21,492 matches
-
a nu vedea marea, ireductibila sa complexitate, care include, așa cum democrațiile generează propria lor negație politică, și virtualitățile autocontestării sale, sub chipul unor ,,anti": ,,este deja evident că aversiunea și teama față de formalismul estetic derivă (...) din aversiunea și teama de complexitate. Marele inamic al celor care persecută formalismul estetic este antireducționismul (...). Prin natura sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, "supradeterminare", multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii, derivate din idealul de frumusețe
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
virtualitățile autocontestării sale, sub chipul unor ,,anti": ,,este deja evident că aversiunea și teama față de formalismul estetic derivă (...) din aversiunea și teama de complexitate. Marele inamic al celor care persecută formalismul estetic este antireducționismul (...). Prin natura sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, "supradeterminare", multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii, derivate din idealul de frumusețe. Integralitatea monolitică, logica rigidă, consecvența absolută, omogenitatea, și toate celelalte de acest gen, nu vor putea niciodată
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
morții. M-am tot gîndit la actorii spectacolului. La cuplul extrem de emoționant al Taniei Popa și George Ivașcu, atît de fragili și vulnerabili, la figura expresivă a lui Marius Bodochi care, nu știu de ce, dincolo de desenul chipului său nu pătrunde complexitatea evoluției chinuitului său personaj, deși face efortul, la Crina Mureșan, o iubită reținută, poate prea, în mijloacele cu care să lasă să iasă la suprafață sensibilitatea și delicatețea, la Lamia Beligan, soția înșelată care vrea cu orice preț să-și
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
prieteniei, al solidarității umane. În deosebita grijă de a nu colora în alb-negru necurmata ciocnire dintre bine și rău, de a nu crea personaje pur pozitive și net negative, de a nu răpi nici unui personaj ceea ce este al său, în complexitatea atât a firii omenești, cât și a împrejurărilor, fraza prozatorului se alcătuiește în larg cuprinzătoare volute, procedând analitic, cu respectul nuanței și curajul amănuntului. Aceeași celeritate cu care și-a dejucat urmăritorii prezidează un text dens, probă a unei prodigioase
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
exploatată cam în tot ce am citit despre acest autor. Lucrurile mi se par a sta mult mai simplu. Bujor Nedelcovici folosește într-adevăr o structură romanescă faimoasă mai ales în proza de expresie germană, o structură care oferă iluzia complexității, seriozității, grandiosului chiar. Fresca romanului realist de secol nouăsprezece e revitalizată printr-o problematizare nesfîrșită de tip dostoievskian, un hibrid interesant, care trebuie salutat cel puțin pentru efortul pe care îi presupune. în mare, formula îi și reușește scriitorului, chiar dacă
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
-a șpe guri" etc. Este destul de greu să identifici punctul de vedere din care notează poetul această realitate sumbră a cotidienelor și a "știrilor de la ora 5". La prima vedere poate părea ironie intelectuală; la o lectură mai atentă observăm complexitatea apropierii poetului de lumea mediatică. Avem aici exemplul adaptării poeziei într-un mediu cu totul nou (cel al liberalizării textuale) - lucru pe care poeții tineri au reușit să-l facă într-o prea mică măsură. Șerban Foarță dovedește că forța
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
de la Teatrul Național din București rolul lui Protasov (singurul cu greutate în dramă) e interpretat de Mircea Rusu. După părerea mea, actorul își joacă excepțional personajul. Nu e deloc simplu. Din cel puțin două motive. Întîi, dată fiind lungimea și complexitatea rolului. Aproape trei ore, Protasov n-are timp să răsufle. Rolul merge în crescendo. De pe la jumătatea piesei înainte, Protasov e singurul care contează pe scenă. El ține în spate spectacolul. Mircea Rusu face un rol de dramă psihologică, dar cu
Singur printre actori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16236_a_17561]
-
stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou și de vorbire familiară, derivate, clișee). În noua ediție se adaugă o scurtă secțiune de ortoepie, iar capitolul final de sinteză, intitulat Limba română actuală, e mult amplificat. Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o perioadă relativ scurtă, de doar trei decenii, e greu de prins într-o sinteză. Cum era de așteptat, cea mai mare stabilitate o dovedesc tendințele morfosintactice; foarte multe din cele semnalate în trecut s-au confirmat
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
