764 matches
-
erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a2 a zi de Crăciun, copiii merg din casă în casă cu colindatul și cu steaua, primind în dar conform obiceiului colăci, nuci, mere, dulciuri și bani. În a-3a zi de Crăciun fiind și sărbătoarea Sfanțul Ștefan tinerii merg cu colinda la cei care poartă numele de Ștefan, după care se organizează diferite activități distractive cum ar fi hore, discoteci, baluri. După sărbătoarea Crăciunului urmează Anul Nou. Pe 31 Decembrie, ultima zi a anului, pe la orele prânzului, copiii pleacă cu plugușorul
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
materii prime sau ingrediente paradigmatice; dimensiunea sintagmatică - distribuția liniară a evenimentelor și a prezentării personajelor, dezvăluirea, elaborarea ș.a.m.d. - este diminuată cu severitate. Am folosit anterior termenul de "versiune” referitor la cinematica sau dansurile pe tema poveștii din O colindă de Crăciun. Acest termen este la fel de bun ca oricare altul cînd ne referim la prelucrarea creatoare a unei povestiri, pentru a produce discursul pe care îl avem în față. Cu alte cuvinte, sjuzhet sau discours denotă toate acele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
argumentată științific, potrivit căreia la baza ei ar sta tocmai această cutumă a nunții mortului. Adrian Fochi va remarca mai târziu că ideea lui M. este extrem de utilă în încercarea de a decoda setul de mesaje al baladei și al colindei mioritice. Obiceiul junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă sunt alte studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
-ntineriți, Flori de măr, Pentru mulți ani fericiți, Flori de măr. Și la anul vom veni, Numai dacă ni-ți pofti. Și mai multe vom ura, Flori de măr. Un cocuț dacă ni-ți da, Flori de măr. Ș i colinda nu-i mai multă, Să traia’ cine ascultă! Ș i colinda-i atâta, Flori de măr. Cine-ascultă să trăia’, Flori de măr. Sosit-a ziua cea sfântă Sosit-a ziua cea sfântă, Domnului și-al nost Domn, Domnului Cristos vestit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și într-o sară, Dumnezeu-cel-Sfânt Întinde mâna-i bună spre pământ Și-anina-n cer, de-un fir de borangic, Un pui de stea pentru Isus cel mic... Atunci pe nevăzute cararui, Pornește Moș-Crăciun cu sacul lui, Și când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
suprafața sticlei. Nu dați paharul pe gât, ci beți câte puțin, înghițitură cu înghițitură. Credință și superstiții Nemulțumirea porcului. Ce se întâmplă la 20 decembrie știe toată lumea: este Ignatul, iar porcul este sacrificat. Acestui animal îi este dedicată și o colindă, numită Siva, cântată în noaptea de Revelion de tineri mascați, care expun capul gătit al porcului, împodobit cu inele, cercei sau flori. Colinda povestește viața Sivei în Rai, moartea lui violentă și pârlitul, apoi judecata de către un juriu în care
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
20 decembrie știe toată lumea: este Ignatul, iar porcul este sacrificat. Acestui animal îi este dedicată și o colindă, numită Siva, cântată în noaptea de Revelion de tineri mascați, care expun capul gătit al porcului, împodobit cu inele, cercei sau flori. Colinda povestește viața Sivei în Rai, moartea lui violentă și pârlitul, apoi judecata de către un juriu în care apar și Bătrânul Crăciun și Maica Precistă. În poveștile populare se spune că, atunci când Dumnezeu a adunat toate animalele și le-a spus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un fir luat din trena unei stele Toți clopoțeii râsului curat Și-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care petreceam sărbătorile în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni, eram nelipsit de la reuniunile, balurile și chermezele ce se organizau, mă bucuram de libertatea și binefacerile vacanțelor îndelung așteptate. De mai mulți ani, mai exact de când am rămas singur, apropierea sărbătorilor nu mai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
proveniți din România. B. aduce reale contribuții la cunoașterea colindelor și colindatului. După o serie de studii parțiale și o antologie de colinde laice, alcătuită cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri infirmă mai vechea și inoperanta împărțire a colindelor în laice și religioase. Scurtul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
