3,128 matches
-
țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se pregătesc. Prin societățile feministe afiliate, Alianța află stadiul în care se găsesc problemele puse în discuție, iar în comisiunile speciale ale Alianței în afară de S.N., Alianța pune în discuție toate problemele de interes general sau feminin ce preocupă omenirea, fiecare țară având dreptul să aibă o femeie care să raporteze condițiile speciale în care se prezintă acea chestiune în acea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
general sau feminin ce preocupă omenirea, fiecare țară având dreptul să aibă o femeie care să raporteze condițiile speciale în care se prezintă acea chestiune în acea țară. Iată de exemplu unele din chestiuni de care se ocupă Alianța în comisiunile ei: 1. Unitatea de morală și lupta contra traficului de femei și copii. 2. Abolirea sclavajului în țările în care mai există. 3. Naționalitatea femeii măritate. 4. Egalitatea condiției de muncă între bărbați și femei. 5. Alocații familiare. 6. Protecția
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mamei nemăritate și a copilului nelegitim. 8. Chestia poliției feminine. 9. Lupta contra stupefiantelor. 10. Pacea și lupta pentru abolirea războaielor etc. Cum procedează Alianța în studierea și familiarizarea filialelor sale cu aceste chestiuni? Care sunt metodele ei? Prezidentele de comisiuni trimit chestionare relative la fiecare problemă pusă în studiu. Delegatele din fiecare țară răspund, dând date asupra chestiunilor puse, arătând fiecare stadiul în care se găsește în țara sa acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în care se găsește în țara sa acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor și făcând propuneri, sugestiuni proprii conform părerii ce are acea delegată, sau conform atmosferei din țara sa. Prezidenta din comitetul internațional al comisiunii, ordonează și coordonează materialul primit, îl pune în discuție dacă e cazul la primul Congres, în care se iau rezoluții, se votează și sunt înaintate, pe de o parte, Comisiei respective din Liga Națiunilor, pe de altă parte, prin societățile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-și creeze curente favorabile în opinia publică pentru obținerea de noi revendicări, pentru completarea drepturilor civile și politice căpătate până azi. Precum știm ni s-au acordat până azi, în ordine cronologică, următoarele drepturi: 1) Dreptul de a participa în comisiunile interimare comunale în 1919. 2) În 1923 am reușit să obținem art. 6 din noua Constituție care prevede stabilirea drepturilor civile pentru femei pe baza deplinei egalități a celor două sexe. De asemenea, al. 2 care prevede că legi speciale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de guvernământ, căsătoria între copii, combaterea sclavajului, situația economică actuală și metodele de remediere a diferitelor cauze și greutăți de care suferim etc. au fost discutate, iar rezoluțiile votate au fost comunicate tuturor guvernelor și organizațiilor feministe din lume. În comisiuni restrânse ca și în ședințe publice, delegatele noastre au participat și au emis păreri apreciate. La ultimul congres de la Istanbul în aprilie 1935, doamna Maria Dimitriu-Castano m-a reprezentat și s-a achitat în modul cel mai demn. A fost
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Moțiunea S-a dat citire apoi, unei moțiuni prin care se cere rezolvarea următoarelor chestiuni: acordarea dreptului pentru femeie la orice muncă, după aptitudini; cercetarea paternității, cu obligațiunea pentru femeie ca în timpul sarcinii să declare pe tatăl viitorului copil; în comisiunile de judecare a copiilor delincvenți să facă parte și o femeie ca judecător; educarea femeii de la țară, prin înființarea de școli de gospodărie rurală și încurajarea de stat a acestor inițiative; determinarea poliției de moravuri de a respecta legea sanitară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
străinătate. În Anglia, adopțiunile de copii, după introducerea plasamentului familial, s-au urcat de la 300 lunar la 5.000 lunar. Ceea ce noi trebuie să facem cât de curând este introducerea Chartei Copilului cu drepturile lui consfințite de lege și înființarea Comisiunii românești de Protecția Copilului. Am avut satisfacția de a fi obținut o mare izbândă pentru România, care de ani de zile lupta să facă să triumfe punerea la ordinea de zi a problemei: Părăsirea Familiei, care este punctul nevralgic al
