366 matches
-
utilizat conceptul de circuit logic iar din perspectiva programării noțiunea de limbaj de programare universal este esențială. Fiecare din aceste concepte clasice are un analog pentru calcululatorul cuantic Echivalentul cuantic al funcțiilor parțial recursive sunt operatorii unitari.Așa cum fiecare problemă computaționala clasică poate fi reformulata drept calcularea valorii unei funcții parțial recursive, fiecare calcul cuantic poate fi descris printr-un operator unitar.Descrierea matematică a unui operator este în mod inerent declarativa și poate fi tratat că o cutie neagră. În
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
jos precum circuitele cuantice în schimb sunt de obicei restricționate la anumite cerințe specifice precum descrierea transformărilor unitare și le lipsesc generalitatea de a exprima toate aspectele algoritmilor neclasici. Scopul limbajelor de programare este în consecință dublu permițând exprimarea semanticii computaționale într-o manieră abstractă precum și generarea automată a unei secvențe de operații elementare.Orice limbaj de programare cuantic (QPL) util trebuie să fie : În timp ce primele trei specificații se aplică în egală măsură și pentru limbajele de programare tradiționale, QPL trebuie
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
și indologie la universitățile din Marburg și Berlin (Universitatea Liberă) . Între anii 1977 și 1990 a deținut diferite funcții în calitate de asistent de cercetare și universitare și că lector universitar la Berlin, Viena și Salzburg. Ca asistent de cercetare pentru lingvistică computaționala orientalista în anul 1991, a habilitat la Universitatea din Bamberg, cu o teza despre cuvintele iraniene împrumutate în limba armeana și georgiana. preda din anul 1994 lingvistică comparată la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt pe Main. Din anul 1996
Jost Gippert () [Corola-website/Science/335828_a_337157]
-
de lingvistică comparată la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt în anul 1994 în plus față de limbile indo-europene și istoria lor, precum și tipologia limbilor, limbile zonei Caucazului. În ultimul timp sunt proiecte internaționale de cooperare sub conducerea să. Ca lingvist computațional a inițiat în anul 1987 proiectul TITUS, care are ca scop dezvoltarea de date electronice textuale primare în limbile ancestrale indo-europene și învecinate. Interesele sale de cercetare includ lingvistică istorico-comparativă, tipologia limbilor, corpusuri electronice, documentație multimedia de limbi, analiza electronică
Jost Gippert () [Corola-website/Science/335828_a_337157]
-
o denumire generică pentru orice protocol în care două entități cunosc în prealabil o parolă și o folosesc ca bază pentru sutentificare. Există două feluri de scheme de autentificare cu parolă: slabe și puternice. Cele slabe necesită mai puțin efort computațional, designul este mai simplu, iar implementarea este mai ușoară, ceea ce le face mai potrivite pentru medii cu resurse limitate. De notat că această clasificare nu înseamnă neapărat că cele slabe sunt mai ușor de spart. Pachetul PAP inclus într-un
PAP () [Corola-website/Science/334506_a_335835]
-
calculabilității, o dovadă în oricare sens ar avea profunde implicații în matematică, criptografie, algoritmică, inteligență artificială, teoria jocurilor, procesarea multimedia, filosofie, economie și în multe alte domenii. Relația între clasele de complexitate P și NP este studiată în teoria complexității computaționale, ramura care tratează resursele de calcul necesare pentru rezolvarea unei probleme date. Cele mai comune astfel de resurse sunt timpul (numărul de pași necesari rezolvării unei probleme) și spațiul (cantitatea de memorie necesară rezolvării unei probleme). În astfel de analize
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
la altele, și, într-un anume sens, sunt „aceeași problemă”. Deși nu se cunoaște dacă P = NP, se cunosc probleme care sunt în afara P. Un număr de probleme succinte (probleme care nu operează pe intrări normale, ci pe o descriere computațională a intrării) sunt cunoscute a fi . Pentru că se poate demonstra că P ≠ , aceste probleme sunt în afara P, și deci necesită timp mai mult decât polinomial. În fapt, prin , ele nu pot fi rezolvate în mod semnificativ mai rapid decât în
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
NP-complete. Astfel de probleme se numesc probleme NP-intermediare. , și sunt exemple de probleme considerate a fi NP-intermediare. Acestea sunt unele dintre puținele probleme NP despre care nu se știe dacă sunt în P sau NP-complete. Problema izomorfismului grafurilor este problema computațională de a determina dacă două grafuri finite sunt . O importantă problemă nerezolvată în teoria complexității este dacă problema izomorfismului grafurilor este în P, NP-completă, sau NP-intermediară. Răspunsul nu este cunoscut, dar se crede că problema cel puțin nu este NP-completă
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
ar putea stimula progrese considerabile în domeniul științelor vieții și biotehnologiei. Dar astfel de modificări pălesc în importanță în raport cu revoluția pe care ar produce-o o metodă eficientă pentru rezolvarea problemelor NP-complete în matematică. În primele sale gânduri pe complexitatea computațională, Gödel a menționat că o metodă mecanică care ar putea rezolva orice problemă ar revoluționa matematica: În mod similar, Stephen Cook spune Matematicieni cercetători își petrec întregile lor cariere încercând să demonstreze teoreme, și unele demonstrații au fost găsite la
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
de dimensiune „rezonabilă”, ar pune în esență capăt acestei lupte. Donald Knuth a declarat că el a ajuns să creadă că P = NP, dar este rezervat cu privire la impactul unei posibile dovezi: O demonstrație că P ≠ NP nu ar avea beneficiile computaționale practice ale unei demonstrații că P = NP, dar ar reprezenta, totuși, un progres foarte important în teoria complexității computaționale și ar oferi îndrumare pentru cercetările viitoare. Aceasta ar permite să se arate în mod formal că multe probleme comune nu
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
creadă că P = NP, dar este rezervat cu privire la impactul unei posibile dovezi: O demonstrație că P ≠ NP nu ar avea beneficiile computaționale practice ale unei demonstrații că P = NP, dar ar reprezenta, totuși, un progres foarte important în teoria complexității computaționale și ar oferi îndrumare pentru cercetările viitoare. Aceasta ar permite să se arate în mod formal că multe probleme comune nu pot fi rezolvate eficient, astfel încât atenția cercetătorilor să se poată axa pe soluții parțiale sau pe soluțiile altor probleme
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
(n. 16 decembrie 1951, Moinești, Bacău) este informatician, matematician, cercetător, profesor universitar și scriitor român, formator și specialist în lingvistică computațională. Este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și resurse
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
(n. 16 decembrie 1951, Moinești, Bacău) este informatician, matematician, cercetător, profesor universitar și scriitor român, formator și specialist în lingvistică computațională. Este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și resurse pentru prelucrarea limbajului natural. A efectuat numeroase studii
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
specialist în lingvistică computațională. Este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și resurse pentru prelucrarea limbajului natural. A efectuat numeroase studii si cercetări, însumând peste 200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și coordonator a
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
A efectuat numeroase studii si cercetări, însumând peste 200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și coordonator a numeroase contracte de cercetare în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică Computațională, fiind fondatorul grupului
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică Computațională, fiind fondatorul grupului NLP-Group de la Universitatea "Alexandu Ioan Cuza" din Iași ce cuprinde peste 30 de cercetători activi și a seriei de școli de vară Eurolan ce a atras peste 500 de studenți și cercetători în cele 12 ediții care
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]