1,551 matches
-
întâlnim cazul unui transmițător pasiv și al unui receptor activ. De data aceasta putem încadra situația în educația permanentă în care persoana își dezvoltă strategii active de căutare, își construiește și evaluează propriul traiect instructiv-educativ; 3. Din punct de vedere comunicațional, eficiența este produsă de cazul transmițător activ-receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării pot intra sub incidența instrumentală a dezvoltării unor modele. Pe de altă parte, prin analiza pe care am întreprins-o în aceste delimitări conceptuale, am putut identifica anumite segmente/componente specifice, care îndeplinesc roluri distincte sau conjugate în cadrul procesului comunicațional ca atare: este vorba despre funcțiile de emisie/recepție, despre canalul prin care are loc comunicarea, despre mesajul propriu-zis cu specificitățile sale (incluzând fenomenele de codare și decodare), despre feedback etc. 1.3. Teorii ale comunicăriitc "1.3. Teorii ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mesajul propriu-zis cu specificitățile sale (incluzând fenomenele de codare și decodare), despre feedback etc. 1.3. Teorii ale comunicăriitc "1.3. Teorii ale comunicării" Atunci când încercăm să trecem în revistă principala arie de teorii care au drept scop explicitarea fenomenului comunicațional, ne lovim de o barieră aparent paradoxală: dificultatea de a identifica teorii „pure” ale comunicării. Aria teoriilor înscrise în literatura de specialitate drept teorii ale comunicării reprezintă cuantumul teoriilor explicative din diferite domenii: psihologie, pedagogie, sociologie, lingvistică, matematică etc. (avem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informației a avut un ecou important asupra teoriilor comunicării; chiar dacă s-au evidențiat ulterior o serie de limite, îndeosebi de către reprezentanții științelor sociale- așa cum se va vedea mai departe - anumite aspecte subliniate de teoria informației rămân importante pentru câmpul cercetărilor comunicaționale. Berger (1987) a fundamentat chiar o latură a teoriei informației, intitulată teoria reducerii incertitudinii; el sugerează că oamenii comunică pentru a reduce incertitudinea (de orice tip - informațională, de relaționare etc.) și prin aceasta să-și facă mediul mai predictibil. Evidențiind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o derapare mai gravă, totuși suficient de mari încât să transmită simțului nostru kinestezic dacă vehiculul este în pericol de derapare și să reglăm procedeul nostru de dirijare în mod corespunzător” (Wiener, 1966, p. 155). Translatarea acestui exemplu în plan comunicațional poate oferi perspective interesante de redimensionare a rolului feedback-ului în cadrul unor procese comunicaționale, cum ar fi negocierea (în care astfel de testări ale comportamentului interlocutorului pot însemna calea spre o rezolvare pozitivă a unei situații conflictuale). ¬ școala de la Palo
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă vehiculul este în pericol de derapare și să reglăm procedeul nostru de dirijare în mod corespunzător” (Wiener, 1966, p. 155). Translatarea acestui exemplu în plan comunicațional poate oferi perspective interesante de redimensionare a rolului feedback-ului în cadrul unor procese comunicaționale, cum ar fi negocierea (în care astfel de testări ale comportamentului interlocutorului pot însemna calea spre o rezolvare pozitivă a unei situații conflictuale). ¬ școala de la Palo Alto. Intenția lui Norbert Wiener de a aduna persoane din diferite domenii în perspectiva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conținut și relație (exemplul oferit de Lohisse este acela al unui individ care și-a invitat un prieten la masă fără să-și anunțe și soția. Soția era de acord cu invitarea prietenului - deci exista similaritate la nivel de conținut comunicațional - în schimb, s-a arătat nemulțumită de faptul că nu a fost anunțată și întrebată de soțul ei dacă este de acord - diferența apare la nivelul relației de comunicare). Comunicarea este în esența ei pozitivă; când acest lucru nu se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reguli care preexistă individului și sunt preluate de către acesta; ca exponent al curentului structuralist, Claude Lévi-Strauss vedea necesitatea obiectivității înregistrării unor date ca primând asupra impactului pe care subiectivitatea îl poate avea în experiența socială, în general, și în experiența comunicațională, în particular. Deoarece Claude Lévi-Strauss a fost influențat decisiv de întâlnirea sa, în 1942, cu lingvistul rus Roman Jakobson, la ale cărui cursuri a asistat, să ne oprim câteva momente asupra lui Jakobson. Roman Jakobson este primul lingvist care utilizează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesar și suficient să se ajungă la structura inconștientă, subiacentă fiecărei instituții sau fiecărui obicei spre a obține un principiu de interpretare valid pentru alte instituții și alte obiceiuri” (Strauss, 1978, p. 32). Adecvarea acestei maniere de lucru la