181,593 matches
-
editorii. Textele, menționează ei, sunt în bună parte fragmentare, cu multe file distruse, deteriorate, incomplete, ceea ce ar denota inconsecvența și spiritul prea puțin organizat al autorului. Dar ceea ce nu ne spun clar editorii - și faptul mi se pare esențial - ne comunică în Prefață Dan Grigorescu, istoric de artă mai tânăr, din altă generație, și care i-a fost apropiat lui Petru Comarnescu. Acesta i-ar fi mărturisit prin 1959-1960 că recitindu-și jurnalul "eliminase toate paginile ce conțineau referințe la comuniști
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
avea excelente lecturi și deschideri spre toate artele: plastică, literatură, muzică, teatru, balet, cinematografie. Simțea nevoia de varietate, de "extensiune estetică și cognitivă". Se arăta prietenos, nu dogmatic și nici suficient, nu se credea superior, știind să asculte și să comunice. Se autocaracterizează prin "activism spiritual și organizator", ceea ce va confirma cu asupra de măsură mai toată viața, desfășurând o prodigioasă activitate de conferențiar. Era un mare animator. El a inițiat în 1928 Gruparea intelectuală, fără prea mare ecou și, în
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
levitez chinuit ca un fachir imobiliar îndurând magnetismul iradiant al noii lor consistențe... aceste obiecte trebuie distruse poate înainte ca timpul să treacă, ele sunt deja agenții verosimilului placat pe viitoarea uitare... (sigur, faptele pot fi false dar povestea obiectelor comunică întotdeauna un adevăr pe care nu știu să-l identific exact precum cele nouăsprezece feluri de a scrie cuvântul sabie în vechea limbă chineză...) și totuși, unde sunt câinii ultrasonici ai timpului, cum spunea cohen să îmbăloșeze obiectele acestea să
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
seama acum, la a cincizecea scrisoare, și care ar fi procentul de plicuri dispărute în neant. Mă incită din ce în ce mai mult chestia asta. E ca și cum aș juca zilnic la loterie! Dar oare nu-i fermecător ca, din cînd în cînd, să comunici cu nimicul? Ideal ar fi ca toate scrisorile să nu aibă adresă, să ajungă undeva nu știu unde, dar într-un loc în care literele, eliberate de cuvinte, să se îmbine din nou, după amorul și plăcerea lor. Le văd, bîzîind în
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
poate identifica în elementul alegorizat numai lumea românească a timpului. Ea e doar una între altele, cel puțin din răsăritul Europei, dar nu e numai atât. Am făcut interpretarea aceasta, crezută a fi corectă, după o lectură repetată, și am comunicat-o într-o scurtă prezentare a scriitorului apărută în Patrimoine littéraire européen (Gestation du romantisme), Tom X, Namure-Bruxelles, 1998. Prezentarea e urmată de prima traducere în franceză a unor fragmente din Țiganiada, făcută de doamna Maria Pavel. S-a inclus
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
dulce-acrișor, de acceptare-respingere, de neînțelegere a modului japonez de a fi, de lipsă de adecvare față de o artă complet nouă pentru publicul românesc. Recunoaște însă că au existat și unele momente în care mimica și expresivitatea gestului, a trupului, au comunicat mai mult, precum în momentul în care nobilul Tosa e atacat de efectul veninului, când „musculatura feței îi tresărea, mâinile i se zbăteau convulsiv”. O altă influență benefică a artei japoneze o vede autorul în domeniul artelor plastice, unde „pictura
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă de volumul Arghezi, necunoscut semnat de amintitul Pavel Țugui, în care sunt comunicate interesante informații biografice privind romanul de dragoste al ierodiaconului Iosif Teodorescu - Arghezi cu Constanța Zissu, mama primului său copil, Eliazar. Părinții se și căsătoresc în 1912, pentru ca să se despartă peste doi ani, Arghezi cununându-se în 1916 cu Paraschiva Burda
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
istorii ale limbii ș.a.m.d. Aceste studii nu pot nicidecum să-mi dăuneze atîta vreme cît mă aflu pe băncile acestei facultăți. Sunt însă înduioșătoare speranțele pe care le-am trezit academicianului. 30 dec. 1951. Eu nu v-am comunicat nimic în legătură cu venirea în vacanță, deoarece pînă în ultimul moment au circulat tot soiul de versiuni și pe buzele tuturor stăruiau invariabil întrebările: „Se dă?...”, „Nu se dă?...” (cuvîntul „vacanță” - subînțeles fiind - nu mai era pronunțat). Profitînd de această stare
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
