541 matches
-
Pârâianu, prefect de Muscel, și cu Sache Nicolau, prefect † Lucia căs. cu Cocăneanu, prefect de Muscel căs. cu Gh. Lerescu a 2-a căs. cu Petre Cecropid Theodor Lerescu căs. cu Ermina Greceanu Gh. Lerescu căs. cu Lola P.S. Aurelian † Comisul Iordache † Mincu, 1746 † Iancu † Șetrarul Ercea † Vintilă căs. cu Lia, fiica lui Anastase Stolojan Maria căs. cu I. Pilat Tatiana căs. prima oară cu I.I. Niculescu-Dorobanțu, Pia căs. cu Al. Alimăneștianu † IonIon căs. cu d-ra Procopie Dumitrescu Pia căs. prima
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o familie de răzeși moldoveni, familia sa având o suprafață de 8 hectare de teren agricol, dar își descoperea înaintașii într-un document din 24 februarie 1837, care probează că spătarul Enache Negruț arendează moșia Boțăști din ținutul Fălciului, fraților, comisul Anastasie Ioan și Vasile Ioan. Ducându-și cercetările mai departe, Ioan Costache Enache scrie o istorie a Ioanilor și întocmește arborele genealogic al acestei familii din care se trage. Avem de-a face, așadar, cu un caz tipic de fărămițare
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
Duchet și la gimnaziile din Pesta și Cernăuți. În 1837 era pregătit să pornească spre Germania, pentru desăvârșirea studiilor. Boala tatălui său l-a silit să se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește titlul de comis. Moare tânăr din cauza tuberculozei. Un volum de Poetice cercări îi apărea în 1839; cu unele inedite, e reluat în 1840, sub titlul Poezii. „Albina românească”, „Alăuta românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” reproduc din versurile sale. Lipsit de inventivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
mari apoi din boieri cu dregătorii, În ordinea menționării lor În documentele Țării Românești funcțiile pe care le dețin sunt: banul , cel mai important dregător În Țara Românească și portarul În Moldova, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, paharnicul, postelnicul și comisul. În Transilvania exista Consiliul princiar și Cancelaria princiară Adunarea țării și adunările obștești În Țara Românească și Moldova convocată periodic (din sec. XV-XVI) adoptă hotărâri importante: alegerea domnilor și aprobă politica fiscală și tratatele semnate de aceștia. În Transilvania: adunarea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Cornea (martorii spun că nefericitul Domn ar fi preferat mutilarea și călugărirea...38), sprijinitorii lui, Mihu, portar al Sucevei, implicat în omorârea lui Ștefan Lăcustă (a fost însurat acest Mihu, căci i se cunosc urmașii, nepoți și strănepoți)39, și comisul Pătrașcu Tăutu (ginerele lui Mihu). ... îi lichidau pe pretendenți A scăpat ușor acel Ionașco - își zicea Bogdan Vodă -, care voia să ocupe tronul Moldovei sprijinit de răsculații din Soroca și Orhei, niște „nemulțumiți de profesie”, incitații de excesele lui Aron
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au tăiat pre banul Toma și pre Vlaicul logofătul [...]. Mircea-vodă au venit domn de la Poartă cu steag și au intrat în București, martie 17, 7053. Și trecând 2 săptămâni, au tăiat pre boiari, anume: Coadă vornecul, i brat ego Radu comisul, i Dragul stolnicul, i Stroe spătarul și Vintilă comisul, și pre mulți boiari carii nu sunt scriși aici. Și le-au dat mare muncă, pentru avuție. Iar câți boiari au scăpat, au fugit în țara Ungurească. [...] Mircea-vodă iar au venit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mircea-vodă au venit domn de la Poartă cu steag și au intrat în București, martie 17, 7053. Și trecând 2 săptămâni, au tăiat pre boiari, anume: Coadă vornecul, i brat ego Radu comisul, i Dragul stolnicul, i Stroe spătarul și Vintilă comisul, și pre mulți boiari carii nu sunt scriși aici. Și le-au dat mare muncă, pentru avuție. Iar câți boiari au scăpat, au fugit în țara Ungurească. [...] Mircea-vodă iar au venit domn al treilea la rând. Și au trimis la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vodă l-au otrăvit doamnă-sa”, deși episcopul Macarie, pe care ar fi putut să-l urmeze evocând conflictele Voievodului cu „iparhii și eghemonii și ipatii și satrapii și întreg sfatul” (hatmanului Luca Arbore [Arbure] - cel însurat cu Iuliana, fiica comisului Petre, i-a tăiat capul 116 - deși îi era prim sfetnic -, fapt pe