fenomenul comunicațional este simplă și rămâne utilă. Într-adevăr, pot fi regăsite în faptul social anumite coordonate care pot fi studiate drept fundament pentru cercetarea și construcția unor modele generale ale comunicării. Studiile de antropologie ale lui Lévi-Strauss s-au centrat pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru imaginarea unui posibil model al comunicării. Chiar dacă aceste coordonate se desfășoară mai degrabă la un nivel implicit decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos - translatat într-un model al fenomenului comunicațional. „În realitate - spune autorul -, sistemul atitudinilor elementare cuprinde cel puțin patru termeni: o atitudine de afecțiune, de tandrețe și de spontaneitate; o atitudine care rezultă din schimbul reciproc de prestații și contraprestații; iar pe deasupra acestor relații bilaterale mai cuprinde două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate fi o realitate obiectivă, iar actorii comunicării nu pot fi priviți - așa cum o face sociologia pozitivistă - ca marionete incapabile de interpretare, ca „idioți culturali” cum se exprimă autorul, care nu fac decât să acționeze mecanic pe baza unor preconstrucții comunicaționale. ¬ Sociologiile interpretative. Ca reacție la teoriile structurale (care urmăreau evidențierea primatului unor dimensiuni societale ale comunicării asupra persoanei văzute în realitatea ei practică), începând cu anii ’60 ai secolului trecut, s-au dezvoltat o seamă de curente care urmăreau alte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anii ’60 ai secolului trecut, s-au dezvoltat o seamă de curente care urmăreau alte perspective - persoana, grupurile, raporturile intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste abordări, numite sociologii interpretative, cuprind mai multe teorii care s-au aplecat inclusiv asupra fenomenului comunicațional: dintre ele, ne vom opri asupra interacționismului simbolic și etnometodologiei. ¬ Interacționismul simbolic. Curentul interacționist este rezultatul cercetărilor sociologilor reuniți în ceea ce s-a denumit școala de la Chicago. Pentru Herbert Blumer, creatorul conceptului, interacționismul simbolic subliniază natura simbolică a vieții sociale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesitatea unor relaționări specifice. Spre exemplu, dacă cineva își activează starea de Părinte el va acționa de o manieră care să confere dependență celor cu care interacționează, oscilând între: (1) reacții de impunere, reacții ostile (de persecutor), prin care partenerul comunicațional este „pus la punct” într-un mod brutal, fără să-i fie lăsată nici o situație de ieșire (expresii ca: „faceți cum vă spun eu”, „ce este asta?” „nu sunteți buni de nimic!” etc.) și (2) reacții de supraprotejare, în care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spune atunci sau va face ceva legat de acest stimul, iar acesta se va numi răspuns tranzacțional” (Berne, 1964). Aceste tranzacții pot fi complementare, astfel încât răspunsul la stimul este celașteptat, iar comunicarea este adaptată, previzibilă și nu pune probleme partenerilor comunicaționali. O tranzacție între doi adulți va fi: „Străinul: Pe unde se poate ajunge la Universitatea din București? Localnicul: Pe drumul acesta”. Nimic mai simplu. Am comunicat precis și am primit un răspuns similar. Problema se complică în momentul în care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
diminueze astfel aroganța cu care l-a tratat. Berne observă că tranzacțiile se desfășoară, de obicei, în serii (care nu sunt întâmplătoare, ci programate); cele mai simple astfel de forme de activitate socială sunt procedurile și ritualurile. Pentru analiza noastră comunicațională, de interes devin ritualurile; ele sunt caracterizate de un număr de dialoguri, de obicei previzibile și echilibrate între cei doi parteneri. Să luăm un exemplu: Ionel: Salut. Georgel: Salut. Ionel: Ce părere ai, ce dimineață frumoasă! (Ce mai faci?) Georgel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestea sunt eficiente și utile pentru a fi folosite de către alții (deoarece cheia succesului rămâne de multe ori necunoscută la nivel conștient - Knight, 2004); - un accent important este pus de către această abordare pe stabilirea obiectivelor; interesant din punct de vedere comunicațional este evidențierea faptului că este important ca aceste obiective să fie operaționale (măsurabile) și exprimate în termeni pozitivi. Astfel, nu se va spune unei persoane „Nu trebuie să faci lucrul X”, ci se va exprima acest aspect în cuvinte pozitive
