883 matches
-
înțelegem pe Dumnezeu este neputința de aL înțelege“. Această propoziție nu este doar paradoxală, contravenind uzajului obișnuit al gândirii, ci și antinomică: neputința de aL înțelege pe Dumnezeu face posibilă înțelegerea Sa. Cu alte cuvinte, noncomprehensiunea celor divine face posibilă comprehensiunea lor. Aduce în atenție, astfel, ceea ce e cu adevărat propriu unei asemenea experiențe. Este vorba de asumarea distanței de nedefinit în raportarea la cele divine, a distanței ce face posibilă comuniunea însăși.<ref id="157">Cf. în această chestiune JeanLuc
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
38, 186 ens finitum 122 ens imaginarium 81 (n. 69) ens rationis 81 (n. 69) essentia 166 „étrange monstre“ (Pascal) 70 exces 20-21, 53, 103 (n. 95), 132 (n. 128), 141, 161, 194, 196 ~ al voinței (vezi „voință“) excedere ~ a comprehensiunii 19, 32, 46-47, 69, 97, 150, 157, 159-160, 163, 167, 191 ~ a gândirii obișnuite 20-21, 33, 46, 47, 59, 62- 63, 65- 66, 84, 89, 93, 106, 130, 134-143, 151-152, INDEX RERUM 205 155, 158, 168-172, 177, 193-196 ~ a logicii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
devine totală: numai un păstor distinge individualitatea fiecărui animal din turma sa. Pentru noi nu e nici o deosebire între ele. 25. E de invidiat optimismul contemporanilor noștri, care credcă am progresat atât de excesiv, ne-am dezanalizat atât de mult, comprehensiunea și inteligența sunt atât de complet tovarășele noastre de orice moment, încît, ca să ne mai virilizăm, ca să nu ne stingem din prea mult abstracționism ar fi nevoie de o doză de gorilism. De fapt - și chiar când pe spirala progresului
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
neprevèzut care incitè și stârnește infinite interpretèri, Aș fi putut, dedându-mè instanțelor politicoase de limbaj, sè-i vorbesc în continuare în acest stil, conversând pe marginea generoasei teme a artei, etalându-mi cunoștințele în picturè, dobândite recent de pe internet, nivel de comprehensiune Wikipedia, Studentul Matei și-a fècut temele, a studiat bibliografia, s-a informat, a rèsfoit enciclopediile virtuale! aș fi putut, apoi, ireproșabil și rece în comportament, sè-mi iau rèmas bun de la ea în fața Academiei, ascunzându-i rană pe care, interzicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
inițiatic" solidar, deopotrivă ontologic și epistemologic. Ceea ce înseamnă mai întâi că sociologia în viziunea sa necanonică nu se reduce la a reprezenta existența socială după modele prestabilite (cum este pozitivismul modernității); mai curând, menirea sociologiei este de a prezenta, prin comprehensiune, ceea ce există socialmente în toată multiplicitatea formelor și interacțiunilor socioculturale experiențiale, în "policulturalismul și politeismul valorilor". Apoi, pentru că Michel Maffesoli crede, fără rezerve, în postulatul sociologiilor fenomenologice și subiective: "a ști să trăiești și a ști să spui merg împreună
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
tărâm uman, între adoratorii divinităților, ca exemplu pentru public, în timp de pace și de libertate a spiritului. Sociologia sportivă se referă la corpul anatomic, dar depinde de analizele sociale. In ce privește intuiția, atât de frecvent invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere cunoscute (inducție, deducție, stocarea și procesarea informației etc.), ce nu este încă explicat psihofiziologic. Dar să nu uităm că în științele cele mai tari ("intuiționismul" în matematică) se face apel
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
procesele de cunoaștere cunoscute (inducție, deducție, stocarea și procesarea informației etc.), ce nu este încă explicat psihofiziologic. Dar să nu uităm că în științele cele mai tari ("intuiționismul" în matematică) se face apel la intuiție. Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu se opune nicicum modelului naturalist de știință. Apoi, aptitudinile empatice sigur că există, dar ca orice aptitudini sunt rațional explicabile și pot fi puse în evidență experimental (din nou prin mijloace foarte "pozitiviste"). Din cele expuse până aici se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a menținut o poziție limitată și marginală, fiind apreciat numai în teorie, dar puțin executat în practică; deseori, era folosit pentru compoziția polifonică asemenea unei cărămizi de construcție. A decăzut astfel și abilitatea executivă transmisă de secolele precedente, împreună cu capacitatea comprehensiunii sale stilistice și artistice. Pentru o cunoaștere adecvată a autorilor principali și a școlilor polifonice, se poate recurge la cărțile de istorie a muzicii. Aici, schematizând, amintim că, în secolul al XV-lea, se manifestă predominanța absolută a flamanzilor, precedați