dintîi. - Ai dreptate - al doilea - dacă zici că au carne... * "Realitatea nu iartă nici o eroare teoretică" (Trotzky). Nebunia te readuce la realitate. La realitatea irațională, la ceea ce noi încercăm să reprimăm, să ascundem, să organizăm altfel, dîndu-i înțelegerea noastră liniștitoare... * Complexitatea sufletului iezuit la A.N. de pus în relație cu datele unui suflet marxist, - deși nu suflet, spirit mai de grabă. Ofițerul rus țarist ajuns porcar după revoluție în Basarabia. După ce moare, se găsesc într-o ladă de care nu
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
Astfel, visul "aranjat" în timpul "somnului paradoxal" este un fel de gimnastică, de antrenament al creierului, un exercițiu necesar pentru formarea experienței și pentru fixarea ei. Ghicitorii de vise nu sunt departe de adevăr... Atît doar că interpretările lor, în raport cu imensa complexitate a visului seamănă oarecum cu cei ce pretind că stelele lumii universale și întreaga boltă cerească s-ar putea cuprinde într-un număr, crezînd că pot să afle acest număr, cînd operația este absurdă prin însăși pretenția ei redusă la
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
se prezintă ca fiind în interesul categoriei generale din care fac parte. În felul acesta, ei se transformă adesea în simpli papagali sau roboți, incapabili să accepte alteritatea, repetînd la nesfîrșit aceleași formule goale de conținut, aceleași stereotipii rupte de complexitatea gîndirii și vieții adevărate. Este ca și cum, aflați sub magia unei voințe mai puternice decît a lor, (cum a fost în timpul furiei comuniste, aceea a aparatului de partid care modelase un tip uman de posedat și halucinat în același timp, strunit
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
punctul de vedere al țintei sociale, în mod evident el semnalează și denunță o stare de fapt. Toate cele trei componente ale acestui eveniment public ieșit din comun se promovează și se susțin prin mijloace exact identificate și de o complexitate, uneori, impresionantă. Punerea în spațiu, de pidă, asocierea fotografiei și a desenului artistic, a schiței de portret și de anatomie, creează dimensiunea expresivă a expoziției, mai mult sau mai puțin gratuită sub raportul impactului; partea documentară, fotografia antropologică și desenul
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
despre cruzimea medievală are a povesti destule chiar Occidentul, prin regii și împărații săi. I se mai atribuie Balcanilor ca notă distinctivă rasismul. Ceea ce e o evidentă exagerare, Holocaustul secolului XX fiind invenție germană predominantă. De acceptat e însă, desigur, complexitatea etnică a Balcanilor, care s-a dovedit a fi caracteristica ei cea mai frustrantă. Amestecul etnic complex a fost considerat responsabil pentru instabilitatea și dezordinea din peninsulă. Într-adevăr, problemele minorității au constituit o parte endemică a dezvoltării statului-națiune în
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
ei cea mai frustrantă. Amestecul etnic complex a fost considerat responsabil pentru instabilitatea și dezordinea din peninsulă. Într-adevăr, problemele minorității au constituit o parte endemică a dezvoltării statului-națiune în special în Europa de Est. Dar nimeni nu a evidențiat că nu complexitatea etnică în sine, ci complexitatea etnică din cadrul statului-națiune idealizat a dus la omogenizare etnică, provocînd conflicte etnice. Autoarea are dreptate cînd precizează că nu numai amestecul rasial provoacă dezordinea, dar impuritatea rasială generalizată constituie dezordinea însăși. Și subliniază că revoluția
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
etnic complex a fost considerat responsabil pentru instabilitatea și dezordinea din peninsulă. Într-adevăr, problemele minorității au constituit o parte endemică a dezvoltării statului-națiune în special în Europa de Est. Dar nimeni nu a evidențiat că nu complexitatea etnică în sine, ci complexitatea etnică din cadrul statului-națiune idealizat a dus la omogenizare etnică, provocînd conflicte etnice. Autoarea are dreptate cînd precizează că nu numai amestecul rasial provoacă dezordinea, dar impuritatea rasială generalizată constituie dezordinea însăși. Și subliniază că revoluția înfăptuită de Herder în materie
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
tipică a generației dvs., a epocii Desperado (sau Postmoderne)? G.S.: Lirismul și ironia pot și trebuie să coexiste - nici nu-mi pot imagina cum ar fi să privim lumea în absența unuia din cele două elemente. Cred cu tărie în complexitate, chiar în paradox. Iar derută! Titlul unuia din romanele mele - Waterland - e ambiguitatea însăși, e un 'atât... cât și', nu un 'ori... ori.' Sunt fascinat de granițe, sau mai bine zis de imposibilitatea de a trage o linie de demarcație
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
american simbolizat de unul din cei numiți mai sus poate părea suspect pe Bătrînul Continent: militant pînă la naivitate uneori, detașat pînă la imoralitate alteori, idiosincratic pînă la exasperare dar și capabil de o cuprindere universală a umanului în toată complexitatea sa. Viața pe care o duceau era ea însăși ciudată: relaxată în moravuri și totuși tensionată permanent, supravegheată de o instanță obscură dar eficace. Mary McCarthy e un exemplu relevant: căsătorită cu doi dintre cei mai proeminenți membri ai grupării