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această apropiere dintre teoriile comunicării și teoriile învățării, ci am urmărit doar să punem în lumină cât de larg poate fi spectrul interpretării a ceea ce poate intra și ce nu într-un inventar al teoriilor care descriu și explicitează fenomenul comunicațional. ¬ Abordări ale teoriilor comunicării din perspectiva studiilor comunicării organizaționale. O perspectivă interesantă de urmărire a teoriilor comunicării este aceea a descrierii modului în care diferitele abordări ale comunicării au fost preluate și dezvoltate în calitate de teorii ale comunicării în studiul organizațiilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a altor domenii (matematică, sociologie, psihologie, antropologie etc.); o perspectivă polară ne este oferită de teoriile structurale (ce accentuează structura în detrimentul construcției) și sociologiile interpretative (al căror demers este invers). În același timp, așa cum se observă astăzi, istoria abordărilor fenomenului comunicațional înregistrează momente de continuitate, dar și reveniri „spectaculoase” ale unor perspective; preluarea unor teze de la un cercetător la altul, de la un domeniu la altul a oferit un cadru fertil de evoluție a domeniului; 4. Funcțiile și principiile comunicării reprezintă un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cinci baze ale puterii, R.A. Schmuck și P.A. Schmuck, citându-i pe Raven și Kruglanski, pe de o parte, și pe Hersey și Goldsmith, pe de alta, mai adaugă două care se referă în mod și mai explicit la spectrul comunicațional la care facem referire în cadrul acestui capitol, și anume puterea informațională și puterea de conexiune (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 113). Astfel, puterea informațională se referă la posedarea unei dinamici comunicaționale fundamentate în informații despre istoria, cultura, abilitățile grupului; spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care se referă în mod și mai explicit la spectrul comunicațional la care facem referire în cadrul acestui capitol, și anume puterea informațională și puterea de conexiune (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 113). Astfel, puterea informațională se referă la posedarea unei dinamici comunicaționale fundamentate în informații despre istoria, cultura, abilitățile grupului; spre exemplu, un profesor care predă de mulți ani la o școală, fiind familiarizat cu o sumă extrem de mare de variabile, posedă o astfel de putere; puterea informațională, după cum se poate lesne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Gamble, Gamble, 1993, p. 126). Considerăm important, în ceea ce dezbat autorii amintiți, faptul că menționează existența factorilor perturbatori nu doar la nivelul canalului/canalelor de comunicare, ci această interferență a factorilor care disturbă tinde să apară concomitent la nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați în faza inițială la emițător, fie în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să piardă informații) și să fie diseminat” (Wilcox, Ault, Agee, 1989, p. 201); în timpul proceselor numite de Paul Lazarfeld receptare, interpretare, sumarizare și emisie spre alți receptori, entropia poate constitui o barieră de comunicare, dar și un factor de progres comunicațional (întrunind nevoile de adaptare și flexibilizare a informației). Urmărind același raționament, putem spune că și între cele patru tipuri de mesaj prezentate mai sus există fenomene de distorsiune treptată (spre exemplu, de la primul mesaj la cel de-al doilea putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se pot individualiza drept mesaje în sine; putem exemplifica prin ceea ce vom denumi mesajul pe care se așteaptă să îl primească receptorul (și care, în calitate de proiecție, de matrice introdusă de acesta în câmpul comunicării, poate împiedica și rigidiza însuși procesul comunicațional). El se situează undeva înaintea interpretării propriu-zise a mesajului de către receptor, generând, de cele mai multe ori, feedback-ul prematur despre care vorbeam mai devreme. 2.3. Feedback, canal și context în comunicaretc "2.3. Feedback, canal și context în comunicare" Feedback
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conform căruia alte persoane care au patternuri similare de relaționare cu cele ale rețelei îi influențează pe membrii acesteia (o caracteristică a contextului este similaritatea - de aceea, atât coeziunea, cât și echivalența structurală trebuie folosite în procesul de analiză afenomenului comunicațional într-o dublă modalitate: atât ca obiective, cât și ca instrumente). Luând drept criteriu nivelul de interacțiune dintre membrii unui grup, putem observa mai multe astfel de modalități de structurare. Cele amintite de Mullins (1993, pp. 202-203), Cowling, Stanworth, Beenett
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
emițător în timpul unei povestiri și legat direct de mesaj, context imaginativ, dar care se întrepătrunde cu cel real, oferind elemente de autenticitate comunicării), lucrurile sunt mai nuanțate; acest context poate să depindă, într-o măsură mult mai ridicată, de actorii comunicaționali sau de condițiile sociale care anticipează structuri comunicaționale. Iată câteva dintre acestea: proximitatea, similaritatea și apartenența la grup, ele fiind definite de existența unor teorii care le cuprind și le justifică: 1) Teoria proximității fizice și electronice (Festinger, Schachter, Back
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]