1,582 matches
-
mai întinsă și mai consistentă parte o reprezintă cea dedicată actualității literare, astfel încât aproape că nu este scriitor contemporan important care să nu fi fost întâmpinat, adesea încă de la debut, în cronici și recenzii scrise de S. într-un spirit comprehensiv și atent analitic. Prima carte, studiul monografic Camil Petrescu, îi apare în 1973, urmat târziu de Proza artistică a lui Tudor Arghezi (1995). Nu numai dramaturgul și romancierul Camil Petrescu, ci și eseistul, poetul, nuvelistul iau parte, cu accente și
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
condiții de recuperare pentru toate tipurile de deficiență, din toate sectoarele populației și din toate zonele geografice; să asigure o informare intensivă referitoare la valoarea procesului de recuperare. J. Martin Myers clasifică metodele recuperării deficienților psihic în felul următor: metoda comprehensivă; metoda de activare cu participare; activitatea de grup cu dirijare centrală; metoda terapeutică. 4. Acțiunea de recuperare Scopul recuperării se realizează prin intermediul acțiunii practice de recuperare. Recuperarea se poate face fie prin regimul de internare intraspitalicească, fie prin regimul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
discurs, Editura Eurosong et Book, București, 1998. Frankl, V.E., „Psychologie und Psychiatrie des Konzentrationslagers”, în Psychiatrie der Gegenwart, vol. III, Springer Berlin, 1961. Freidson, E., Profession of medicine, Dodd, Mead and Co., New York, 1970. Fridman, A.M.; Kaplan, H.I.; Sadock, B.J., Comprehensive Textbook of Psychiatry, I-II, Williams and Wilkins Co., Baltimore, 1975. Frighi, L., Appunti di igiene mentale, Rizzoli, Milano, 1971. Fromm, E., The sane society, Fawcett World Lib., New York, 1967. Gadamer, H.G.; Voger, P., Neuer Anthropologie, I-VII, DTV, München
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din contemporaneitate, din istoria culturii românești și, nu în ultimul rând, din corespondența sa, amplu citată, iar istoria omului Heliade luminează pas cu pas compartimentele operei de teoretician și critic, publicist, prozator, om de teatru. Autorul monografiei dezvoltă un discurs comprehensiv și echilibrat, sintetizează documente biografice, de istorie culturală, dar și politică. Privirea diacronică și pasajele analitice dovedesc un spirit mobil, temperat însă de luciditatea documentaristului. În cursul universitar Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1990) Ț. se oprește
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
se dezvăluie anumite trăsături sau manifestări puțin sau câtuși de puțin cunoscute (V. A. Urechia ca gazetar politic, preocupările literare ale lui A. D. Xenopol, anii de început ai lui B. Fundoianu, N. I. Popa în ipostaza de publicist). E un gest, comprehensiv și întotdeauna motivat, de restituire, în cadrul unei strategii de (re)evaluare care se sprijină pe elemente îndeobște neluate în seamă. Spiritul realist, circumspect al lui Z., ferit de subiectivism și de orice fel de exces, se afirmă, cu o argumentație
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
descentralizarea și să contribuie la construirea și cimentarea parteneriatului comunitar (autorități locale, sectorul privat și comunitate). Pe baza unor astfel de inițiative și realizări, fondurile sociale, în parteneriat cu ceilalți actori sociali, pot aborda sărăcia comunitară de o manieră mai comprehensivă, prin mutarea accentului inițial dinspre realizarea (exclusivă) a unor proiecte de infrastructură către furnizarea unor servicii sociale și, mai ales, crearea unor oportunități economice prin orientarea proiectelor locale către dezvoltarea unor activități economice/productive (de la „suport/susținere” la „autosuficiență/independență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe termen lung. Acest lucru implică dezvoltarea unor intervenții efective încă de la o vârstă fragedă (în principal, printr-un sistem adecvat și comprehensiv de protecție a copilului), adaptarea sistemului educațional astfel încât școlile să răspundă cu succes la nevoile și caracteristicile copiilor provenind din grupurile dezavantajate, prevenirea abandonului școlar și reintegrarea în învățământ a tinerilor care au abandonat școala, precum și extinderea învățării continue, astfel încât
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Expectancy propus de Veenhoven ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1996</Year><RecNum>478</RecNum><record><rec-number>478</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Veenhoven, R.</author></authors></contributors><titles><title>Happy life-expectancy A comprehensive measure of quality-of-life in nations</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-58</pages><volume>39</volume><number>1</number><keywords><keyword>Happiness</keyword></keywords><dates><year>1996</year></dates><accession-num>ISI
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Național al Dezvoltării Umane 2003-2005, București. United States Government Accountability Office, 2004, Informing our nation: Improving how to understand and assess the USA’s position and progress, United States Government Accountability Office, Washington, DC. Veenhoven, R., 1996, „Happy life-expectancy: A comprehensive measure of quality of life in nations”, Social Indicators Research, vol. 39, nr. 1, pp. 1-58. Veenhoven, R., 2002, „Why social policy needs subjective indicators”, Social Indicators Research, vol. 58, nr. 1-3, pp. 33-45. Veenhoven, R., 2004, Subjective measures of