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a pornit la opera de ajutorare a fraților refugiați. În colaborare cu Crucea Roșie activitatea A.C.F.-ului s-a dezvoltat pe următoarele laturi: I. Participarea la planul de organizare a biroului de asistență și triaj al Crucii Roșii, de pe lângă Comisiunea refugiaților de la școala „Ciovică”. II. Punerea la dispoziție a Căminului A.C.F. din str. Popa Rusu nr. 13, participarea la luarea de măsuri necesare cazării refugiaților în alte 4 cămine ale Ministerului Muncii și alte 2 cămine ale A.C.T.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea muncii și acțiunii culturale pentru femeia polonă și ajutorarea și ridicarea moralului, și satisfacerea nevoilor acestui grup. Asociația prin delegata sa a vegheat și a ținut legătura prin Comisiunea de ajutorare și a ajutat la rezolvarea diverselor probleme dând sprijinul de care au avut deseori nevoie. În țară, centrul București a încercat să țină raportul mai departe cu filialele sale organizate sau în curs de organizare. Au funcționat: Iașul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
indispensabilă, lăsându-și copiii în grija Căminului și înlăturând astfel obsesia nesiguranței în care rămâneau până acum la vetrele lor copiii. Secția Culturală a Federației a întocmit un curs pentru pregătirea îngrijitoarelor acestor cămine. Aceste cursuri se vor preda de către comisiunile locale respective cu sprijinul comitetelor Federației și cu sprijinul Ministerului Educației Naționale. Federația a inițiat și lucrează din plin la campania „SALVAȚI COPIII!”. Între 28 aprilie și 1 mai s-a organizat o săptămână a copilului în care se vor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mulți români și moldoveni. O sută de familii germane locuiesc în împrejurimile orașului. (...) Colonia comercială o formează: evreii, polonezii, grecii și armenii"127. În același an, "orașul are 2 800-3 000 de case și în afară de garnizoană, consulate și funcționari ai Comisiunii Dunărene, are o populație de 30 000 de locuitori"128. În 1864 un viceconsul italian care își desfășura activitatea în Dobrogea aprecia populația Tulcei la circa 20 000 de locuitori 129. În perioada 1872-1877 la Tulcea s-a produs din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu România", precum și "ținutul situat la sudul Dobrogei până la o linie care plecând de la răsărit de Silistra se termină la Marea Neagră la miazăzi de Mangalia"298. Totodată, se preciza că traseul graniței de sud a Dobrogei "se va fixa de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei"299. Articolul 47 al tratatului prevedea că "împărțirea apelor și a pescăriilor se va supune deliberării Comisiunii Europene a Dunării"300. În timpul negocierilor privind prevederile teritoriale ale tratatului de la Berlin, contele Șuvalov s-a opus
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
miazăzi de Mangalia"298. Totodată, se preciza că traseul graniței de sud a Dobrogei "se va fixa de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei"299. Articolul 47 al tratatului prevedea că "împărțirea apelor și a pescăriilor se va supune deliberării Comisiunii Europene a Dunării"300. În timpul negocierilor privind prevederile teritoriale ale tratatului de la Berlin, contele Șuvalov s-a opus extinderii graniței românești spre sudul Dobrogei afirmând că Rusia a făcut destule sacrificii cedând Dobrogea către România, aceasta având o suprafață cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sud prin talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambul"337. În încheiere, același articol al tratatului de la San Stefano face referire la delimitarea frontierei ruso-române pe Dunăre. Astfel, "chestiunea împărțirii apelor și a pescuitului va trebui să fie regulată de o comisiune ruso-română în termen de un an de la ratificarea tratatului de pace"338. Toate acestea erau în măsură să neliniștească autoritățile statului român care au fost înștiințate, la doar câteva zile de la încheierea tratatului de la San Stefano, de către ministrul român la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Babadag, Hârșova, Kiustendge, Medgidie se vor uni cu Principatul României, care primește și teritoriul situat în sudul Dobrogei până la o linie pornind din estul Silistrei ce se terminâ la sud de Mangalia, la Marea Neagră. Linia granițelor se va fixa de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei"368. Prevederile teritoriale ale tratatului de la Berlin au stârnit o dezbatere aprinsă în societatea românească, importanți oameni politici români opunându-se cedării sudului Basarabiei către Rusia. Astfel, după Congresul de Pace de la Berlin, guvernul român
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
377. Reprezentantul rus în comisia europeană, Bogoliubov a solicitat ca frontiera româno-bulgară să treacă la 21 km est de orașul Silistra, solicitare respinsă de către ceilalți delegați 378. În ziua de 10 octombrie 1878, Tekir Pașa telegrafia ministerului de Externe român: "Comisiunea pentru delimitarea Bulgariei se va afla sâmbătă 2 noiembrie [1878, n.n.] la Silistra, în scop de a-și începe lucrările pentru frontiera româno-bulgară. Ea ar fi fericită dacă guvernul român ar binevoi a trimite câțiva ofițeri spre a o urma