care, înregistrându-l, Anonimul Bălenilor, informat că Arbore a pierit împreună cu Toader și Nichita, cei doi fii ai săi, îl numește cruzie), vorbește despre o „boală”, „purtată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Balș), vizirului că este „hain, agiuns cu muscalii”. Băgat în fiare, marelui vornic i s-a tăiat capul - în 1716 - și cadavrul a fost lăsat pradă păsărilor 161. Cu un secol înainte, în 1610, a fost omorât la Istanbul marele comis Ion Caraiman, cel însurat cu Nastasia, fiică a lui Ion Prăjescu 162. în șirul muntenilor uciși de turci îl aflăm pe Radu Bădica (fiu natural al lui Radu cel Mare) - l-au omorât în 1524, când ajunsese Domn -, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alt loc - p. 59 -, autorul Dicționarului... spune că Dragu și Stroe au fost frații marelui vistiernic Dragomir din Orboești, pribeag și el în Ardeal împreună cu Neacșa, soția sa224), pe spătarul Stroe din Orboești 225, pe banul Coadă, frate cu Radu Comisul (ucis și el tot atunci, în 1546)226, pe marele postelnic Dragomir din Boldești (la 14 noiembrie 1552). Nu doar războaiele „particulare” (în lupta din anul 1632 de la Plumbuita, între Matei Basarab și Leon Vodă și-au aflat sfârșitul, între
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căsătorit fiind cu Anca (aceeași acuză: „hiclenia”)240. Un an mai târziu, în 1659, au căzut capetele lui Vlad (ori Preda ori Radu) Bârsescu, însurat cu Dobra (o soartă asemănătoare au avut marele postelnic Danciu Pârâianu, rudă cu Bârsescu, ginerele comisului Gheorghe din Mehedinți, și Preda, fiul lui Danciu)241, al lui Udriște Năsturel, mare spătar (prima lui soție fusese Maria, fiica lui Vintilă Corbeanu, cea de-a doua - Despa)242, al marelui spătar Diicu Buicescu (însurat și el de două
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spătar (prima lui soție fusese Maria, fiica lui Vintilă Corbeanu, cea de-a doua - Despa)242, al marelui spătar Diicu Buicescu (însurat și el de două ori: cu Dumitra din Arcești și, poate, cu o anume Bălașa)243, al marelui comis Radu Mihalcea (căsătorit întâi cu Sofica, fata postelnicului Neagu din Popești și apoi cu Arghira)244 și al marelui stolnic Radu Fărcășanu, ginerele postelnicului Mihăilă și al Ancăi din Văleni 245. Despre victimele lui Șerban Cantacuzino a fost și va
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiul său, al treilea purtător de neam al prenumelui Barbu, va ajunge mare ban; moldoveanul Dumbravă (omorât în 1575 din porunca lui Alexandru al II-lea Mircea) - a avut o fiică; portarul Mihu (omorât, în 1541, de Petru Rareș împreună cu comisul Pătrașco, ginerele său) - a fost și el tatăl unei fete; Andreica Șeptilici, pârcălab de Hotin (Petru Rareș a pus să i se taie capul în 1543, la Hârlău) - a avut trei fete; marele medelnicer Gavril Bucium - tatăl unei fete; grecul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din porunca lui Gheorghe Ștefan) - fiul său a fost Iane Hadâmbul, postelnic al II-lea; vornicul Hrană, mort în bătăliile cu turcii - fiul lui s-a chemat tot Hrană etc. Alteori, numele soțiilor - absente - sunt suplinite de identificarea ascendenților. Marele comis Pârvu din Ruși (ucis de Mihnea Vodă cel Rău - care îi necinstise soția - în 1509) a fost însurat cu sora lui Dimitrie Iacșici 253. Nevasta clucerului Barbu Bălăceanu (omorât din porunca lui Nicolae Mavrocordat) era fiica marelui stolnic Iordache Pârșcoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Axinia și apoi pe Anița, fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată era Udriște din Bogdănești, și Despa. Pe soția marelui comis Radu Știrbei (cel care îl dușmănise pe Șerban Cantacuzino și nu se dădea în lături să conspire, din mănăstire - numele lui era Rafael - împotriva lui Constantin Brâncoveanu, ajutat de fiul său, clucerul Constantin) o chema Ilinca și era soră cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chiar la două săptămâni după așezarea (încoronarea) în scaunul de la București, la 31 martie 1545, Mircea [Ciobanul] a executat șase din marii dregători ai predecesorului său, extrădați din Transilvania la cererea sultanului, în frunte cu frații Coadă vornicul și Radu comisul, «după ce i-a muncit multț ca să-și declare averile”. Cronicarii străini vorbesc - exagerând, desigur - despre 48 de victime ori chiar de peste 200 de boieri tăiați de „tiranul crud”. Generalul Castaldo îi scria regelui Ferdinand I, în 1552, că Mircea Ciobanul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 341. 