494 matches
-
Tran (1977, p. 201), pentru aprecierea comparativă a sistemelor de valori a vietnamezilor și ale americanilor s-a utilizat scala pentru aprecierea valorilor lui M. Rokeach. Subiecții participanți la studiu nu au apreciat în mod direct gradul de individualism sau colectivism, ci dimensiuni ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte intens recunoașterea socială, respectul și aprecierea celorlalți, precum și obediența. De asemenea, subiecții din acest eșantion din sudul Asiei nu sînt preocupați în special de valoarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vietnamezilor și ale americanilor s-a utilizat scala pentru aprecierea valorilor lui M. Rokeach. Subiecții participanți la studiu nu au apreciat în mod direct gradul de individualism sau colectivism, ci dimensiuni ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte intens recunoașterea socială, respectul și aprecierea celorlalți, precum și obediența. De asemenea, subiecții din acest eșantion din sudul Asiei nu sînt preocupați în special de valoarea pe care americanii o consideră una dintre motivele intervenției lor în Vietnam
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii sînt colectiviști, iar acest colectivism a fost invocat pentru a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă, recent, acest model de caracterizare a japonezilor a fost criticat. Mouer și Sugimoto (1986, 1999, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) au tratat cu rezerve afirmația care susține
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
locuitorilor noncolectiviști din orașe. în același registru, s-a demonstrat că un principiu dominant al organizațiilor sociale japoneze (numit ie) favorizează antreprenoriatul individualist. Plecînd de la aceste evaluări contradictorii, Takano și Osaka (1999) au realizat un bilanț asupra studiilor privind individualismul/colectivismul japonezilor și au observat că grupul de referință cu care s-au comparat rezultatele obținute în majoritatea cercetărilor a fost cvasiexclusiv grupul de americani, pe considerentul că aceștia aparțin uneia din cele mai individualiste culturi naționale. Concluziile autorilor infirmau existența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
majoritatea cercetărilor a fost cvasiexclusiv grupul de americani, pe considerentul că aceștia aparțin uneia din cele mai individualiste culturi naționale. Concluziile autorilor infirmau existența unor diferențe substanțiale între Japonia și SUA pe dimensiunea evocată, iar opinia comună ce susținea caracteristica colectivismului japonez s-a dovedit a avea o bază fragilă, întemeiată pe observații întîmplătoare, a căror validitate se afla sub semnul întrebării (se pot găsi cu ușurință situații care indică exact contrariul, după cum anumite evenimente istorice sînt în totală contradicție cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ierarhică slabă, tendință de autonomie, combinată cu idealul de egalitate socială). 8.3.9. Țările hispanice Studiul condus de Gouveia și colaboratorii săi (2002, p. 340) confirmă evaluările din modelul Hofstede, căci Spania și Brazilia înregistrează scoruri mai ridicate la colectivism, ilustrînd importanța valorilor sociale conservatoare (tradiția, ordinea socială). Aceste țări sînt caracterizate, așadar, de culturi mai pronunțat colectiviste, care pun accentul pe in grup ca unitate de subzistență și dezvoltare personală. Atît cultura națională spaniolă, cît și cea braziliană valorizează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Spania opțiunile subiecților înclină spre prețuirea onestității, puterii, ordinii sociale și tradiției (Gouveia et al., 2002, p. 340). în pofida acestor rezultate, alte cercetări evidențiază scoruri ridicate la individualism, îndeosebi în mediul organizațional (Spector et al., 2001a). 8.4. Tipuri de colectivism și individualism Markus și Kitayama (1991) definesc cele patru tipuri de self: independent, interdependent; diferit și identic. Combinațiile dintre acestea dau cele patru tipuri de colectivism și individualism, astfel: individualismul orizontal, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la individualism, îndeosebi în mediul organizațional (Spector et al., 2001a). 8.4. Tipuri de colectivism și individualism Markus și Kitayama (1991) definesc cele patru tipuri de self: independent, interdependent; diferit și identic. Combinațiile dintre acestea dau cele patru tipuri de colectivism și individualism, astfel: individualismul orizontal, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel identic; individualismul vertical, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel diferit; colectivismul orizontal, rezultat al combinației: self interdependent și identic; colectivismul vertical
