557 matches
-
mai multe echipe de misionari, veniți din toată Țara: echipa Arhiepiscopiei Chișinăului în frunte cu părintele Teodor Rudiev, cea a Episcopiei Hușilor în frunte cu Episcopul Grigorie Leu, iar cea a Mitropoliei Sibiului și Făgărașului în frunte cu Mitropolitul Nicolae Colan. Începând cu luna octombrie 1941 în Transnistria au venit și alte echipe de preoți și monahi misionari, între aceștia mulți din Episcopia Hotinului, Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Olteniei. Alți ierarhi care au efectuat vizite canonice în cuprinsul Misiunii Ortodoxe Române
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
hotărârea adoptată. El era singurul boier care prezenta domnitorului rugămințile boierilor. De asemenea, lua hotărâri cu privire la statornicirea hotarelor, la stăpânirea pământurilor și la birurile datorate domniei de către stăpânii pământurilor. Ca semn al rangului săi, marele logofăt purta la gât un colan cu lanț de aur și în mână un toiag aurit. La început, el avea sub oblăduire Cetatea Albă, dar după ocuparea acesteia de turci (1484) i s-a dat ca venit dijma statornicită pentru Ținutul Cernăuților.
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
cruce mare în mijloc (în absidele din fața altarului) sau cu motive în formă de steluțe pe un fond gălbui (în arcada din fața altarului și în conca altarului). Pictarea catedralei a fost extinsă și terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale, renunțând ulterior din motiv de boală. Apoi a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu care a definitivat pictura catedralei. Serbările prilejuite
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
în relief a Stemei de Stat a Republicii Moldova. Fondul scutului din stemă este acoperit cu smalț de culoare roșie și albastră. Diametrul ordinului este de 45 mm. Ordinul se fixează cu un inel, avînd diametrul de 10 mm, de un colan, confecționat din alpaca, poleit cu aur, cu lungimea de 800 mm. Colanul este constituit din șase steme ale Republicii Moldova, fiecare având înălțimea de 18 mm și lățimea de 14 mm, opt stele cu opt raze, având diametrul de 15 mm
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
este acoperit cu smalț de culoare roșie și albastră. Diametrul ordinului este de 45 mm. Ordinul se fixează cu un inel, avînd diametrul de 10 mm, de un colan, confecționat din alpaca, poleit cu aur, cu lungimea de 800 mm. Colanul este constituit din șase steme ale Republicii Moldova, fiecare având înălțimea de 18 mm și lățimea de 14 mm, opt stele cu opt raze, având diametrul de 15 mm, și șaisprezece ramuri de laur cu lungimea de 16 mm și lățimea
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
cu opt raze, având diametrul de 15 mm, și șaisprezece ramuri de laur cu lungimea de 16 mm și lățimea de 8 mm. Stemele, stelele și ramurile de laur sunt în relief. Ele alternează și se prind cu inele. Închiderea colanului se face printr-o carabinieră. Conform legii, Ordinul Republicii se conferă cetățenilor Republicii Moldova, cât și cetățenilor străini și apatrizilor, de asemenea întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, colectivelor de creație și unităților militare din țară sau din străinătate. Poate fi decernat și post-mortem
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de preotul Ioachim Pop, al șaptelea slujitor al altarului și de credincioșii din Bărăi. Biserica a fost sfințită în ziua de 8 noiembrie 1941 de către Î.P.S. Nicolae Colan, Arhiepiscop al Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica a crăpat atât înăuntru, cât și în afară, din cauză că țigla a fost prea grea pentru structura din lemn. Icoanele împărătești
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
ostașilor români uciși în urmă cu 60 de ani la Aita Seaca. Inițiativa și organizarea acestui "act necesar și reparatoriu" aparține Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei prin Protopopiatul Ortodox din Sf. Gheorghe și Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", cu spijinul Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, a autorităților publice și a societății civile românești din județul Covasna. În iunie 2008, modestă cruce de lemn așezată la căpătâiul ostașilor români, căzuți la datorie în septembrie 1944 în Aita Seaca și reinhumati
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
federația internațională de specialitate drept cea mai bună canotoare a secolului XX. Pe 1 iunie 2000, la Lucerna, în Elveția, Elisabeta Lipă a primit medalia "Thomas Keller", cea mai înaltă distincție din canotaj. Din partea COSR i-a fost decernat trofeul "Colanul de Aur". La data de 1 decembrie 2004, comisarul șef de poliție Elisabeta Lipă din Ministerul Administrației și Internelor a fost înaintat la gradul de chestor de poliție (echivalent cu cel de general).Este cel mai performant șef din istoria