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și de ceilalți . Stările critice de risc îndreptățesc inițiativele de instituire a multiple forme de asistență medicală (psihiatrică, chirurgicală, neurochirurgicală, toxicologica, etc.) comprehensive, holistice și specializate, în toate modalitățile lor de intervenție medicală. Carl Bell și colab. prezintă pe un studiu efectuat în SUA modul cum sunt asistate victimele violenței interpersonale. Astfel, în primul rând se identifică victimele violenței și caracteristicele lor, examinarea
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
ceea ce este de evitat. E. Durkheim și apoi S. Moscovici, iar la noi A. Neculau, au relevat rolul major al reprezentării În comportamentul uman, fiind o călăuză mai fidelă a relațiilor omului cu mediul său existențial. Ca element fundamental și comprehensiv al vieții mintale, reprezentarea evocă legătura existenței cu esența sa, precum și capacitatea de a anticipa consecințele comportamentului (una din cele mai specifice trăsături ale reprezentării) care a desprins omul de lumea animală. Numai omul ce are reprezentări anticipează. Astfel, reprezentarea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
de comportament din care se poate deduce motivul, nivelul de reprezentare și factorii ce dirijează comportamentul Într-un sens negativ. În concluzie, considerăm că reprezentările, ca patern-uri de comportament ce reglează relațiile interpersonale, au o aptitudine mai elastică, mai comprehensivă și mai optimă de a reconstrui realul prin medierea cognitivului cu afectivul. Altfel spus, totul În comportament sunt reprezentări sociale ce includ atitudinile, opiniile, capacitatea de a discerne, În final, ele orientând comportamentul și stăpânind sau nu o situație. Astfel
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
normalizarea vieții lor; dezvoltarea capacității victimelor de a face față dificultăților lor acute și de a se adapta la situația post-victimizare; planificarea serviciilor și intervențiilor în beneficiul victimei, sub forma planului individualizat de servicii. Evaluarea situației victimei evaluarea inițială; evaluarea comprehensivă și multidimensională a cazului în vederea stabilirii măsurilor de protecție. Planificarea intervenției: solicită identificarea resurselor individuale și comunitare ce pot fi utilizate în procesul de asistență, corelarea nevoilor victimei cu aceste resurse, cu oferta serviciului în care lucrează managerul de caz
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
psihologia studiază organizarea personalității, procesele psihice și manifestările comportamentale ale acestora, tot „din exterior”, psihopatologia caută să pătrundă în „interioritatea” persoanei umane, prin descifrarea sensului fenomenului psihic morbid ca modalitate de „a fi” a bolnavului psihic în comparație cu omul normal. Metoda comprehensivă, propusă de K. Jaspers este, în primul rând, o „atitudine metodologică” care deschide o nouă direcție a cercetării în acest sens. Ea este completată cu „analiza existențială” a lui L. Binswanger și cu „hermeneutica actului psihiatric” de către H. Tellenbach. Toate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologia descriptivă” la „psihologia explicativă”, al cărui obiectiv final este de „a da o structură logică ansamblului vieții spiritului”. Și, revenind la domeniul psihopatologiei, vom remarca aceeași intenție metodologică la K. Jaspers în cazul proceselor psihice morbide, cu ajutorul „metodei psihologice comprehensive” de a explica semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Ceea ce trebuie reținut din cele de mai sus este faptul că se conturează o relație particulară între „obiect” și „metodă” în sfera psihopatologiei. Metoda fiind descriptivă sau explicativă, va aduce în câmpul cunoașterii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moment metodologia psihopatologiei devine „interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de reducția fenomenologică, împrumutată de la Ed. Husserl și introdusă în psihopatologie de către K. Jaspers și E. Minkowski. Din acest moment întreaga metodologie psihopatologică devine o complexă și nuanțată reflecție filozofică, care urmărește descifrarea semnificației interne a manifestărilor psihice morbide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și al interpretării antropologice a persoanei umane. Astfel pusă problema, între suferința produsă de boala somatică și suferința produsă de boala psihică, se deschide perspectiva metodică a unei înțelegeri comune, oferită de metoda de interpretare filozofică de factură fenomenologică și comprehensivă (E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, H. Tellenbach). Semnificația antropologică a fenomenelor psihice morbide Numeroși psihiatri au scos în evidență valoarea interpretării filozofice din perspectiva analizei fenomenologice a fenomenelor psihice morbide (E. Minkowski, K. Jaspers
