571 matches
-
În 1993. Cei mai bogați 20% locuitori ai 122 Fritjof Capra, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004, p.207. 123 Fritjof Capra, Ibidem, p.206. 124 Orio Giarini, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996, p.89. George-Ștefan COMAN 225 globului dețin acum 85% din bogăția sa, În timp ce, cei mai săraci 20% dețin numai 1,4%. Averea celor mai bogați trei oameni din lume depășește PIB-ul tuturor țările cele mai slab dezvoltate, cu cei 600 de milioane de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
provocat sau declanșat Întâmplător. Este cunoscut că informația poate fi pierdută, furată, modificată, folosită necorespunzător și decriptată ilegal. Este posibilă pierderea integrității, confidențialității și disponibilității datelor. Vulnerabilitatea Internet este de 100%, nefiind posibil să se conceapă un sistem total George-Ștefan COMAN 225 globului dețin acum 85% din bogăția sa, În timp ce, cei mai săraci 20% dețin numai 1,4%. Averea celor mai bogați trei oameni din lume depășește PIB-ul tuturor țările cele mai slab dezvoltate, cu cei 600 de milioane de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
provocat sau declanșat Întâmplător. Este cunoscut că informația poate fi pierdută, furată, modificată, folosită necorespunzător și decriptată ilegal. Este posibilă pierderea integrității, confidențialității și disponibilității datelor. Vulnerabilitatea Internet este de 100%, nefiind posibil să se conceapă un sistem total George-Ștefan COMAN 227 nevulnerabil. Elementele de vulnerabilitate pot fi evidențiate la nivel de microși macrosistem. Complexitatea fiind suficient de mică, vulnerabilitatea este controlabilă la nivel de microsistem. Sursele de risc sunt echipamentele, software-ul și bazele de date. În cazul echipamentelor principalii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
decât măsurile tehnice. Lumea Internet poate deveni globală, democratică și sigură și prin măsuri tehnice și prin reglementări internaționale. Opozanții unei asemenea abordări pot invoca spiritul de liberă inițiativă (free enterprise) care a contribuit mult la creșterea Internet și George-Ștefan COMAN 227 nevulnerabil. Elementele de vulnerabilitate pot fi evidențiate la nivel de microși macrosistem. Complexitatea fiind suficient de mică, vulnerabilitatea este controlabilă la nivel de microsistem. Sursele de risc sunt echipamentele, software-ul și bazele de date. În cazul echipamentelor principalii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
decât măsurile tehnice. Lumea Internet poate deveni globală, democratică și sigură și prin măsuri tehnice și prin reglementări internaționale. Opozanții unei asemenea abordări pot invoca spiritul de liberă inițiativă (free enterprise) care a contribuit mult la creșterea Internet și George-Ștefan COMAN 229 piedicile pe care reglementările le-ar putea pune dezvoltării În continuare. Trecerea la utilizarea Internet În ample aplicații economice, de Învățământ, culturale, de administrație publică face ca ignorarea problematicii vulnerabilității să devină un factor de frânare chiar mai mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
electronic reclamă apelarea la un nucleu al competențelor unde cunoașterea va fi principala forță motrice. Noua economie presupune acordarea unui interes sporit așa-numitei societăți a cunoașterii, 132Bratu Anca, Diminuarea sărăciei prin educație, Teză de doctorat, București, ASE, 2004. George-Ștefan COMAN 229 piedicile pe care reglementările le-ar putea pune dezvoltării În continuare. Trecerea la utilizarea Internet În ample aplicații economice, de Învățământ, culturale, de administrație publică face ca ignorarea problematicii vulnerabilității să devină un factor de frânare chiar mai mare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
electronic reclamă apelarea la un nucleu al competențelor unde cunoașterea va fi principala forță motrice. Noua economie presupune acordarea unui interes sporit așa-numitei societăți a cunoașterii, 132Bratu Anca, Diminuarea sărăciei prin educație, Teză de doctorat, București, ASE, 2004. George-Ștefan COMAN 231 angajatului/salariatului care are cunoaștere, capitalului intelectual, precum și organizațiilor care Învață. Cunoașterea, spre deosebire de muncă, pământ și capital, este un activ care se apreciază pe măsura utilizării. Cu cât sunt utilizate mai mult, cu atât cunoștințele devin mai efective și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.ilnbest.