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și identic. Combinațiile dintre acestea dau cele patru tipuri de colectivism și individualism, astfel: individualismul orizontal, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel identic; individualismul vertical, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel diferit; colectivismul orizontal, rezultat al combinației: self interdependent și identic; colectivismul vertical, rezultat al combinației: self interdependent și diferit. în culturile colectiviste, orizontalul se referă la o unitate asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de colectivism și individualism, astfel: individualismul orizontal, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel identic; individualismul vertical, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel diferit; colectivismul orizontal, rezultat al combinației: self interdependent și identic; colectivismul vertical, rezultat al combinației: self interdependent și diferit. în culturile colectiviste, orizontalul se referă la o unitate asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și în "a-ți face partea ta" din datoria față de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lua în considerare cu acuratețe dimensiunea colectivism-individualism, e necesară o analiză complexă a celor patru aspecte menționate. O cale de a realiza acest lucru este aceea de a oferi celui chestionat un scenariu cu patru opțiuni, fiecare aferentă tipului de colectivism, respectiv individualism. De exemplu, i se va cere să aleagă între cele patru variante de răspuns ale întrebării " Dacă ar fi să vă autodescrieți unei alte persoane, care din descrierile următoare ar fi cea aleasă de dumneavoastră?": 1. orientat spre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
va cere să aleagă între cele patru variante de răspuns ale întrebării " Dacă ar fi să vă autodescrieți unei alte persoane, care din descrierile următoare ar fi cea aleasă de dumneavoastră?": 1. orientat spre realizare (corespunde individualismului vertical); 2. cooperativ (colectivismul orizontal); 3. conștiincios (colectivism vertical); 4. unic (individualism orizontal)" (Triandis, 1995, p. 47). 8.5. Factori sociali care se află în relație cu dimensiunea individualism-colectivism în orice cultură, prevalența colectivismului ori a individualismului depinde de următorii factori bipolari, care includ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între cele patru variante de răspuns ale întrebării " Dacă ar fi să vă autodescrieți unei alte persoane, care din descrierile următoare ar fi cea aleasă de dumneavoastră?": 1. orientat spre realizare (corespunde individualismului vertical); 2. cooperativ (colectivismul orizontal); 3. conștiincios (colectivism vertical); 4. unic (individualism orizontal)" (Triandis, 1995, p. 47). 8.5. Factori sociali care se află în relație cu dimensiunea individualism-colectivism în orice cultură, prevalența colectivismului ori a individualismului depinde de următorii factori bipolari, care includ două sindroame culturale specifice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dumneavoastră?": 1. orientat spre realizare (corespunde individualismului vertical); 2. cooperativ (colectivismul orizontal); 3. conștiincios (colectivism vertical); 4. unic (individualism orizontal)" (Triandis, 1995, p. 47). 8.5. Factori sociali care se află în relație cu dimensiunea individualism-colectivism în orice cultură, prevalența colectivismului ori a individualismului depinde de următorii factori bipolari, care includ două sindroame culturale specifice: constrîngere culturală versus libertinaj cultural și complexitate culturală versus simplitate culturală. 8.5.1. Constrîngere culturală vs libertinaj cultural Libertinaj cultural vs constrîngere, conform accepțiunii lui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
încălcării normelor, în timp ce culturile caracterizate prin constrîngere culturală pedepsesc sever devianța de la norme. Studii efectuate în acest sens (Triandis, Kurowski, Gelfand, 1994; Triandis, 1995) sînt concludente în a arăta că libertinajul cultural e asociat cu individualismul, iar constrîngerea culturală cu colectivismul. 8.5.2. Complexitatea culturală Complexitatea culturală ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mări propensiunea oamenilor spre valori ale diversității culturale și deci spre individualism. 8.5.6. Ocupația Cu cît ocupația presupune mai mult munca în echipă, cu atît crește mai mult nevoia de conformare la nevoile celorlalți și deci tendința spre colectivism. 8.5.7. Experiența călătoriilor în străinătate Unul din marile avantaje ale călătoriilor este exersarea unor experiențe diverse, care favorizează însușirea valorilor individualiste. A trăi în străinătate provoacă o creștere a probabilității de a decide în legătură cu propriul stil de viață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturale. Există diverse studii reprezentative pentru evidențierea dimensiunii individualism-colectivism. Bine-cunoscuta cercetare a lui G. Hofstede (1980/ 2001) a implicat inițial 40 de culturi naționale. Variate anchete de teren s-au finalizat prin întocmirea unor scale de măsurare a dimensiunii individualism colectivism la nivel individual (Hui, 1984, 1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hui, 1984, 1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
