46,314 matches
-
său prieten René Crevel emit grave dubii privind formula moscovită a "realismului socialist", iar Congresul scriitorilor pentru apărarea culturii, organizat sub oblăduirea sovietică la Paris în 1935, face să transpară noi tensiuni, în ciuda aprobării formale de către Tzara a liniei partidului comunist: sinuciderea, puțin înainte de Congres, a lui Crevel (al cărui discurs, falsificat de ideologii comuniști, fusese citit în plen), îl obligă oarecum la solidarizare cu angajamentele revoluționare ale acestuia. Războiul din Spania nu va face decât să întărească convingerile de luptător
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
publicul care, datorită acestor calități, a și început să te considere un veritabil scriitor... Virtutea, prietenia? Aiureli. Omul se poartă față de semenul său ca un lup, dictonul latinesc al lui Thomas Hobbes, preluat de Marx și în general de ideologia comunistă... Foarte bine, vei zice ca scriitor ce ești,... sfâșiați-vă între voi, ca lupi ce sunteți, de vreme ce cruzimea și atacul la carotidă sunt datele oricărui comportament natural... Poate nu gustați astfel de lucruri... Atunci, să vedem altfel... Să ne închipuim
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
au scăpat din infernul roșu, despre torturile îndurate. Lumea liberă închide capitolul cruzimii omenești la înfrîngerea lui Hitler. Mulți occidentali nici nu vor să asculte. Războiul le este de ajuns! Celor care cunosc totuși realitatea și știu că în țările comuniste există mii de închisori, de lagăre de concentrare, de azile psihiatrice, le pot spune că, în ciuda "testelor" ce mi s-au aplicat, pacea sufletului meu, care a rămas mereu, prin rugăciune, în legătură cu cerul, n-a fost nicidecum tulburată...Și că
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
mai mari, în situații ce fac din infernul lui Dante un biet parc de distracții. în clipa de față, ce mă uimește mai mult nu e obsesia P.S.D.-ului de a acapara și controla totul. Oameni proveniți direct din sistemul comunist nu știu, nu pot și nu vor altceva decât ce i-au învățat Dincă, Postelnicu, Manea Mănescu și Leanța. Ei vor să aibă totul în mână, pentru că sunt incapabili de dialog, adaptări la situații și la înnoire. Ei sunt inflexibili
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
Vestul a hrănit Blocul de Est cu o versiune derivată a modernismului care justificase socialismul și comunismul de la bun început. Primăvara de la Praga a fost o speranță falsă, modelul unei revoluții de stânga nu poate fi aplicat împotriva unei opresiuni comuniste de stânga. Acum Estul acuză comercialismul, capitalismul și globalismul vestic pentru stagnarea vieții culturale. E ironic: în realitate respingerea de către universitarii vestici a succeselor tehnologiei și economiei a infectat și îmbolnăvit cultura artistică autohtonă, făcând-o incapabilă să concureze cultura
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
surprinși că vorbesc cu deținuții din alte celule mîncau bătăi". În același timp, colaboraționiștii au parte de premii, decorații, tiraje de masă, un regim de clasicizare. Una din ocupațiile lor e cea de-a figura la marile festivități ale regimului comunist, cot la cot cu "conducerea superioară de partid și de stat": "La 12, 30 am trecut prin fața tribunelor. Gh. Gheorghiu-Dej se silea să facă o față veselă și făcea pa-pa! cînd cu dreapta, cînd cu stînga. Gheorghe Apostol, cu expresia
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
livrează dl. Geoană în interior, străinătatea, și mai ales Statele Unite, au o extremă sensibilitate la chestiunea securiștilor. Își imaginează cineva că, după 11 Septembrie, când dosarele teroriștilor de pe mapamond sunt purecate până în infinitul mic, chiar se ignoră complicitatea fostelor state comuniste în această chestiune? S-a scris enorm (dar poate că dl. Geoană tocmai era pe terenul de tenis cu "oficialitățile americane") despre ramificațiile rețelelor teroriste în întregul răsărit european (de Moscova nici nu mai vorbesc). Se cunosc nume, date și