Elisabeta Lipă () [Corola-website/Science/303036_a_304365]
-
de-al Doilea Război Mondial", cu această ocazie fiind decorat întregul Consiliu de Administrație al BNR. La data de 26 ianuarie 2010, președintele Traian Băsescu i-a conferit cea mai înaltă distincție a statului român, Steaua României în grad de Colan, pentru efortul deosebit depus în vederea elaborării și implementării politicilor care au asigurat stabilitatea financiară a României. Pe 24 martie 2006 a devenit membru titular al Academiei Române. Pe 19 noiembrie 2007 a devenit membru corespondent al Academiei Regale de Științe Economice
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
înființat Institutul de Administrare și Management Matsushita, devenită o școală reputată de management. În anul 1983, s-a numărat printre inițiatorii Protocolului de la Kyoto asupra schimbărilor globale. Ca o recunoaștere a meritelor sale, în 1987, a fost decorat cu Marele Colan al Ordinului Soarelui Răsare. Problemele pulmonare cronice au cauzat moartea sa de pneumonie în data de 27 aprilie 1989 în orașul Osaka, la vârsta de 94 ani. La moartea sa, averea sa se ridica la 3 miliarde de dolari, iar
Konosuke Matsushita () [Corola-website/Science/309090_a_310419]
-
de către Regele României. După abdicarea regelui ordinul devine inactiv pentru o lungă perioadă, fiind ulterior reînviat pe data de 5 ianuarie 2005. Ordinul este astăzi acordat unor personalități românești și străine pentru: Ordinul cuprinde doar grade superioare, de la Comandor la Colan, putând avea maximum 100 de membri, inclusiv persoanele în viață cărora le-a fost decernat Ordinul înainte de 1948 . Mare Maestru și suveran al Ordinului este Regele Mihai I, singurul care poartă Colanul și Marea Cruce prin virtutea demnității. Cancelarul Ordinului
Ordinul Carol I () [Corola-website/Science/319979_a_321308]
-
Ordinul cuprinde doar grade superioare, de la Comandor la Colan, putând avea maximum 100 de membri, inclusiv persoanele în viață cărora le-a fost decernat Ordinul înainte de 1948 . Mare Maestru și suveran al Ordinului este Regele Mihai I, singurul care poartă Colanul și Marea Cruce prin virtutea demnității. Cancelarul Ordinului este numit, din oficiu, Mare Ofițer al Ordinului. Gradul de Mare Cruce se conferă membrilor Familiei Regale, în timp ce gradul de Mare Ofițer este destinat membrilor familiei extinse a regelui. Gradele sunt : Posesorii
Ordinul Carol I () [Corola-website/Science/319979_a_321308]
-
înainte de a cere ca Domnul să-i deschidă brațele părintești și să-l primească în rândurile monahilor de la Mănăstirea Cernica, la 8 martie 1956. Ales deja mitropolit, la 15 martie 1956 patriarhul Justinian, mitropolituI Firmilian al Olteniei și episcopul Nicolae Colan al Clujului îl vor hirotoni arhiereu, și i se va încredința de îndată cârja lui Șaguna, la 18 martie 1956, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. În scurtă trecere prin Sibiu a înființat în locul decedatei "Reviste teologice" (1947), revista teologică "Mitropolia
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
realizat trei icoane: "Cina cea de taină, Spălarea picioarelor" și "Intrarea lui Isus în biserică". Se pare că doar aceste trei icoane au rămas din tot ce a realizat Lecca pe tărâmul picturii religioase. Din toate informațiile adunate de Ion Colan la Muzeul din Scheii Brașovului, rezultă că Lecca a lucrat în Brașov încă din 1845, înaintea plecării sale din Craiova. Din studiile care s-au făcut prin cercetarea icoanelor și a unor schițe care s-au păstrat la Academia Română, Barbu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
transporta clona la termen. ACT a fost de acord cu guvernul din Aragon ca viitoarea clona a Ibexului din Pirinei va fi returnat în habitatul original. Celia furnizează probe de țesuturi adecvate pentru clonare. Cu toate acestea, încercările de a colan a subliniat o problemă majora: chiar dacă ar fi posibil sa se producă cu un Ibex din Pirinei sănătos, nu exista masculi pentru clona de sex feminin pentru a se reproduce cu ea. Pentru a produce o populație viabilă cu un
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
se număra și o lucrare rămasă nepublicată și pe care spera să o poată relua deoarece avea ca temă zona sa natală, județul Dâmbovița, de care o legau amintirile părinților și originile străbune. La Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Național al „Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu” pentru Studiul Sud- Estului Transilvaniei”. Participând la programul organizat de savantul clujean Ion I. Russu, „Studiul Sud-Estului Transilvaniei” cu lucrarea „Românii și secuii”, dr.