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pentru Ashargin, a cărui educație se oprise la paisprezece ani, nu era decât confuzie. Gosseyn recunoscu mapamonduri mecanice și videoplăci pe pereți și, aproape oriunde se uita, tablouri de distorsoare. Văzu mai multe instrumente cu totul noi, dar dispunea de comprehensiune științifică atât de acută încât tocmai modul în care se potriveau toate îi dădu o idee asupra utilizării lor. Se afla într-o sală de control militar. De acolo, Enro dirija, atât cât putea un singur om, forțele, de neconceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
bine de zece ani fusese ținut departe de afacerile interplanetare și locale. Enro se întrerupse, grav, și cu ochii lucind. Continuă pe același ton solemn, - Din această dimineață a dat dovadă în două rânduri de sclipiri de clarviziune și de comprehensiune străine caracterului său. În timpul săptămânii acesteia pe nava amiralului Paleol s-a purtat, într-o anumită măsură, conform cu trecutul său. În timpul celui din urmă ceas al prezenței lui la bordul navei amiral, însă, el a evoluat radical, dovedind o cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pentru Ashargin, a cărui educație se oprise la paisprezece ani, nu era decât confuzie. Gosseyn recunoscu mapamonduri mecanice și videoplăci pe pereți și, aproape oriunde se uita, tablouri de distorsoare. Văzu mai multe instrumente cu totul noi, dar dispunea de comprehensiune științifică atât de acută încât tocmai modul în care se potriveau toate îi dădu o idee asupra utilizării lor. Se afla într-o sală de control militar. De acolo, Enro dirija, atât cât putea un singur om, forțele, de neconceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
bine de zece ani fusese ținut departe de afacerile interplanetare și locale. Enro se întrerupse, grav, și cu ochii lucind. Continuă pe același ton solemn, - Din această dimineață a dat dovadă în două rânduri de sclipiri de clarviziune și de comprehensiune străine caracterului său. În timpul săptămânii acesteia pe nava amiralului Paleol s-a purtat, într-o anumită măsură, conform cu trecutul său. În timpul celui din urmă ceas al prezenței lui la bordul navei amiral, însă, el a evoluat radical, dovedind o cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
UN OM CARE E DISPUS SĂ-ȘI RIȘTE VIAȚA PENTRU O CAUZĂ ȘI UN OM CARE-ȘI ASUMĂ RISCURILE, DE EXEMPLU, PENTRU CÎȘTIG. ACEASTĂ INCAPACITATE DE A ÎNȚELEGE VARIAȚIILE NATURII OMENEȘTI ESTE O LIPSĂ FUNDAMENTALĂ ȘI-I DESCALIFICĂ DE LA O COMPREHENSIUNE REALĂ. Kershaw rămase dus pe gînduri. În cele din urmă spuse: ― Și ce șanse de salvare ai? Hedrock răspunse țeapăn: ― Foarte bune. Știu că aparențele sînt sumbre, dar păianjenii au spus clar că vor părăsi acest spațiu. De ce s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de segregare polemică e dublată însă de „eclectismul” jocului pe mai multe fronturi. Personalități puternice, mai apropiați de spiritul popular și de „tradiția autohtonă”, atipicii, „neefeminații” Arghezi și Minulescu vor fi acceptați, către 1911-1912, de criticii antisimboliști cu o reală comprehensiune estetică (G. Ibrăileanu îndeosebi, dar și Ion Trivale, Mihail Dragomirescu sau Ilarie Chendi). Recuperarea lui Arghezi și de către linia ruralismului demofil al Vieții românești, situarea ambiguă a lui D. Anghel pe linia unui „moldovenism” nostalgic, articolele naționaliste ale lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și într-un articol-necrolog despre poezia tînărului verlainian D. Iacobescu, „poetul necunoscut” mort de ftizie la 20 de ani și apreciat de „radicalii” de la Insula: „În aurora palidă a literaturii noastre, peste care se năpustește, așa de des, funinginea îngustei comprehensiuni lovinesciene și universitare critice, Iacobescu a însemnat o rază rară și multicoloră, vibrînd departe de mănunchiul greoi de o barbară și împrumutată strălucire al talentelor mediocre. Versurile de visător ale lui Iacobescu au stat pentru prima oară alături de sonoritatea fastuoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la Contimporanul, Punct, 75 HP, Integral și unu. Autorul însuși declară, fals condescendent: „Ne vom interesa, în primul rînd, de scriitorii cari intră direct și exclusiv în mișcarea anarhică. Numai un excesiv simț de obiectivitate și o sforțare de largă comprehensiune ne îndreptățesc să cercetăm așa de larg activitatea lor. Producțiunea unor asemenea scriitori nu atinge - atît prin material, cît și prin expresie - nici măcar liminar literatura propriu-zisă. Afară de transcrierea grafică n’are nimic comun cu aceasta”, contrazicîndu-se însă imediat: „Totuși, pentrucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inadecvare provincială („noțiunea aceasta de generație, de școală și altele ni se par sunînd cam fals pe meleagurile noastre”), sînt invocate - ca argument de autoritate - noile tendințe din cîmpul criticii franceze contemporane: „Este el, de altfel, acest sectarism, compatibil cu comprehensiunea de diverse latitudini și longitudini care se cere criticului și pe care am văzut-o ridicată la rangul unui imperativ categoric cu prilejul ultimei anchete din Franța asupra criticei și la care au răspuns cei mai de seamă reprezentanți ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai îndrăznețe: «...după cum un bun critic, delegat al publicului cel bun, trebuie să fi trecut cam prin toate școlile și prin toate gusturile și să rezerve întotdeauna o cămară pentru gustul de mîine». E formularea cea mai plastică a marei comprehensiuni de care trebuie să dea dovadă criticul, a lipsei de sectarism, de prejudecăți. Fără ca pluralitatea aceasta de gusturi, se înțelege, să anihileze exigențele minime ale judecății” (Mențiuni critice II, ed. cit., 1934, p. 164). Rezervele lui Perpessicius nu privesc însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
