655 matches
-
sus menționate, se poate remarca faptul că evoluția umanității a înregistrat o dinamică paralelă, similară în ceea ce privește atât individul, cât și societatea, dar că la baza acestei evoluții au stat nevoia satisfacerii pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o „luptă”, o „competiție” de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta sau competiția are la bază un „instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta se manifestă sub forma unei descărcări pulsionale primare, necontrolate, motivată de ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de forma acesteia. Această „trăire colectivă” reprezintă o formă de „descărcare pulsională” cu efect de catharsis, contribuind, în mod paradoxal, ca factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea intrapsihică a pulsiunilor primare și la realizarea unei stări de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală, ironii, înjurături, ultimatum; b) apariția primelor manifestări în cursul cărora cei doi adversari sunt încă separați, dar își aruncă obiecte unul altuia sau lovituri cu pumnii; c) faza de luptă corp la corp propriu-zisă, când combatanții urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 151 Persoana inductoare (agresiv) Stimulare combativă Persoana de referință Inhibiție culpabilizare Persoane indusă (victima) act inductiv Din schema de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile interpersonale din cadrul scenariului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cel cultural pentru a atinge un scop împărtășit de ambele. Dacă în cazul activității politice din exil au existat dispute majore care au împiedicat organizarea unitară a acestuia, exilul cultural, cu câteva excepții notabile, a fost mai curând colaborativ decât combativ, fapt confirmat de prezența intelectualilor de diferite orientări politice în paginile acelorași publicații. Ion Solacolu împărtășește și el această opinie, însă ca urmare a „specificului activității din exil: acțiunile românilor exilați erau rezultatul unor inițiative individuale care grupau un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
baz`ndu-se pe „mărturia” unui fost comisar de siguranță, membru PCR, intrat apoi `n Securitate. Scopul mobilizator al acestor texte era de altfel mărturisit: „Dorim să aducem, și pe această cale, modesta noastră contribuție la stimularea unei opinii de masă combative, a unei vigilențe cetățenești, revoluționare, pentru prevenirea, respingerea și demascarea oricăror acțiuni ostile `ndreptate `mpotriva patriei noastre” (Sorin Bucșan, art.cit., nr. 1, ianuarie 1983, p. 22). `ncercarea legionarilor și a germanilor de a schimba `n favoarea lor situația din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
desființate toate unitățile blindate, doar Regimentul 2 care de luptă supraviețuind, dar `n primăvara anului 1945 și acesta avea să ajungă pe frontul din Cehoslovacia și Austria. Regimentul 2 care de luptă avea `nsă o `nzestrare eterogenă și o valoare combativă scăzută (48 de tancuri, cele mai multe depășite tehnic), 19 autotunuri, 13 autoblindate și transportoare blindate, la care se adăugau un număr de autovehicule și motociclete. `ntruc`t nu a dispus de infanterie specializată (v`nători moto) `n lupta `mpotriva infanteriei inamice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cer o influență reciprocă între sport, religie și politică la un nivel complex internațional, unde se dezvăluie natura relațiilor dintre sport, religie și politică, relație raportată la sistemul de comunicare în educația politică și cetățenească a elevilor și în sistemul combativ al sportivilor de performanță (personalitățile olimpice, precum Ivan Pațaichin nasc o melodie a tribunelor). Istoria sportului se apropie de fenomenul social, dramele agresivității (1972, la München, - 1985, la Heysel) sunt exemple spectaculoase ale dispozițiilor sociopolitice necesare, întrucât mirajul sportului influențează
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
etc. o încîlceală de puteri și de contraputeri concurente. Aparatul polițienesc este investit cu o putere redutabilă. Rolul membrilor SA a fost redus în favoarea celor din SS care formau o adevărată armată de 200.000 de oameni, împărțiți în unități combative de elită (Waffen SS) și în "unitățile cu cap de mort" însărcinate să facă treburile "murdare" ale regimului (poliție, paza lagărelor etc.). Menit să devină "matrița" unei noi aristocrații rasiale, selecționată cu grijă și fanatizată, SS-ul este condus de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
zonelor industriale înnegrite de fum. Din rîndul acestor muncitori calificați ai industriei "raționalizate", tinerele partide comuniste (cel italian pînă în 1924-1925, cel german pînă în 1933, apoi francez, belgian, austrian, ceh) își vor recruta membrii cei mai numeroși și mai combativi. Cît despre reprezentanții burgheziei și ai claselor mijlocii, legăturile pe care aceștia le-au avut pe front sau în legărele de prizonieri cu proletarii sau cu micii burghezi scăpătați, nu au dus la dispariția diferențelor de statut social, a sistemelor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a dus ca în alte domenii, la o reducere a costurilor, căci este vorba de procedee costisitoare, ce se demodează repede și care cer investiții considerabile. Pe de altă parte, foarte buna organizare a meseriilor din tipografii și tradiția lor combativă au împiedicat societățile de presă să-și contopească efectivele așa cum ar fi dorit, cu cele ale tipografilor. Din aceste cauze, în toate țările rezultă un deficit tot mai mare în bugetele ziarelor, din ce în ce mai greu de acoperit prin creșterea prețului de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
legionare stârnesc indignare în redacție. La asasinarea lui I.G. Duca, Tudor Teodorescu-Braniște analizează într-un reportaj pe două coloane resorturile ascunse ale acestui act (După asasinarea lui Duca). Literatura publicată aici e consonantă în cea mai mare parte cu atitudinea combativă, cu starea de baricadă a revistei. Expresiile „literatură angajată” sau „revoluționară” sunt adeseori întâlnite. La C.l. se teoretizează mult, dar izbânzile sunt mai puține în plan valoric. În afara câtorva excepții (Ion Minulescu, Geo Bogza), C.l. nu se înscrie printre revistele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