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Ierarh Nicolae) au rămas în Diviciorii Mari. Biserica a fost dotată cu un iconostas sculptat de Wilhelm Ruprich din Dej, pictată între 1937-1938 de Iuhasz Iuliu Erneszt din Gherla și sfințită de Episcopul Nicolae Colan în 17 septembrie 1939. După venirea comuniștilor la putere, din 1948 biserica a fost folosită ca magazie de lemne (pentru serviciul liturgic fiind folosită biserica de piatră, fostă greco-catolică, edificată în 1931), ajungând într-o stare avansată de degradare. În
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
a conferit "Medalia Națională pentru Știința" pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice. În 2007, presedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Colan. După moartea primei soții, s-a recăsătorit cu Marilyn Gist Farquhar, experta în biologie. a murit în Statele Unite la vârsta de 96 de ani. Extrasul următor este un citat din "Autobiografia" doctorului Palade, publicată în documentele Fundației Premiului Nobel: "În
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
era puternică rațiune geometrica a unor ambigue și mute prezente. Era vorba mai curând de un vizionarism care, plecând de la date obiective, recognoscibile - că monumentele din Foruri, care au supraviețuit timpului, relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid cu colane ieșite în afara - reușea să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Acele opera se tranformau, ca prin miracol, într-un fel de pangiric al orașului, după modelul Panathenaikonului închinat de Aristide Atenei sau, mai aproape de noi - tot în
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
școli speciale și secundare", precum și numeroși absolvenți de școli speciale de mașini, agricultură și contabilitate. Satul Araci a dat culturii și spiritualității românești importante personalități și figuri de primă mărime ale culturii naționale. În Araci s-a născut mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967). În anul 1882 s-a născut la Araci scriitorul Romulus Cioflec. În fața școlii din localitate care în prezent poartă numele scriitorului, se află bustul lui Romulus Cioflec. Cu sprijinul Ministerului Culturii, Muzeul Carpaților Răsăriteni, în locuința natală a scriitorului
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
buruieni: "Amaranthus retroflexus", "Taxacum afficale", "Cirsium arvense", "Agropyron repens", "Agrostecuma", "Setaria", "Veronila", "Stellaria" ș.a. Pe dealurile din nordul localității crește în pâlcuri rare și vestitul bujor de stepă. Pe teritoriul localității a fost descoperit în secolul al XIX-lea un colan (torques) din argint. Piesa reprezintă unul dintre acele coliere sau brățări mari, rigide, cunoscute sub numele de torques și formate dintr-o bară rigidă-în unele cazuri un mănunchi de bare-torsadă.
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
aur (simbolul Daciei și al Unirii din 1600). Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, având ciucuri și franjuri de aur și fiind prins într-o coroană închisă. În partea inferioară a fost plasat colanul ordinului Carol I precum și deviza „”, ultima pe o panglică albastră. Legea mai prevedea că "„Stema se va întrebuința în trei forme: 1-a, stema cea mare, cum e descrisă mai sus; a 2-a, stema cea medie, fără pavilion; a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
din Italia, ci mai curând o altă ramură tribală, stabilită mai devreme în regiunea respectivă. Ritualul de înmormântare la boii din Italia seamănă cu cel din Boemia, de ex. înhumarea, care era mai puțin frecventă la galii cisalpini, și absența colanelor de tip "torquis" tipice pentru celții occidentali. De aceea se presupune că boii cisalpini proveniseră din Boemia. Emigrând în Italia venind din regiuni situate la nord de Alpi, unii celți învinși s-au mutat înapoi la rudele lor. Boii panonici
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
un glonț în piept pentru a demonstra iubitei aristocrate că bănuiala ei de infidelitate nu e justificată. Nu se nimerește ca lumea și piesa se termină cu bine pentru el. O sinucidere bizară apare la G. Brăescu. Decorat cu un colan exotic, un medic militar cu grad de maior vrea să pună în evidență distincția. Pentru aceasta își rade frumoasa barbă căreia îi datora autoritatea și prestigiul. Dar care ar fi obturat decorația. Odată cu barba, se duce pe Apa Sîmbetei respectul
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]