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
că ironia implică o anumită doză de maliție, de răutate, că exprimă o anumită doză de dispreț pentru ceilalți-obiectul ironiei. Firește, mulți au scris despre ironie, între ei Kierkegaard și Jankelevitch, iar Trilling nici nu se apropie de subtilitatea și complexitatea argumentelor acestor filozofi. Dar eseul e important pentru că definește profilul lui Trilling ca exeget literar: optînd pentru ironia implicată, care e mai puțin malițioasă pentru că se răsfrînge și asupra subiectului, ca auto-ironie, criticul își stabilește de fapt repere axiologice, calculează
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
cea a naratorului-personaj Candid. Dacă distincția dintre autor și narator indică ficționalitatea unui text, narațiunea subiectivă, homodiegetică și focalizarea internă fixă asupra naratorului-personaj principal relevă însă implicarea accentuată a autorului în actul enunțării, interferarea elementelor factuale cu cele ficționale sporind complexitatea și forța persuasivă a textului. Adio, Europa! este, în primul rând, un roman politic profund analitic, eseistic (asemănător în acest sens cu scrierile lui Al. Ivasiuc sau Augustin Buzura) în care se problematizează pe teme de filozofia istoriei, psihologie experimentală
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
focalizeze ca singura realitate viabilă conflictul dintre exploatați și exploatatori, ci și sub raportul sentimentelor/senzațiilor încorporate. Principiul accesibilității operelor literare privește mai mult decît accesibilitatea cognitivă: sensibilitatea. Cu cît sentimentele sînt mai nuanțate, mai "sofisticate", corespunzînd unui grad de complexitate socială ridicat, cu atît se apropie mai puțin de condițiile socializării primare și cu atît pot susține definiții concurente asupra realității. Or, instituirea societății fără clase reclamă doar utilizarea sentimentelor "de bază", susținînd prin accesibilitatea lor eficiența muncii de propagandă
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
textului (atît ca prezență efectivă sau presupusă a unui interlocutor, ca text dialogal, cît și ca intertextualitate, text dialogic). Tocmai pentru că nu încearcă impunerea unei forme speciei care a ales libertatea tuturor formelor, cartea prezentată aici este un ghid al complexității eseului, al neliniștii lui. Avertismentul autoarei în Cuvînt înainte ni se pare cea mai nimerită invitație la lectură: "despre aceste cărți șeseurileț, despre zona de neliniște pe care o deschid și despre întregurile înspre care arată va fi vorba aici
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
pornind de la un studiu despre Arghezi de la începutul anilor șaptezeci ajungând la Arcă și până la primul volum al Istoriei critice. E posibil să mă înșel, dar, după părerea mea, numai în acest context conceptul ar putea fi definit în toată complexitatea lui, ca principiu activ de valorizare estetică, dar și ca secvență dintr-un proces mai amplu de recodificare a lumii. Aici e latura militantă a "temelor mici", în faptul că, prin intermediul lor, literatura cartografia, de una singură, niște puncte oarbe
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
văd lectorii neputincioși. Am o relație foarte strânsă și afectuoasă cu lectorul meu prezumptiv. Evident, câteodată îmi place și mie să mă joc cu ce știe și ce așteaptă el de la mine. îmi place să redau realitatea în întreaga ei complexitate năucitoare, dar nu văd în cititor un rival ori o victimă. Ar fi prea comod. Și în orice caz, lectorul meu nu mă înfruntă ci îmi șade alături, contemplând lumea în paralel cu mine. Nu fac decât să discut cu
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
simplificată a făcut-o pe Plath (Gwyneth Paltrow în film) o martiră a condiției feminine, apoi a feminismului, în timp ce Hughes (Daniel Craig) ieșea demonizat. Regizoarea Christine Jeffs și scenaristul John Brownlow trebuiau să fie atenți și să mărească gradul de complexitate al unei povești care se apropia, ca faimă, de o legendă urbană. "Între mine și mine/ Zgârii ca o pisică", așa aș rezuma decizia realizatorilor. Firește, e un vers de Plath. Ce vreau să spun e că Jeffs și Brownlow
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
perspectivă? "A muri/ Este o artă, ca pe orice altceva/ O fac excepțional de bine" (Doamna Lazăr). De altfel, realizatorii doreau să încorporeze în lungmetraj mult mai multă poezie. Ceea ce ar fi fost într-adevăr necesar, pentru că, din cauza acestei abordări, complexitatea textelor - în cazul optim, citite nu citate - ar fi fost direct proporțională cu complexitatea caracterului lui Plath. Obiecția care stă în picioare vine din partea criticilor britanici, care definesc filmul ca "high-minded". Adică, toată subtilitatea filmului s-ar fi dus pe
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]