socialism științific. De remarcat este faptul că unele cadre nu aveau pregătirea necesară, chiar la facultatea ideologică prin excelență. Cum ați colaborat cu profesorii dumneavoastră? Faceți-le câte un portret. Cât de pregătiți erau pentru statutul lor și cât de combativi erau pentru partid? D.T.: Pe prof. dr. Nathanson l-am prins predând partea de materialism istoric (cea de materialism dialectic o preda Sărmășanu) și îl avea asistent pe Bourceanu. El doar citea, preda materialismul istoric de la origine, Bourceanu, la seminar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
departe făclia libertății, a spiritului revoluționar, să lupt cu toate forțele pentru înfăptuirea Programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Mă oblig să învăț necontenit, să fiu drept, cinstit, modest, curajos și combativ, să constitui un exemplu de comportare în toate împrejurările, să îndeplinesc fără șovăire sarcinile de utecist, să respect neabătut principiile și normele muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste. Ca tânăr comunist, îmi voi consacra întreaga viață înfloririi
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
arată că, la începutul anului universitar, "s-a hotărât ca ASC să dea recomandări de a fi primiți în partid studenții care îndeplinesc următoarele criterii: - o bună și foarte bună pregătire profesională; - o susținută activitate social-obștească în cadrul ASC; - spirit organizatoric, combativ și de inițiativă; - o bună pregătire ideologică și politică; - comportare corectă față de colegi, cadre didactice și în societate; - spirit de modestie și sinceritate. Propunerile ASC sunt discutate de către birourile organizațiilor de bază și apoi se cer notele de relații. La
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
masă, că nu reușește să cultive combativitatea, că nu are personalitate, că sunt probleme de corectură, că trebuie lucrat la prezentarea grafică, că nu a reușit să facă abonamente către populație. Todosia îl contrazice, ia apărarea revistei, spune că e combativă, că are personalitate și că ar trebui subvenționată. Totuși, critică și el platitudinile, informațiile neasumate de către autori. Aceleași critici vin și din partea altora, cum ar fi Mircea Radu Iacoban. În replică, Andy Andrieș deplânge faptul că la revistă a refuzat
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
corect aceste lucruri (ea era de acolo) și propune lui Floareș să repartizeze ziariști care să se ocupe de revistele studențești. Manole Corcaci laudă studenții din redacții. Floareș laudă Viața Politehnicii, dar recomandă o mai bună organizare, o tematică mai combativă și decență (să nu mai fie atacate nefondat cadrele didactice). Puha arată că Centrul a elaborat un cadru tematic pe un an, defalcat pe numere, dar nu a fost respectat. Preia ideea coordonării Opiniei studențești de către un ziarist profesionist. Petru
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
recunoscut la seminariile naționale de presă, taberele de instruire pe problemele presei studențești, schimburile de experiență și FACS. Sunteți citat: "Studenții Universității au înțeles a-și face din publicația încredințată lor cu înțeleaptă generozitate o adevărată tribună a spiritului tânăr, combativ și entuziast. Ținuta intelectuală pe care au imprimat-o paginilor revistei a confirmat odată mai mult o maturitate de gândire și acțiune proprie întregii activități a studenților comuniști ai prezentului"40. De remarcat este faptul că în informarea scrisă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
marcheze un început de dezavuare a literaturii optzeciste. Se recomandă o cale mai conformistă și explicit „angajată”, deci cu adevărat minoră și retrogradă sub aspect literar și se conchide că „publicul are nevoie de o literatură cu un spirit mai combativ, patriotic” etc., ceea ce înseamnă implicit o întoarcere la formula literaturii de propagandă. Totuși, la rubrica „Se anunță o nouă carte” este oferit, în septembrie 1982, un amplu fragment din romanul Playback de Stelian Tănase, în serial sunt găzduite pagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
descripție paralogică”. „Omul” - de asemenea avut în vedere de programul literar al cotidianului - se regăsește cu deosebire în aportul teoretic al lui C. Noica (Agonia Helladei, Sinteza religioasă, Gândirea unui condamnat la moarte, Cine se smerește) și în câteva discuții combative: Noua spiritualitate (Stelian Mateescu), Peisajul generațiilor tinere (Petru Comarnescu), Caracteristicile secolului (Octav Șuluțiu). Este de consemnat ca o contribuție prețioasă numărul 87/1929, consacrat artei moderne, cu opinii coordonate de Petru Comarnescu și aparținând lui Mattis Teutsch, Victor Brauner, Miliței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
subversive", "Contraspionaj și treceri frauduloase de frontieră" și "Contrasabotaj". În primii ani, cadrele au un nivel intelectual scăzut, fără prea multă educație, dar dăruiți slujbei. Printre criteriile de încadrare în Securitate nu se numără inteligența, ci ura de clasă, spiritul combativ și supunerea. În studiul Anchetele Securității strategie și tactică în "demascarea dușmanilor poporului", Florian Banu realizează următoarea statistică: "La 31 decembrie 1951, Securitatea dispunea de un total de 10 423 cadre. Dintre acestea, 4173 erau de origine muncitorească, 3 484
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de inteligență și creativitate constituie totdeauna cea mai bună garanție a loialității lor"100. Cosmopolitismul este considerat o filială a ideilor occidentale care înlocuiesc specificul național și forța autohtonă de creație. El trebuie transformat, astfel încât să convină spiritului militant și combativ al noilor credințe. Redefinirea societății presupune revoluție culturală și eliminarea intelectualității, a valorilor burgheze, a elitismului moștenit, presupune constituirea proletariatului și a elitei profesionale din membrii partidului, doritori de afirmare și progres. Omul nou se naște din teroare și forță
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]