priveau căsuțele de lemn, vopsite în galben violent, cu obloanele închise. Cotteau dă, ce deliciu, în procente, la diferiți autori, apariția galbenului! Și bestialul, Dosto dețin recordul! Gogol 5%, Tolstoi 7,9%, Dostoievski 10,6%! Să nu uit să vă comunic ce scrie, aici, în stațiunea Neptun, pe toate cutiile poștale (galbene): „Zilnic 3 vidări”! Asta, da! Din seara de la doamna Longobarski, de reținut și de meditat la următoarele cuvinte spuse, la un moment dat, cu toată seriozitatea: „.” Într-adevăr, dacă
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
Iarăși căpătasem o percepțe vizuală neobișnuită. Iarba era un fleac, puteam s-o număr! Lumina, lumina aceea ce-mi lăsa amintirea unui secret înțeles și pierdut! Și chiar cînd înțelegeam, în aceeași secundă mă dubla gîndul că nu mai putea comunica ceea ce-mi părea atît de cunoscut. Nici acum nu pot să explic exact. Adaug doar că începeam s-o și aud, da, auzeam bîzîitul, nu, nu bîzîitul, clocotul minuscul al luminii pe obiecte, parcă ar fi fiert apa încetișor
Clocotul minuscul al luminii pe obiecte by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13791_a_15116]
-
ai trimis piesa ta (1) pe care am citit-o de îndată ce am primit-o. Cum, între timp, i-am trimis-o lui Mircea (2), n-o am la îndemână ca să pot să-ț vorbesc despre detalii. Pot doar să-ț comunic impresia pe care mi-a făcut-o. Este de departe superioară celeilalte (care prin unele aspecte, te făcea să te gândești la un exercițiu), este vie și mai ales tensionată, ori tensiunea este însăși substanța unei drame. Așa cum este, este
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
adânca mea nemulțumire, mai întâi cu privire la limbajul prea greoi și deocheat, care compromite grav restul lucrării. Nu-i pagină să rămână neatinsă. Înjură toți și iar înjură de mama focului: bărbații, femeile și chiar copiii" După ani, Preda i-a comunicat Soranei }opa: „Nu știi, poate, dar la a doua ediție a «Moromeților» am ținut seamă și-am scos de acolo o bună parte din acele injurii care..." Povestirile din „Întâlnirea din Pământuri" reprezintă o selecție. Comparându-le cu acelea adunate
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
rândurile intelectualității se răreau, se adevereau zvonurile despre arestări, torturi, deportări în lagărele de muncă. Suspiciunea hrănea atmosfera de panică, oricând sabia lui Damocles ar fi putut să-i despice și lui grumazul. După interdicția de a cerceta, de a comunica rodul explorărilor, de a răspunde la campaniile de defăimare dirijate tot de autorități nu mai era decât un pas până la ostracizare, și azvârlirea în pușcărie, (ceea ce pățiseră alți oameni de carte, și din cercul amicilor apropiați, inși onești și foarte
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Limes ( critică literară) l Eugenia }arălungă, Mici unități de percepție, București, Ed. Muzeul Literaturii Române (poezie). Se vor acorda patru premii ( dintre care unul pentru literatura minorităților naționale) plus Premiul "Laurențiu Ulici". Notă. Comisia pentru minorități naționale a USR va comunica juriului propunerile până la 1 iunie a. c.
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
directorului editurii "Socec". Mă întreb astăzi cîte gafe voi fi săvîrșit în atîția ani de viață, neînregistrînd adevărata valoare a întîmplărilor. La două zile de la acea ședință, directorul editurii "Socec" îmi adresă o scrisoare prin care îmi cerea să-i comunic data cînd pot depune manuscrisul romanului la a cărui lectură asistase. Am fost tulburată. Mi se cerea să depun în cel mai scurt timp manuscrisul romanului din care eu nu aveam mai mult de 20-30 de pagini scrise. Lovinescu mi-
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
mai ales că ediția I a volumului său apare în anii ’70, sub cenzură comunistă. Dar verificarea ei nu este chiar imposibilă. Anunțul menționat de memorialistă a apărut într-adevăr la mijlocul lunii iulie 1943 și suna astfel: "Prefectura Poliției Capitalei comunică: Gurfinchel Sara, zisă Gurian Sorana, născută la 3 noiembrie 191319 în Comrat Tighina, fiica lui Ițic și Ghitlea, licențiată 20, fostă publicistă, de statură mică, avînd piciorul drept mai scurt și cu defect la ochiul drept, este urmărită de poliție
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
problematizate cam toate provocările prozei postmoderne: corporalitatea textului, teoria limbajului, raportul autenticitate " ficțiune, text - imagine ș.a., pornind de la Wittgenstein până la Steiner și Barthes. E-adevărat, teoria scindează scrisul explicitându-l, dar îl și provoacă îndeaproape: "Limbajul ajunge cu adevărat să te comunice abia atunci când ai ajuns să accepți că subiectivitatea ta nu se exprimă, ci se inventează.", " Dacă a gândi înseamnă a fi în limbaj și a formula propoziții, atunci ce înseamnă a simți? Trupul este acela care simte, dar nu are