pentru a clădi o epocă a prosperități și a muncii cu spor. E, în fond, și aceasta tot o poezie ocazională căci există întotdeauna un pretext care generează discursul poetic pe temele deja știute: 13 Decembrie, De ziua muncitorilor asasinați, Colinda ("Noi nu venim colindători/ cu ștreangul de spânzurători (...)// Noi vrem să dăm napoi pământul, muncitorului/ Și oile, păstorului,/ Și gândul, gânditorului/ Și celui fără libertate, slobozenia."). Nu lipsește din publicațiile vremii poezia socială sau cea închinată tovarășului Stalin, poezia combativă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prim-plan câmpuri, holde, munți, ciobani, hore, nunți, lăutari, cârciumi, hanuri; lirismul tradiționalist decorează peisajele cu biserici, schituri, troițe, înfățișează preoți, monahi, ceremonii cultice, datini de sărbători, procesiuni religioase, coboară pe pământ îngeri, înlocuiesc strigătura și chiotul cu melosul de colindă, cu formule de incantație magică. Modalitățile expresive diferă de la poet la poet, dar, mai mult decât atât, nu toți tradiționaliștii (prin sursa inspirației) urmează același principiu poetic. Unii, precum Nichifor Crainic, V. Voiculescu, D. Ciurezu, Radu Gyr, Zaharia Stancu (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
săteni. După masă i-am desfătat cu diferite cântări, ieșind în curte unde se strânsese mulțime de oameni: O, ce veste minunată, În Iordan botezându-te, Tu, Doamne, (armonizat pentru cor bărbătesc), La poartă la Ștefan Vodă și alte câteva colinzi pe care le pregătisem cu ocazia Crăciunului. Cu greu, târziu în noapte, ne-am despărțit de ei, făcând drumul la întoarcere prin Teiuș, temându-ne să nu rămânem înzăpeziți pe câmp. După câteva zile au sosit două sănii pline cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de culoar de vale, un leu să jucăm capra, căciula de colectă în compartiment, stele, primul sat cu biserică catolică, noaptea militară de permanență, lovitura de imagine "Mittal Steel" Roman, spațiul în mic, nici în gol n-a fost rău, colinzi de unul singur, acordeonul roșu, am dat, nu sînteți cu grupul de dinainte? dacă v-a lăsat inima să dați la niște harababuri, eu vă cînt colinde, aia e de Anul Nou! totuși vă doresc la mulți ani! Roman fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-I facă, Drăguț un miel cum I-au adus Păstorii de la stână, Și îngeri albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi! Răsar cântări acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stam cu ochii pironiți Și fără de suflare; Sunt îngerii din cer veniți Cu Ler, oi Domnul mare! Și până nu tăceau la prag, Noi nu vorbeam nici unul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
prisne moldovancă <endnote id="(220, p. 207 ; cu o variantă apropiată la 221, p. 306)"/>. Am iubit și-o să iubesc Și româncă și armancă Și-ovreică nebotezată <endnote id="(3, p. 55)"/>. Aceleași opțiuni erotice are tânărul și Într-o Colindă a voinicului culeasă Într-un sat românesc de pe râul Bug, la est de Nistru : Voinicu Vasile, Lerului Doamne, Bun cal că-mi hrănește, Trei țări stăpânește, Trei fete ochește, Una de hărmancă, Una de moldovancă, Da una de jâdaucă <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Lerului Doamne, Bun cal că-mi hrănește, Trei țări stăpânește, Trei fete ochește, Una de hărmancă, Una de moldovancă, Da una de jâdaucă <endnote id="(222, p. 82)"/>. Fac În paranteză următoarea observație : este inedit faptul că, În simbolistica acestei colinde, „hărmanca” este responsabilă cu recolta bună de grâu, „moldovanca” cu recolta bună de struguri, În timp ce „jâdauca” răspunde de fecunditatea oilor. Atracția erotică față de evreică are, probabil, și o altă explicație. În general, bărbatul conferă o senzualitate diferită femeii considerate diferite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
650, p. 99)"/>. Fata era „jelită” de către familia evreiască și declarată „moartă”. Când pețitorul era un islamic, situația putea deveni dramatică, așa cum se Întâmplă În unele colinde maramureșene. Fata „jidovului crâjmar” 115Portretul fizic (ca și românca, În alte variante ale colindei) se smulge din mâna turcului și se sinucide, aruncându-se În fântână <endnote id="(713, p. 275)"/>. O familie mixtă, cu soția „de altă lege” decât soțul, era de neimaginat În târgul sau satul românesc tradițional, pentru că nu puteau să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 163 ; vezi și figurile de după p. 160)"/>. Pe de altă parte, unele colinde poloneze, interpretate de țărani la casele evreilor, Încep ex abrupto : „S-a dus ovreiașul la sinagogă/ Și-a găsit un săcui cu bani”. În continuare, textul colindei prezintă cum, tocmindu-se la sânge, evreul reușește să cumpere foarte multe produse cu acești bani <endnote id="(184, p. 45)"/>. Revenind În spațiul românesc, Într-un articol intitulat „Camătă și cămătari” și publicat În 1907 - anul răscoalei țărănești și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu-l pe cârciumarul evreu (Avrum) din mediul rural : „Să bem vin și să bem rum,/ Din hordău, di la Avrum./ Da Avrum nu-i de omenie,/ Că ni-o dat vinu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este o variantă a baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]