afinitatea structurală cu Ion Vinea și cu „direcția” de la Contimporanul, revista unde Perpessicius enunțase apăsat apropierea dintre Eminescu și Arghezi... În privința ignorării prozei lui Bacovia de către E. Lovinescu, Perpessicius are dreptate să o pună pe seama unei lipse mai generale de comprehensiune și de atenție față de poezia bacoviană, redusă abuziv la experiența din „Plumb”: „Dar mai ales, spuneam, e dureroasă absența dlui G. Bacovia. (...) «Bucăți de noapte» continuă în dimensiuni de concentrată avariție, nota de ironie prețioasă din «Scîntei galbene». Continuă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
transformă, retrospectiv, în avantaje. Lipsa complexului - post-maiorescian - al autorității critice îi va fi fost suspectă nu numai lui Călinescu; în comentarea poeziei modernisto-avangardiste ea poate reprezenta însă nu numai un risc (cazul lui Lucian Boz), ci și o limită de comprehensiune. Pe de altă parte, formația sa intelectuală e diferită de cea a majorității criticilor români ai vremii; crescut în ambianța Contimporanului, tînărul critic are antene mult mai fine pentru literatura extrem-modernistă și avangardistă europeană decît criticii post-maiorescieni; dimensiunea ei spirituală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai bune. Tot gândindu-mă la acest principiu moral nemaiîntîlnit și incomparabil, care situează morala creștină definită prin dragoste nelimitată, iertare și facere de bine deasupra oricărei etici, sper să reușești, În cele din urmă, să-l realizezi atât În comprehensiune cât și În faptă. Revenind, Însă, la cezar și vorbind despre reforme politico-economice cu restructurare În toate domeniile de activitate (perestroika) Înseamnă că, măcar la Începutul acestui proces din cale-afară de complex și plin de riscuri, de pericole, deci În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
unui atom izolat, aflat la un nivel obișnuit de energie, și cele ale unui grup de atomi, la un nivel de energie foarte înalt. Cu o mențiune: trebuie să cunoaștem mai întîi legile grupurilor umane. Să nu ne adresăm, așadar, comprehensiunii, ci sentimentelor lor de iubire sau de ură, de răzbunare sau de culpabilitate. În loc să le trezim inteligența, mai bine le-am deștepta memoria. Căci în prezent oamenii recunosc mai puțin direcțiile viitorului decît urmele trecutului. Ei percep nu atît ceea ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fructificate strălucit de Martin Heidegger (1889-1976) în lucrarea sa Sein und Zeit (1927). Prefigurate deja în analiza dimensiunii antepredicative a conștiinței umane și a fluxului temporalității proprii subiectivității transcendentale (Ur-Ich), propuse de Edmund Husserl, tezele heideggeriene despre structurile anticipative ale comprehensiunii vor constitui premisele hermeneuticii ontologice pe care Hans-Georg Gadamer (1900-2002) a perfectat-o în Adevăr și metodă (1960)1. În fapt, Gadamer se bazează pe ceea ce Jean Greish a numit „sfânta familie hermeneutică”2: Dilthey, Husserl și Heidegger. Heidegger dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Hans-Georg Gadamer (1900-2002) a perfectat-o în Adevăr și metodă (1960)1. În fapt, Gadamer se bazează pe ceea ce Jean Greish a numit „sfânta familie hermeneutică”2: Dilthey, Husserl și Heidegger. Heidegger dezvoltă în Ființă și timp o fenomenologie a comprehensiunii pe care omul teoretic (Dasein) o desfășoară în contactul cu lumea. Lumea trebuie aici înțeleasă nu ca un conglomerat de obiectualități, ci ca o rețea de semnificații. Pivotul oricărui act de înțelegere îl reprezintă căutarea sensului. Heidegger ne spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
depăși conștiința istorică. Cunoașterea de sine rămâne numai pentru Dumnezeu nemijlocită, absolută, nedeterminată. Din această pricină, s-ar putea spune că aflați, în fața unui text familiar, înțelegerea noastră nu este neapărat mai bună, ci poate diferită. Traducerea dialoguluitc "Traducerea dialogului" Comprehensiunea e construită după modelul universal al traducerii. Ea actualizează dialectica întrebării și răspunsului, refuzând retorica monologală a rațiunii anistorice. Din acest punct de vedere, tradiția este percepută de actorii oricărei scene culturale ca un mandat simbolic al unei conștiințe colective
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]