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
Stimate domnule Lucian Raicu, Încerc să vă scriu o scrisoare nu cînd, așa cum mi se întîmplă uneori dimineața, aburit de cafea, sufletul mi se dilată brusc și parcă zăresc ceva, nu știu precis ce, dar am senzația că aș putea comunica, aș putea bucura, aș putea să fiu iar viteaz și pur printre cuvinte, ah, nu, nu, ci acum, după ce am cărat un frigider la gară, l-am urcat icnind în vagonul de bagaje și-am înjurat din toată inima obiectul
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
scoli dimineața, pe la șase, deschizi geamul, îți faci o cafea mare în vechiul ibric albastru, o torni într-o ceașcă temeinică de teracotă galbenă, iei o carte (de obicei una citită de două-trei ori), respiri, sorbi, citești. Dar vrei să comunici cuiva plăcerea celor trei verbe matinale! Ascuți bine cu lama două creioane "Koh-I-Noor" B, potrivești foaia liniată furnirul maro al biroului, privești acoperișurile verzi, asculți zgomotul hidroforului și-ți dai seama, deodată, că totul e pierdut, iremediabil pierdut: adolescența, poezia
Ce odihnitor e să scrii unui critic! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14278_a_15603]
-
de faptul că mi-a furnizat o inedită vizită în ascunsele ateliere ale tipografiei, unde de fapt, se săvîrșea ceea ce era mai important în acel ceas în planul editorial. La cîteva zile după această vizită inopinată E. Lovinescu mi-a comunicat că mă așteaptă un eveniment, la care avea să ia parte și regele Carol al II-lea. E. Lovinescu era preocupat de desfășurarea importantului act ceremonios săvîrșit în prezența regelui țării, ctitor al Fundațiilor Regale. Ceremonia se săvîrșea într-un
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
să-i aparțină tot lui Titu Maiorescu. El a dorit să-l cunoască personal și l-a chemat acasă în strada Mercur, nr. 1 (demolată în timpul lui Gheorghiu-Dej; era situată în spatele magazinului "Eva"). L-a primit cu afabilitate, i-a comunicat că citindu-i povestirea Ceasuri de pace, "care-i place domniei sale în chip deosebit", îi apreciază "măsura tonului și sobrietatea expresiei". I-a notat marginal și mici observații (neglijențe, repetiții) ce pot fi ușor înlăturate la o ediție nouă. L-
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Povestiri și ostenindu-se chiar până în strada Toamnei să depună cărți de vizită îndoite la un colț. Aceasta până într-o zi, când probabil n-a avut buna dispoziție să-l primească și i-a dat ordin feciorului să-i comunice că nu-i acasă, deși vizitatorul îi văzuse printr-un geam luminat silueta și bărbuța. Dar excelenta apreciere fusese rostită și "degetul de lumină", vorba lui Lovinescu, îi trasase parcă lungul și gloriosul destin literar. Succesele tânărului se țin lanț
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
o clipă să se aplece asupra acestui danț, ea propune pe parcurs soluții metodologice, analitice și interpretative proaspete, curajoase și înnoitoare pentru etnomuzicologia contemporană. Și mai mai izbutește ceva, care mie mi se pare prețios: găsește o modalitate de a comunica atractiv și inteligibil demersurile și rezultatele demersurilor etno-muzicale unui public care nu se rezumă, așa cum se întâmplă de obicei, la specialiști. Cartea iese în lumea largă înainte de toate grație formei literare care înveșmântează reiterarea demersurilor epistemologice ale autorilor. Sunt bucuroasă
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
tristețe și de singurătate. Iarna trecută mi-a povestit - rîzînd, rîzînd - că în noaptea Sfîntului Nicolae și-a așezat pantofii la geam și a pus în ei bomboane și covrigei, ca să vină și la ea Moșul. Cînd mi s-a comunicat vestea, sumbră și ireversibilă ca acele patru note de ciocan cu care începe Simfonia Destinului, o clipă m-a străbătut gîndul nebunesc că e o farsă de întîi aprilie. Dar era 31 martie... Cu o zi înainte, în ziua de
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
TV, în seara zilei de 29 octombrie 2002. În forma din articol (transcrisă după V. Alecsandri, Poezii, vol. II, Ed. Librăriei Diecezane, Arad, 1927), apar două versuri diferite: "Rai dulce, românesc,/ Ce poart-un mare nume!" Ele reprezintă variante ale textului, comunicat de Alecsandri lui Hübsch în iulie 1881: "Dans le trajet de Bucarest à Mircesti, j'ai été continuellement persécuté par votre diable d'hymne national, que je trouve admirable, et j'ai essayé d'y adapter les paroles suivantes." 1
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]