut pari ascuțiți din ele. Apoi, a mai „cinstit” pe un tractorist, care
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
dacă s-a stricat ceva. Plugul și tractorul erau ale patronului, inginerul Casapu, cel mai mare arendaș din comună. După ce-a arat loturile (era într-o sâmbătă după amiază), Mărășteanu s-a dus a doua zi cu parii și colacii de sârmă ghimpată, cu care și-a închis loturile pe porțiunile învecinate cu drumurile. Totul spre uimirea și ciuda celor nevoiți acum să meargă numai pe drumurile publice. --Ia uite ce-a făcut nebunul de Mărășteanu! Acum trebuie să ocolim
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
te înghite cu totul. Senzația de neputință este copleșitoare, poate mai cruntă decât înaintarea implacabilă a apei. Condensarea unor imagini-blitz din viața scursă, irosită sau nu, are oare darul de a servi drept trunchi de copac, de plută sau de colac de salvare de care te poți agăța ca să ieși la liman? Cartea se constituie într-un virtual jurnal liric al Alejandrei Pizarnic - pretext pentru autoare de a-și expune (citând din ea) - propriile trăiri poetice. Este o carte în carte
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
dărâmat casuța, suntem buni de plată, ba cheamă și miliția să ne aresteze pentru că am distrus un bun public! Auleo, mai era și ziua de Unu Mai și poate se interpretează acțiunea ca un sabotaj politic împotriva oamenilor muncii! Și colac peste pupăză mai dormiseram și patru persoane în loc de două, fără să avem biroul populației pe același nume! Ce-o să zică parinții fetițelor? Dar colegii de la teatru? Sută la sută că vor fi date afară de la teatru și vor ajunge muncitoare
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
de aromă/ Și-aș mai trăi în adevăr.// În țara turmelor și-a pâinii/ Eu zac pe lingură și blid,/ Lăsați-mă s-acir cu câinii/ Ori să cerșesc pe lângă zid.// O, milostivule, Tu, care/ Din doi ciortani și cinci colaci/ Făcuși un munte de mâncare/ Să saturi gloate de săraci,// Repetă, bunule, minunea/ Și ospătează mii de guri,/ Iar mie-ascultă-mi rugăciunea:/ Dă-mi doar un coș cu firimituri. (Nichifor Crainic, „Cântecul foamei”, pp. 99-100). Se remarcă în poeziile scrise în
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
se auzea guițatul porcilor sacrificați de sărbătorile Crăciunului, într-un peisaj pitoresc al iernilor bogate în zăpadă ce scârțâia sub bocanci, auzeai glasul stins al lui Costică. „Hai la drojdie, neamule/Drojdie bună, prospețică,/De la năicuțu, Costică/Prăjituri crescute și colaci/ Fără drojdie nu-i faci” ... striga din poartă-n poartă să fie auzit, iar femeile cumpărau de 1 leu, 2 sau 3, după trebuință. Costică, acest urgisit al sorții, bătea străzile satului. Mi-amintesc - să fi avut vreo 17-18 ani
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
mare mila! Abia mai putea să se mai țină pe picioare! A luat-o în brațe, o mângâia și tot nu-i venea să creadă. „Ce ți-am spus eu draga mamei, ce ai crezut tu, acolo sunt câinii cu colacii în coadă? Vino să-ți dau de mâncare, cred că ești ruptă de foame!” Două săptămâni i-a făcut mama numai supică, grătărel de pui. Nu știa ce să-i mai facă, s-o vadă iar cum era înainte de a
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
Literatura > Naratiune > ERADICAREA GRIPEI PORCINE Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului ERADICAREA GRIPEI PORCINE Luna decembrie a unui an fast. Șomaj, criză, foame ca la balamuc, promisiuni deșarte... În plus, colac peste pupăză, epidemie de gripă porcină, transformată de reporteri în pandemie ca să sune mai bine în urechile poporului. Dar acesta, poporul deci, cam nepăsător din fire, rămâne indi- ferent și la mărețele realizări ale guvernului dar și la spaimele transmise
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
CRONICĂ DE CRĂCIUN Azi au căzut zăpezile în mine. Înoată sufletul spre maluri de Crăciuni. Colinda viscolul-n ferestre, Iar tu mă/ndemni în brad ceva să pu. Și urătorii bat în poartă. Spun cronici cu Maria și Isus. Pocnesac colacii în spuza din cuptor, Iar cozonacii de miresme s-au pătruns. Cu creițari cinstesc colindătorii Și-apoi mă rog în noaptea albastră, Căci mai devreme, ori târziu, Se va serba Crociunul cu neființă noastră. Poezie din volumul recent apărut, inspirat
TITU DINUŢ, TOTEME DIN ŢARA COŞUŞTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363137_a_364466]
-
Căpâlna, pentru Universitățile din București, Cluj, Iași și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și pentru fântâna cu cumpănă și cu apă limpede și rece din mijlocul satului, pentru colacul împletit și paos, Pentru lancea și gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii și pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran și Gânditorul de la Hamangia, pentru Putna, Voroneț, Văratec și Agapia, pentru cureaua și încruntările tatălui meu, pentru latinitate și slavonă, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
colindătorilor În revărsatul zorilor. Atunci, mă-mbrac și eu cu zor M-alătur lor cu drag, în cor Cântăm voioși pe sub fereastră Colinda veche, românească: ”Am venit și noi o dată La un an cu sănătate Maica Domnului s-ajute La colaci și la nuci multe!” Referință Bibliografică: Ajunul Crăciunului / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