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor MUNTEANU Veaceslav IONIȚĂ, MANAGEMENTUL CUNOTINȚELOR (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln best.org/upload/File/km handbook ro.pdf. George-Ștefan COMAN 231 angajatului/salariatului care are cunoaștere, capitalului intelectual, precum și organizațiilor care Învață. Cunoașterea, spre deosebire de muncă, pământ și capital, este un activ care se apreciază pe măsura utilizării. Cu cât sunt utilizate mai mult, cu atât cunoștințele devin mai efective și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.ilnbest.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor MUNTEANU Veaceslav IONIȚĂ, MANAGEMENTUL CUNOTINȚELOR (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln best.org/upload/File/km handbook ro.pdf. George-Ștefan COMAN 233 2. O populație educata și Înzestrată pentru a crea și folosi cunoașterea; 3. O infrastructură a informației dinamică; 4. Un sistem eficient de inovare În cadrul firmelor și centrelor de cercetare care să poată satisface noile nevoi ale oamenilor. Manageri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unui grup de fabrici sau al unei Întreprinderi. Sunt cunoscute multe modele de astfel de strategii, dirijate de guvernele unor țări. Un exemplu interesant este cel al Finlandei, a cărei piață internă, de numai cinci milioane de locuitori, a George-Ștefan COMAN 233 2. O populație educata și Înzestrată pentru a crea și folosi cunoașterea; 3. O infrastructură a informației dinamică; 4. Un sistem eficient de inovare În cadrul firmelor și centrelor de cercetare care să poată satisface noile nevoi ale oamenilor. Manageri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unui grup de fabrici sau al unei Întreprinderi. Sunt cunoscute multe modele de astfel de strategii, dirijate de guvernele unor țări. Un exemplu interesant este cel al Finlandei, a cărei piață internă, de numai cinci milioane de locuitori, a George-Ștefan COMAN 235 condus la o strategie de dezvoltare de produse presupunând activitate inovatoare intensivă, cu concentrare pe segmente de piață foarte Înguste, cu tendință de a realiza În aceste domenii proporții ridicate de acoperire a pieței mondiale. Pentru „Noua Economie”, cunoașterea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
spus, semi structurate, care servesc, de exemplu, drept temei pentru luarea unor decizii. În sfârșit, cunoștințele reprezintă informații prelucrate, care pot avea o existență Îndelungată, transmit idei și apar Într-un anumit context, care determină domeniul utilizării lor efective. George-Ștefan COMAN 235 condus la o strategie de dezvoltare de produse presupunând activitate inovatoare intensivă, cu concentrare pe segmente de piață foarte Înguste, cu tendință de a realiza În aceste domenii proporții ridicate de acoperire a pieței mondiale. Pentru „Noua Economie”, cunoașterea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
spus, semi structurate, care servesc, de exemplu, drept temei pentru luarea unor decizii. În sfârșit, cunoștințele reprezintă informații prelucrate, care pot avea o existență Îndelungată, transmit idei și apar Într-un anumit context, care determină domeniul utilizării lor efective. George-Ștefan COMAN 237 BIBLIOGRAFIE 1. Acs, Z.J., Audretsch, D.B. Innovation and Small Firms, Mass: MIT Press, Cambridge, 1990. 2. Ambăruș Valentin, Ciprian Rezuș, Gabriel Ungureanu, Managementul calității În Învățământul superior, Iași, Editura PIM, 2006. 3. Angelescu A., Socolescu A., M., Bazele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Édition et les Éditions, ESF, 1976. 56. Fustier, M., Fustier, B. Pratique de la créativité, E.M.E., Paris, 1986. 57. Gardner Howard, Les formes de la créativité, Edition Odile Jacob, Paris, 2001. 58. Gardner Howard, Les intelligences multiples, Editions Retz, Paris, 1996. George-Ștefan COMAN 237 BIBLIOGRAFIE 1. Acs, Z.J., Audretsch, D.B. Innovation and Small Firms, Mass: MIT Press, Cambridge, 1990. 2. Ambăruș Valentin, Ciprian Rezuș, Gabriel Ungureanu, Managementul calității În Învățământul superior, Iași, Editura PIM, 2006. 3. Angelescu A., Socolescu A., M., Bazele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Édition et les Éditions, ESF, 1976. 56. Fustier, M., Fustier, B. Pratique de la créativité, E.M.E., Paris, 1986. 57. Gardner Howard, Les formes de la créativité, Edition Odile Jacob, Paris, 2001. 58. Gardner Howard, Les intelligences multiples, Editions Retz, Paris, 1996. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice și etnografice ale dezvoltării capacităților creative la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice și etnografice ale dezvoltării capacităților creative la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. 119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Vianu Tudor,Tezele unei filosofii a operei, București, Editura Univers, 1999. 134. Zaharia Rodica Milena - Caracteristici și tendințe ale dezvoltării industriale, Ed. Era, București, 1999. 135. Zeletin Ștefan - Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Ed. Humanitas, București, 1991. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. 119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu doar a neputinței unui sistem de a salva, ci mai ales revelația indiferenței, a nepăsării față de cel ce suferă. Este interesantă această carte-document a unei experiențe limită care doar în aparență înlocuiește experiența poetică; de fapt o amplifică. Viorel COMAN Foaie de observație Jurnalul unei conștiințe (2007) Am ajuns în acest loc, cu credința sinceră că voi intra într-un sanatoriu dotat cu tehnica medicala de ultima ora. Buna credință nu mi-a fost de ajuns... Încă de la intrare am
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Căci cum v-ați Închipuit dumneavoastră că un trădător de țară ca mine s-ar fi putut să nu fie dublat de un escroc? Despre comportările lui Adrian Maniu pe vremea nemților am aflat Întâmplător din Gazeta ilustrată, editată de coman datura de pe atunci, și În care l-am văzut pe prietenul nostru fotografiat dimpreună cu un grup de gazetari, scrii tori și pictori români, având În mijlocul lor câțiva ofițeri nemți din autoritatea ocupantă. Iar alături de Adrian Maniu - care, după război
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol. 106, nr. 4, p. 868-869) -COMAN, GABRIELA, In memoriam. Un omagiu Doamnei Prof. dr. Alexandrina Gaiginschi, „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol 106, nr. 4, p. 870 -DUCA, EUGENIA și COMAN, GABRIELA, In Memoriam Mult stimată D-nă Prof. Alexandrina Gaiginschi, Doctor Docent în Științe Medicale, Specialitatea Bacteriologie, medic primar, conducător de doctorate, profesor consultant, „Pagini medicale bârlădene”, nr. 59, februarie 2003, p. 8 GÂNJU, IOAN (1942-2002) PICTOR Ioan Gânju, denumit „un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și cu gând bun, ca să-și facă un rost, să muncească... Îi plăcea cartea și vedea În carte un viitor. E, toate astea au fost spulberate la toți... Apoi, mai era În lot un copil de trupă, pe nume Gavrilă Coman... sergent era. Umbla În uniformă militară și În uniformă militară a făcut și detenția... Apoi, din tot lotul au fost așa: patru-cinci-șase copii de Învățători, doi copii de preot și restu’ or fost copii de țărani. Noi am fost „lotul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Beizadea! Etc., etc. Lui George Vernescu i se spunea Gună Vernescu. Toată noaptea am petrecut-o astfel: am băut, am mâncat, am glumit până ce s-a luminat de ziuă. La 6 ceasuri dimineața ne pomenim cu colonelul Algiu, care era coman dantul Pieței, urmat de o gardă înarmată. Colonelul ne somează, pe toți cei cari nu eram în birou, să ieșim. Unii studenți vor să se împotrivească, dar președintele biroului ne sfătuiește să ne retragem în ordine. Am înțeles și am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comandantul bateriei I din Regimentul III artilerie, care s-a distins în timpul bătăliei de la 30 august/11 septembrie 1877; în lupta de la 27 august/ 8 septembrie s-a evidențiat în mod deosebit bateria a III-a din Regimentul III artilerie, coman dată de căpitanul Gh. Lupașcu, despre care a mai fost vorba în aceste pagini; ostașii acestei glorioase baterii au primit a doua zi, din partea țarului, patru „cruci Sf. Gheorghe“. 115. La lupta pentru cucerirea redanului din fața redutei Grivița I, din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poștă, admițându-se un maximum de 3.000 lei lunar de fiecare evreu. Comandantul Batalionului va verifica personal ca orice corespondență, colete sau mandate să fie primite și expediate prin batalion. e) Pentru abateri de mică importanță (delăsare, atitudine necuviincioasă) coman danții de unități vor aplica evreilor pedeapsa corporală regulamentară. Pentru dezertare, se vor aplica Instrucțiunile Ministerului Apărării Naționale Nr. 21.456 din 24 Februarie 1943, referitoare la aplicarea Legii Nr. 59, publicată în Monitorul Oficial Nr. 28 din 3 Februarie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]