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rând, de o „lipsă”, fapt care aduce în discuție două aspecte: a) aspectul transversal al vieții psihice, în sensul de înțelegere statică sau fenomenologică; b) aspectul longitudinal al vieții psihice, în sensul de înțelegeri genetice sau înțelegere a unei „psihopatologii comprehensive”. Psihopatologia ca domeniu al științelor umane este o „antropologie clinică” ce privește fenomenul psihic morbid. Obiectul ei este ființa umană ca „persoană diferită” în raport cu normalitatea psihică a celorlalte persoane. Nebunia sau starea de alienație mintală este considerată ca un „accident
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice (apercepția, memoria, activitatea, inteligența). Acestea sunt în raport cu „psihologia formei” (Gestaltpsychologie). 3) Componenta somatică a evenimentelor psihice, în care sunt incluse componentele și efectele somatice ca simptome ale activității psihice, ele reprezentând „somato-psihologia”. 4) Semnificația fenomenelor obiective, ele reprezentând „psihopatologia comprehensivă”. Pentru K. Jaspers, ceea ce are valoare pentru psihopatologie sunt, în primul rând experiențele umane, fie că este vorba de „experiențele vieții trăite”, ca manifestări exterioare, fie că este vorba de „experiențele sufletești”, ca manifestări interioare. În sensul acesta, psihopatologia este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crize existențiale a omului”. În acest fel pusă problema, persoana umană încetează de a mai fi considerată ca un „obiect al cercetării empirice”, ea devenind, în sfera psihopatologiei, o „ființă umană trăită individual” care, nefiind „obiectivabilă”, se supune unei analize comprehensive de tip fenomenologic. În felul acesta „cunoașterea în psihopatologie” se va realiza în cadrul „contactului”, al comunicării cu bolnavul, în cursul căreia, înțelegerea acestuia decurge din impresia pe care o produce prezența „fenomenului psihic morbid” și rezultatul reflectării acestuia asupra fennomenelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod real (aspectul fenomenologic); b) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice elementare auxiliare; c) expresia fenomenelor sufletești, atât a celor cu caracter obiectiv, cât și a celor cu caracter subiectiv; d) raporturile de ansamblu ale vieții psihice de tipul raporturilor comprehensive; e) raporturile de cauzalitate; f) modurile și sensul reprezentărilor teoretice; g) sinteza bolilor psihice în raport cu personalitatea. Rezultă din cele de mai sus caracterul particular al bolii psihice, diferența esențială care există între aceasta și bolile somatice, deși ambele categorii aparțin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în conștiința acestuia; iluzii senzoriale, experiențe delirante, diferite moduri ale conștiinței de sine și a sentimentelor”. 2) W. Dilthey propune o altă metodă psihologică pe care o denumește „descriptivă și analitică” și din care K. Jaspers va construi o „psihologie comprehensivă”. 3) Cea de-a treia sursă o reprezintă „psihanaliza” (Freud) care privește fenomenele psihice ca pe niște raporturi de trăiri cu o anumită semnificație legată de regimul inconștientului și de experiențele de viață psihotraumatizante ale individului. K. Jaspers recunoaște faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a cărei înțelegere se realizează prin întoarcerea ei către persoana spirituală individuală. Datorită acestei întoarceri, se construiește în decursul vieții un sistem de importanțe și raporturi de importanțe, de care depind anumite trăiri particulare oferite ca posibile unui om. Psihiatria comprehensivă, a sensurilor, trebuie să găsească, în cadrul trăirilor unei persoane, „contextul psihologic”, în sensul „fenomenologiei spirituale”, care după Ed. Husserl este o „unitate a sensurilor sau a comprehensiunii unor momente care se alcătuiesc interior”. Pornind de la aceste aspecte L. Binswanger a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanei bolnavului, de a-i înțelege și, în felul acesta, de a-i explica natura și semnificația acesteia. Pe aceste considerente, cercetarea atât în psihologie, cât mai ales în psihopatologie, diferă de metoda clinico-psihiatrică. Ea va utiliza metodele fenomenologice și comprehensive, efectuând un „act hermeneutic” de descifrare și înțelegere a semnificației stării de alteralitate psihică. Dincolo de „tabloul clinic” construit din tulburările aparente, obiective sau obiectivabile, se află persoana bolnavului psihic, iar cunoașterea acesteia este obiectivul finul al psihopatologiei, la fel cum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exterioare. Fiind „subiect pur” el este și rămâne interior persoanei respective. Din acest motiv „persoana ca subiect pur”, ca „fapte de conștiință” nu poate fi experimentată, ci trebuie gândită. Cunoașterea se face în cazul acesta prin intermediul metodelor filozofice: metoda fenomenologică, comprehensivă și prin interpretarea hermeneutică a faptelor psihice normale sau patologice (K. Jaspers, E. Minkovski, L. Binswanger, H. Tellenbach). Etica cercetării științifice Cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie, ridică probleme serioase și specifice de care suntem în mod absolut obligați să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]