examinează dinamici sociale prin grila de lectură a acestor patternuri culturale. De exemplu, Bornstein (1999, apud Triandis, Suh, 2002, p. 140) a realizat o serie de cercetări privind interacțiunea mamă-copil în mai multe culturi și a semnalat cum contrastul dintre colectivism și individualism furnizează un cadru de referință util pentru explicarea diferențelor interculturale privind această interacțiune. Ansamblul cercetărilor tematice aduce cu sine dovezi consistente ce indică diferențe semnificative în ce privește procesele psihologice fundamentale între membrii culturilor individualiste și colectiviste. Astfel, diferențe au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asemenea dimensiune-resursă se articulează în luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de sine este focalizarea pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel, colectiviștii manifestă în mai mare măsură criticism în autoevaluări. Individualiștilor le sînt specifice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în culturile colectiviste cea mai utilizată este comunicarea indirectă și protocolară, considerată a da prestanță persoanei (Holtgraves, 2008). Lin (1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 143) a semnalat faptul că ambiguitatea în comunicare poate fi utilă în culturile caracterizate prin colectivism vertical, cum ar fi China, în timp ce comunicarea directă poate fi chiar sancționată. în timpul comunicării, indivizii culturilor colectiviste folosesc frecvent formula verbală "noi", pe cînd individualiștii folosesc pronumele "eu". în culturile verticale întrebuințarea cuvintelor este diferită în funcție de statutul persoanei cu care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au descoperit o corelație negativă între alocentrism, pe de o parte, și deschidere și extraversie, pe de altă parte, precum și corelații pozitive între agreabilitate, într-un registru, și conștiință și alocentrism, în celălalt registru. 8.7. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul educațional Un domeniu privilegiat în care s-a urmărit specificul comportamental și atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele comportamentale se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profesorii să aplice tratamente preferențiale anumitor elevi (de exemplu, pe bază de afiliere etnică sau la recomandarea unei persoane influente), pe cînd în culturile individualiste se așteaptă ca profesorii să fie mai degrabă imparțiali. 8.8. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul organizațional Și dintr-o perspectivă organizațională mai largă (școala reprezentînd numai unul din mediile organizaționale posibile), culturile colectiviste și individualiste prezintă diferențe ce se cuvin luate în seamă. Studiile au indicat diferențe semnificative în ce privește: satisfacția în muncă și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
organizației (Triandis, Suh, 2002), munca în echipă, compoziția, procesele de grup și rezultatele grupului (Cocs, Lobel, McLeod, 1991; Earley, 1991; Watson, Kuman, Michaelsen, 1993; Sosik, Jung, 2002; Sosik et al., 2005). Studiul lui Chiu și Kosinski (1999) privind influența individualismului/ colectivismului asupra satisfacției în muncă și stresului ocupațional demonstrează diferențe evocatoare, observații validate de literatura de specialitate. Astfel, individualiștii experimentează de obicei stări afective pozitive la locul de muncă și se adaptează mai ușor în medii nefavorabile. Totodată, se observă că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
S. Schwartz, au fost propuse mai multe modele structurale pentru sistemul de valori. Astfel, Parsons, Shils (1951, apud Roe, Ester, 1999, p. 6) au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate vs neutralitate afectivă, individualism vs colectivism, universalism vs particularism, realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților) vs descriere (cine este persoana respectivă), specificitate vs generalitate. O altă abordare referențială aparține lui M. Rokeach (Rokeach Value Survey, 1973), care descrie cum valorile sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]