AJUNUL CRĂCIUNULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367819_a_369148]
-
casă Lerui Doamne! Și din casă-n masa toată Cești domni buni se deșteptară. Lerui Doamne! Lor prea bine le părea, Frumos casa luminară Lerui Doamne! Frumos masa-mpodobea: C-o vadră de vin pe masă Lerui Doamne! Și-un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți Sus în vestea lui Hristos, Lerui Doamne! Să-mi fiți domni buni
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
oară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii că se deșteptară, Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos casa luminară Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos masa-mpodobiră: Dormoș, dormoș mari boieri, C-o vadră de vin pe masă, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu-un colac de grâu curat, Dormoș, dormoș mari boieri, C-o coastă de godinac. Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți, Dormoș, dormoș mari boieri, De florinți de bani mărunți. Dormoș, dormoș mari boieri, Sus în vestea lui Hristos
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
cetioară dragă! Ea din greu îl blestema - Cununate-ai cu dânsa, Ceti, cetioară dragă! Cununate-ai cu dânsa. Unde-i (Nume) cea frumoasă, Ceti, cetioară dragă! Ea să fie sănătoasă! În cazul că gazda avea fată în casă le da colac de grâu și grupul făcea urarea colacului de grâu. Dacă gazda are și fecior se cântă și colindul de băiat: Colindul băiatului gazdei Sub aripa cerului, Florile dalbe! Pare-un soare că răsare, Nu e soare răsărit Florile dalbe! Și
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Cununate-ai cu dânsa, Ceti, cetioară dragă! Cununate-ai cu dânsa. Unde-i (Nume) cea frumoasă, Ceti, cetioară dragă! Ea să fie sănătoasă! În cazul că gazda avea fată în casă le da colac de grâu și grupul făcea urarea colacului de grâu. Dacă gazda are și fecior se cântă și colindul de băiat: Colindul băiatului gazdei Sub aripa cerului, Florile dalbe! Pare-un soare că răsare, Nu e soare răsărit Florile dalbe! Și e (nume fiu) de-a călar, Pe-
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Cești domni buni se-nveselesc Cești domni buni se-nveselesc Florile dalbe De așa case-npodobesc De așa casă, de așa masă Florile dalbe Dar pe masă ce punea Punea fața de mătase Florile dalbe Cu ciucuri de baiboafiri Și-un colac de grâu curat Florile dalbe Și-o coastă de godinac Și cu o mână de florinți Florile dalbe De florinți de bani mărunți Jos la masă se așezară Florile dalbe Și-ncepură a colinda Cu cântecele din străbuni Florile dalbe
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Acasa > Poezie > Cantec > PRIMIȚI CU PIZĂRĂII? Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ați gătat colacii de conți? Ați pregătit merele și nucile? Deschis-ați poarta? Legat-ați câinii? Primiți cu pizărăii? Pizărăi, răiiiii..... Gutuia gălbuie, fereastra descuie. Spre copilărie, la vise mă-mbie. Obraji roz de mere, pergamute pere, Nuci rostogolite, la prunci azvârlite. Pizărăi
PRIMIŢI CU PIZĂRĂII? de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367931_a_369260]
-
în case ca pe-un prieten drag Străinii toți să-i treceți peste prag Și vă-mpărțiți cu oaspeții dragi cina. Iar de-or veni cu glasul înghețat Minunea aceasta să vă povestească, Cinstiți-i cu vin cald, nuci și colaci pe masă Așa cum Domnul nostru ne-a învățat. Vă vor aduce în suflet sărbătoare Un an bogat de fericire plin, Iubirea ce te-nalță, iubirea ce nu moare Va fi în noaptea asta mesajul Lui divin. 9. Iarnă în Apuseni
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
și-ntotdeauna sunt plini de dragoste. „Țiganii n-au nimic, dar au spirit de aventură: „Mă țigane-ți arde satu’! Nu-mi duce grija, mă mut în altu’!” Țiganii - la „pomeană”! El e singur când ajunge la cel ce dă colaci, dar zice așa: „Dați-ne și nouă!”. Nimeni nu-ți mulțumește mai frumos la pomană, dar să te ferească Dumnezeu să aibă un țigan pică pe dumneata, nu te mai poți spăla nici cu apa din Iordan!” Când erau întrebați
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
și păgubiți Înocenți și amăgite, Înșelate și pârliți... To(n)ți supuși cu plecăciune De un sfert de centenar La halal păcăliciune, Zi cu roșu-n calendar Cu copii din cruce-n cruce Și tămâie-n fum pe coș, Cu colaci de maici năuce, Cu ilici, brucani hidoși... În bazarul cu cartușe, Păcăliții în zadar Au la suflete cătușe, Gratii pe-un trecut murdar... Dar să râdem, măscăricii Încă mai găsesc de-un glonț Parf de pușcă, păcălicii Circotesc și dau
PĂCĂCIOȘI ȘI PĂCĂLAȘI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367546_a_368875]
-
care nu se simțea vinovată și aspectul acesta o întărâta foarte mult. „Dar ce s-a întâmplat, cu adevărat? Părea atât de pătruns de problema aceea, că mă cutremur și acum! Ufff! Ce impresie bună mi-a făcut și acum, colac peste pupăză, strică armonia cu nimicuri... Nici acum nu-mi vine să cred că el... Dar de ce oare îl iubesc atât de mult?... Doamne! Ce înseamnă teama și durerea asta? Parcă încep să mă sufoc”, șopti ea și se ridică
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]