1,195 matches
-
Ovidiu Papadima, „Legenda umanității”, „Scânteia”, 1978, 11 242; Silvia Ciubotaru, Romulus Vuia, „Studii de etnografie și folclor”, ALIL, t.XXVII, 1979-1980; Lit. rom. cont., I, 719-720; Nichita Stănescu, Vouă poeți la 50 de ani!, RMB, 1982, 11 695; Dan Mutașcu, „Columnele neamului”, SPM, 1983, 3; Tudor George, Redactor, editor, poet, LCF, 1983, 18; Dim. Rachici, „Triumful vieții”, RL, 1986, 10; Maria Cuceu, C. Rădulescu-Codin, „Literatură populară”, REF, 1987, 2; A.R. [Aurel Rău], Alte însemnări, ST, 1992, 10; Iordan Datcu, Tabletă
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
reușește să reliefeze adevărul trăirii în fața comunei filosofii pesimiste, cum se întâmplă în paginile grupate sub titlul Din pana suferinței (1888), iar poezia patriotică - Țara mea (1905), Spade strămoșești (1915), Cântă Dorna (1939) - rămâne și ea convențională. Totuși, oda La Columna lui Traian a fost recitată la Roma, în Forumul Roman, când o delegație de români a depus aici o coroană de bronz. Interesante, scrise cu nerv, sunt impresiile dintr-o călătorie în Danemarca, Suedia și Finlanda, când S. l-a
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
sale, București, 1892; Feciorii și fiicele noastre, București, 1896; Inteligența femeii, București, 1896; Patru conferințe ținute la Ateneul Român, București, 1896; Corbul cu pene de aur, București, 1897; ed. București, 1935; Mozaicuri, București, 1897; Schițe din Târgoviște, București, [1899]; La Columna lui Traian, Roma, 1899; Schițe și amintiri din Italia, București, 1900; Calvar, București, 1901; Mirza, București, 1904; Conferințe și discursuri, București, 1905; Dorul de țară. Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire, Ploiești, 1905; Țara mea, Ploiești, 1905; Stâlpi de pază, București
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
acești ani. Ș. făcea gazetărie, semnând Eliezer ben Moșe, ben Moșe, Lazăr Schein, Lazăr Șain, Lazăr M. Șăineanu, la „Fraternitatea”, „Anuar pentru israeliți” ș.a. Se înscrie în 1881 la Facultatea de Litere din București, unde este remarcat de Hasdeu. În „Columna lui Traian” își publică cea dintâi lucrare de filologie, Câteva specimene de etimologie poporană română. Discipol al lui Hasdeu și admirator al lui Odobescu, prețuind culegerile de literatură populară ale lui Petre Ispirescu, Ș. își orientează preocupările spre cercetarea elementului
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
asemenea, apar nume de prestigiu ca Em. Bacalogu și Carol Davila. Studiile de istorie aparțin lui Al. Papadopol-Calimah, D. Aug. Laurian și Bonifaciu Florescu. Partea literară este mai puțin reprezentativă. În afară de Al. Macedonski și B. P. Hasdeu (cu retipăriri din „Columna lui Traian”), se publică versuri de Th. A. Myller, Gr. H. Grandea, Al. Radu, Const. Chirițescu. O dramă istorică, Rhea-Silvia, îi aparține lui N. V. Scurtescu. Mai numeroase sunt traducerile: D. Aug. Laurian tălmăcește Carmen saeculare de Horațiu și, alături de Gr.