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vor judeca conform legilor și usurilor mahomedane"650. La articolul 62 al legii se preciza că "procesele criminale și delictele politice și de presă se vor judeca de [către] tribunalele ordinare"651, în timp ce, articolul 63 permitea instituirea în Dobrogea de "comisiuni și tribunale estraordinare (.:.) de cât în casul declarărei stărei de asediu"652. Acest capitol a fost abrogat odată cu adoptarea, la 30 martie 1886, a legii privind organizarea puterii judecătorești în Dobrogea 653. Capitolul VI al legii, intitulat "Despre finance" cuprindea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
precum și o situație generală a fiecărei comune, în care să se consemneze numărul locuitorilor existenți înainte de războiul din anii 1877-1878, numărul emigraților și dispăruților, precum și "toți locuitorii pe nume, (...) și origine, cari se găseau în comună în momentul când lucra comisiunea"709. Articolul 13 al legii de organizare a Dobrogei prevedea că "numai locuitorii aflați în Dobrogea în ziua de 11 aprilie 1877 și îndrituiți prin art. 7 din Constituțiunea României, pot cumpăra imobile rurale în Dobrogea"710. Articolul 2 al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deveni membru al consiliului de revizie, în timp ce, cel de-al doilea consilier județean ales urma a deveni supleant. Următorul punct în programul sesiunii ordinare a Consiliului General al județului Constanța era desemnarea consilierilor județeni "care urmează să ia parte în comisiunea comunală de la 1 ianuarie 1898" pentru stabilirea listelor contribuabililor 2094. Punctul 5 al programului sesiunii ordinare a consiliului prevedea desemnarea unui consilier județean "în comisiunea pentru facerea tarifelor de rechiziții militare"2095, în timp ce, o altă prevedere a aceluiași program viza
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Consiliului General al județului Constanța era desemnarea consilierilor județeni "care urmează să ia parte în comisiunea comunală de la 1 ianuarie 1898" pentru stabilirea listelor contribuabililor 2094. Punctul 5 al programului sesiunii ordinare a consiliului prevedea desemnarea unui consilier județean "în comisiunea pentru facerea tarifelor de rechiziții militare"2095, în timp ce, o altă prevedere a aceluiași program viza "alegerea unui consilier ca membru în consiliul consultativ al târgului de vite din Anadalchioi"2096 O altă prevedere a aceluiași program viza "alegerea unui consilier
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
General al județului Constanța pentru sesiunea ordinară din octombrie 1897 viza constituirea listei permanente de jurați, "cerută de art. 39 din legea de expropriațiuni pentru utilitate publică"2098. De asemenea, urma să fie ales un consilier județean "ca membru în comisiunea pentru înstrăinarea bunurilor statului"2099, conform prevederilor legii adoptate de către parlament în 1889. Consiliul General al județului Constanța urma să desemneze un consilier județean "să verifice registrele de tocmeli agricole pe 1897"2100, așa după cum prevedea articolul 17 din aceeași
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
General al județului Constanța prevedea "fixarea în bani a zilelor de prestații comunale rurale pe 1898"2102, conform art. 3 din legea drumurilor din 1872. Un alt punct al programului viza desemnarea unui consilier județean "care să ia parte în comisiunea pentru recepția lucrărilor ce se vor executa cu fonduri județene"2103. De asemenea, Consiliul General al județului Constanța urma "să legitimeze creditele (...) deschise de prefect, în intervalul sesiunilor, cu aprobarea ministerelor"2104. Totodată, consilierii județeni urmau "să ia cunoștință de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
centrul orașului"3082, precum și prin "închirierea cazinoului comunal"3083 și "concesionarea (...) luminii electrice și tramvaiului, care vor avea ca rezultat incuibarea unor speculanți străini în mijlocul nostru, îngreunarea traiului și ruina comerțului local"3084. La finele lunii decembrie 1911 "o nouă comisiune compusă din domnii: doctor Parusi, doctor inginer Frangopol, Eduard Brenner, Etem Șerif, Nicolae Vâlcu, Chiriac Frangopol, consilier comunal din Constanța, Christu Farmachi și X. Teodoru s-a prezentat în audiență la domnul prim-ministru"3085 semnalându-i faptul că era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întreg consiliul comunal persistă să se îndepărteze de la îndatoririle sale, așa că, prin această rea credință se compromit interesele comunei"3182. În aceste condiții, prefectul județului Constanța îi recomanda ministrului de Interne, domnul Take Ionescu, "dizolvarea consiliului comunal și instituirea unei comisiuni interimare compusă din domnii: Petre Manole, președinte, Jean Simionescu, vicepreședinte, Petre Murineanu, P. Stanciof și Vasile Popescu, membri, care să administreze interesele comunei până la alegerea și instalarea altui consiliu"3183. Ca urmare a acestui raport, printr-o adresă către președintele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]