180. Ibidem, p. 29. 181. Ibidem, p. 40. 182. Ibidem, p. 42. 183. Ibidem, pp. 38-39. 184. Tatăl lui Iliaș „Mahmet”, Petru Rareș, a retezat și el câteva capete de „trădători”: portarul Mihu (ucigaș al lui Ștefan Lăcustă), comisul Pătrașcu, pârcălabul Andreica Șeptilici, logofătul Trotușan (conducător al boierilor care l-au omorât pe Ștefan Lăcustă). (Ibidem, pp. 316, 329, 332). 185. Ibidem, pp. 294, 296, 335. 186. Ibidem, p. 326. 187. Ibidem, pp. 322, 340-341. 188. Ibidem, p. 348
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au prinsu moldovenii. Iară Costantin-vodă au cădzut pre mâna unui tătar, carele, înțelegându cine ieste, vrându să-și facă cinste la hanul, ferindu-se de Cantimir, depreună cu niște cetași ce avea tătarul, au fugitu cu Costantin-vodă și cu un comis al lui, anume Mihăilescul. Și cândŭ au sosit la Dașău, ferindu-se și acolo iarîși de turci să nu-l ia pre Costantin-vodă, au găsit o luntre mică, și s-au lăgatŭ să treacă singuri tătarâi. Trecândŭ apa Niprului, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soția lui Dabija Vodă, Ion Neculce spune că „Dabijoaie au mai avut și alți bărbați [informație cunoscută și muntenilor] mai înainte până a o lua Dabija”. într-adevăr, această femeie „isteață și energică” (nu a fost fiica lui Mihail Furtună comisul 241, ci a lui Ionașco Jora - era soră cu Gavril (sau Grigore) și cu Constantin Jora -, prin care cobora din familia Doamnei Maria Amirali din Rhodos, soția lui Petru Șchiopul; Paul de Alep, arhidiaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, era convins
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aflând sentință: „Și dacă l-am deșteptat, îndată au dzis: «Au perit-au cei boieri? Ț Și dacă i-au spus că au peritŭ, au suspinat greu, dzicândŭ: «Ah! Ce s-au făcut!Ț”). Boierii uneltitori, marele spătar Constantin Ciogolea, comisul Pătrașcu Ciogolea, fratele lui, și serdarul Ștefan au fost uciși în luna mai 1653. Miron Costin: „Vasile Lupu au dat pe amândoi Ciogoleștii și pre Ștefan Sărdariul pre mâna seiménilor de i-au omorât noaptea denaintea jitniței ce era înlountru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Costin). Stingerea datoriilor și altor obligații i se pare condamnatului de neamânat: - „Pentru alte datorii, care vor fi datorii drepte, să aibă a se plăti, să nu fiu în blăstăm. - Luatu-s-au niște boi de la niște neguțători și de la comisul Fortună pe vremea ce plătiiam hoțiia și s-au dat acei boi giupânului Sirevsilie în prețul Ustiei. Și unora dintr-acei neguțători li s-au făcut plată, ear altora nu li s-au plătit. Și de alte datorii, de toate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru sora sa Cristiana o jumătate de sat; un Radul al Colții achiziționase, în 1556, mai multe moșii, pe care le-a dat „jupânesii lui Dobromir, marele vistier” ca zestre; un act din iunie 1632 arată că i se întăreau comisului Corvin ocinele din Făureni și Ruseni, zestre dată de Dumitra Gheuca, socrul său, căruia proprietățile îi fuseseră „dreaptă cumpărătură” etc.) și pentru a nu împuțina patrimoniul familial (deși unele „cumpărături” mai vechi puteau fi integrate în acest patrimoniu), rezervat de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trăit, participarea lui la vânzare (ocina intrând în patrimoniul comun) ar fi fost obligatorie. Sau atunci când banii pentru o achiziție sunt plătiți de persoane diferite. Pentru o cumpărătură - un sat care se „vecinea” -, întărită de Vodă Mariei, jupânița lui Chirica comisul, o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ar fi fost obligatorie. Sau atunci când banii pentru o achiziție sunt plătiți de persoane diferite. Pentru o cumpărătură - un sat care se „vecinea” -, întărită de Vodă Mariei, jupânița lui Chirica comisul, o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt plătiți de persoane diferite. Pentru o cumpărătură - un sat care se „vecinea” -, întărită de Vodă Mariei, jupânița lui Chirica comisul, o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând (din pricini asupra cărora m-am oprit, în fugă, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]