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
liberală, îndreptat împotriva guvernului de coaliție (conservatori și liberali moderați) al lui D. Ghica și, în primul rând, împotriva ministrului de Interne, Mihail Kogălniceanu. Totuși, Hasdeu dă o mai mare dezvoltare paginilor de cultură, încercând, cum va face și la „Columna lui Traian” sau la „Revista nouă”, să combată pătrunderea exagerată a influențelor străine, cerând stimularea elementelor originale, autohtone. El redactează uneori aproape toată gazeta: articolul de fond și alte articole politice, studii de economie, studii filologice, analize de documente istorice
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
în 1934. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și, concomitent, la cea de Drept din cadrul Universității bucureștene, obținând licențele în sesiunile din iunie 1938 și din martie 1939. Pe când era încă elev, în 1931, debutează în publicația brăileană „Columna lui Traian” cu o traducere în franceză a poeziei Povestea teiului de Mihai Eminescu, urmată de tălmăciri din Friedrich Nietzsche și Contesa de Noailles. Câteva recenzii și un studiu îi apar, în 1933-1934, în revista „O geană de lumină”, a
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Pavel Boțu (1965-1987), Ion C. Ciobanu (1987-1990), Mihai Cimpoi (din 1990). U.S. din R.M. are un aparat administrativ și în subordine Casa Scriitorilor, Casa de Creație „Al. Donici” din Peresecina, Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, revistele „Basarabia”, „Literatura și arta”, „Columna” și „Codrî”, „Moldova literaturnaia”, un fond literar și o librărie; anual acordă premii. Mai cu seamă din deceniul al nouălea, a avut un rol important în declanșarea și desfășurarea procesului de renaștere națională, de susținere a campaniei de oficializare a
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
În 1989 s-a numărat, alături de Leonida Lari, printre fondatorii revistei „Glasul” („Glasul națiunii”), primul periodic tipărit cu alfabet latin la Chișinău după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de poezie: Monologuri (1964), Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu inima (1984), cărți pentru
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Chișinău, luându-și licența în 1958. Frecventează și cursuri pentru scenariști la Moscova (1962-1964). Profesor la Cetireni, din 1958 e redactor la „Cultura Moldovei”, apoi la „Nistru” (1965-1969), membru al colegiului și redactor la Studioul Moldova-film (1965-1971), redactor-șef la „Columna” (1993-1995). Colaborează cu articole pe teme didactice la „Moldova socialistă”, „Învățătorul Moldovei”, „Scânteia leninistă”. Debutează editorial în 1961 cu volumul de proză pentru copii Trișca și cu o culegere de publicistică, Răsărise un soare în vie. V. se va afirma
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
va iniția Agenția de Presă Micul Prinț (1991), revista „Micul prinț” (1992) și ziarul „Copiii Europei”. A debutat la „Tinerimea Moldovei” în 1969, și editorial cu placheta Până la dragoste, apărută în 1979. Publică versuri și articole în „Femeia Moldovei”, „Nistru”, „Columna”, „Literatura și arta”. V. scrie o lirică de factură erotică - Până la dragoste, Ofrandă omeniei (1989), Steaua destinului (1993), Poeme (1996) -, dragostea fiind înțeleasă ca o stare existențială totală, sursă de meditație etică sau de inspirație social-politică. Stilul este îndeobște confesiv
VEREJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
2003). A debutat în 1957 la „Viața studențească” cu eseul Ștefan cel Mare și posteritatea, iar editorial în 1971 cu biobibliografia Mihail Kogălniceanu. Colaborează la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete botoșănene”, „Columna” (Roma), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară” (unde este director de onoare), „Familia”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Magazin istoric”, „Revista bibliotecilor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. A mai semnat Al. Constantin. Este membru
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
în secolul XVI, olandezul Peter Heins să-l numească Alt, mai apropiat de numele actual. Trecerea pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului cu lucrări de înlăturare a stâncilor, pentru navigabilizarea lui și pentru traseul unei Via Carolina (este despre Carol al VI-lea de Habsburg
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Pelendava, Craiova geto-dacă și apoi romană. Este posibil ca itinerarul Drobeta - Pelendava, prin Ad Mutrium (Pe Motru), să corespundă, conform interpretării arheologului D. Tudor 29, celui efectuat de Traian la începutul celui de al doilea război dacic și consemnat pe Columna Traiană. Edificată la Roma după anul 105 e.n. Columna ne arată Pelendava geto-dacă transformată de romani între cele două războaie în tabără militară cu pod permanent de trecere peste Jiu. Ocupîndu-se, între cele două războaie, de amenajarea drumurilor și podurilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
trecere peste Jiu. Ocupîndu-se, între cele două războaie, de amenajarea drumurilor și podurilor strategice, romanii au dat o atenție deosebită celor de pe Jiu și Olt, și celui ce taie Oltenia de la Dobreta la Romula, prin Pelendava. În scena CVI a Columnei, se văd două coloane de legionari, desfășurate între două castre, unul patrulater și unul rotund 30; coloana din față se află la capătul unui pod păzit, a cărui intrare este reprezentată în formă de scară. Pe sub pod curge un râu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în care este reprezentat, în grota sa subacvatică, puternicul Zeu, asistând protector la trecerea în Dacia, pe podul de vase de la Viminacium, trupele conduse de Traian, după ce încheiaseră lucrările la șoseaua romană suspendată în Cazane deasupra
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Dacia, pe podul de vase de la Viminacium, trupele conduse de Traian, după ce încheiaseră lucrările la șoseaua romană suspendată în Cazane deasupra apelor, ca și la canalul care traversa cataractele Porților de Fier (fig. 8). Fig. 8. Zeul Danubius reprezentat pe Columna Traiană. Și Silius Italicus (sec. I e.n.) citează într-un vers "Istrul cu două nume". În secolul II e.n., Arrian precizează în "Periplu" distanțele între gurile Deltei. În același secol, geograful Ptolemeu, în "Îndreptarul Geografic", dă, pe lângă coordonatele gurilor de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
scris despre Sargetia atât Criton, medicul personal al lui Traian, cât și istoricul Dio Cassius, în legătură cu tezaurul de aur și argint al regilor dacilor, recuperat de romani, după ce au abătut apa Sargeției. Evenimentul a fost atât de important încît și Columna Traiană de la Roma arată coborârea pe cai cu samare, din munți, a acestui tezaur fabulos, care i-a permis lui Traian o serie de importante lucrări hidrotehnice, edilitare și monumentale. Tot în Transilvania avem râul Strei, unde se poate regăsi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
despre băile de la Călan, cu apă termală ivindu-se dintr-o stâncă scobită ca un bazin natural; de la Aquae Callidae la Călan. Acest bazin cu apă termală este reprezentat, se pare, după unele interpretări, și într-una din scenele de pe Columna Traiană. Au venit și slavii și - mai târziu - și alții. Moștenirea slavă în hidronimie este bogată. Se știe că invazia acestora din secolul VI e.n. s-a produs de-a lungul apelor și viața lor era strâns legată de acestea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
26 Tocilescu Gr., Dacia înainte de Romani, An. Acad. Rom. ses. 1877, București, 1880. 27 Nordensköld A. E., Facsimele Atlas, Stockholm, 1889. 28 Popescu-Spineni M., op. cit., 1978 (80-81). 29 Tudor D., Oltenia Romană, ed. IV, Buc., 1978; Id., Pelendava - Craiova pe Columna lui Traian și în epoca Imperiului Roman, Craiova, 1980. 30 Aceste fortificații, preluate de la geto-daci, au fost identificate pe malul drept, pe versantul abrupt de la Bucovăț. 31 Nicolaescu-Plopșor D., Volschi W., Considerațiuni morfologice și hidrografice privind evoluția chorologică a fortificațiilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a întrerupt școala înainte de vreme și în 1861 intră copist la Ministerul de Externe, unde va fi arhivar până în 1913, când se pensionează. Colaborând și la unele dintre publicațiile vremii - „Amicul familiei”, „Telegraful”, „Ghimpele”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Columna lui Traian”, „Vatra”, „Revista literară”, „România ilustrată” ș. a. -, P. produce industrios un gen de proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Bassarabeanu, Dimitrie Batova, D. Iov, Al. T. Stamatiad, Mihu Dragomir. Sunt publicate și câteva poezii și articole de N. Iorga. Se anunță debutul poetic al lui Dem. G. Nolla, iar George Dan, prezent aici sub pseudonimul George Danubia, traduce Cântecul columnelor de Paul Valéry și recenzează volumul Poeme de E. A. Poe, în transpunerea lui Emil Gulian. Const. V. G. Grigorescu publică un articol închinat lui Panait Istrati, la împlinirea unui an de la moartea scriitorului. Poetul Ioan Micu semnează un articol despre
NAZUINŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
iar din 1891 până în 1901 ocupă diferite funcții în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. A editat la Ploiești periodicul „Școala română” (1882) și gazeta „Alarma” (1884-1885), la București scoate revista enciclopedică „Renașterea” (1901) și este redactor la „Românul”. Colaborează la „Columna lui Traian”, „Jurnalul”, „Oltenia”, „Revista literară”, dar se face cunoscut prin articolele politice din „Resboiul” și „Democratul” din Ploiești, unde publică de asemenea versuri și proză. Încercările sale le va tipări în volum, laolaltă cu studii și conferințe. Este și
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
1999, 8-9; Dan Stanca, Cultura ca sentiment profund, RMB, 2001, 3 540; Ștefan Aug. Doinaș, „Cultura ca interior”, „Curentul”, 2001, 14; Dicț. scriit. rom., III, 750-751; Popa, Ist. lit., II, 565-566; Barbu Cioculescu, Monica Pillat - Creație și meditație asupra creației, „Columna”, 2002, 2; Barbu Cioculescu, Luminile umbrei, „Vremea”, 2002, 7; Roxana Racaru, Drum și regăsire, RL, 2002, 44; Dan Stanca, Jurnalul unei căutări religioase: „Drumul spre Emaus”, RMB, 2002, 3 863; Liviu Grăsoiu, O altă față a memorialisticii, CL, 2002, 12
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 145-174; Nicolae Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975, 122-132, 247-248. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Baba Novac, „Columna lui Traian”, 1876, 4; D. Marmeliuc, Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXVII, 1914-1915; Vasile Bogrea, Cercetări de literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]