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
N. Breban are chiar o răfuială cu Nicolae Manolescu care "nu susține cât mai mulți scriitori de valoare" și i-a lăsat pe șaizeciști singuri. Iar Al. George are câteva intervenții oportune pline de "înjurături": "Scriitorul român în toată perioada comunistă a făcut un lucru pe care trebuie să-l spunem și pe care-l știa publicul, chiar dacă nu era atât de grav cum pare: a trișat. Cu literatură esopică, cu aluzii, cu șopârle a schimbat raporturile normale care există între
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
Nicolae Manolescu Ca toți cei din generația mea, am făcut cunoștință în chip direct adică, așa cum se spune, pe pielea mea, doar cu extremismul comunist. Acela fascist l-am trăit fiind copil și n-am nici un fel de amintire personală. Toate informațiile mi-au parvenit la maturitate, prin mărturii sau lecturi. În același fel tot ce știu despre mussolinism, franchism, hitlerism sau despre dictaturile din
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
deosebirile dintre cele două tipuri de extremisme. Romanul se adaugă altora, cum ar fi cele ale lui Marquez sau Carpentier, despre același subiect: sîngeroșii dictatori din America de Sud și Centrală. Dar dacă Marquez și Carpentier au avut simpatii socialiste ori chiar comuniste, respingînd extrema dreaptă din acest unghi, Llosa este un democrat-liberal și perspectiva lui este alta. Pentru primii doi, Castro nu suportă comparație cu Trujillo, Battista ori Duvalier. Cel din urmă nu face nici o deosebire între ei. În ce mă privește
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
varianta leninistă a marxismului. Această ideologie i-a unit pe dictatorii de stînga de pe toate continentele. Simplul anticomunism a fost, în schimb, unica legătură dintre Mussolini și Marcos. Unii făceau altceva decît spuneau și nu spuneau niciodată ce fac: ideologia comunistă e o formă de minciună. Fasciștii făceau deobicei ce spuneau și spuneau ce făceau. Sinceritatea lor era însă la fel de criminală, ca și ipocrizia celorlalți. Și mai este o deosebire, derivată din aceasta, mai rar luată în considerare, dar care, împreună cu
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
ai secolului trecut, trimițînd la moarte ori în gulag zeci de milioane de oameni (mai mulți decît întreaga populație a dictaturilor central și sud americane laolaltă), dar numai ca urmare a unor procese publice temeinic elaborate și mediatizate. Toate regimurile comuniste au procedat identic. Crimele lor au părut efectul unor necesități sau legități istorice, nu al acțiunii unor indivizi de-zaxați. Trujillo seamănă mai bine cu Nero decît seamănă Ceaușescu ori Enver Hodja. Deopotrivă de odioși, dictatorii comuniști au mizat mereu pe
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
a bucurat niciodată de succes. Ba chiar a fost respinsă cu argumentul că nu se pot reproșa în general comunismului ideile sale nobile, ci doar, și nu în toate cazurile, practicile sale greșite. În acest fel, toți asasinii din regimurile comuniste au fost considerați executanți, în condiții de legalitate și legitimitate, ai ordinelor venite de sus. Cum să pedepsești însă niște oameni care și-au făcut, nu e așa, datoria? A fost sacrificat, cel mult, liderul maxim. În vreme ce toate instrumentele crimelor
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
și o reformează ca om. Străină, într-un mediu care o respinge de la bun început (accentul - care o dă de gol în permanență, obtuzitatea londonezilor plini de prejudecăți și de principii, statutul ei de "refugiat politic "dintr-o fostă țară comunistă și teama de a nu fi expatriată împreună cu fetița ei, Valeria), Hermina face figură de femeie voluntară și hotărâtă să reușească (gen eroina din filmul Erin Brokovich, pe care autoarea chiar o menționează la un moment dat). Descoperă o lume
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
După aceasta mama nu mai era necesară copilului. Aici psihanaliștii ar fi protestat aducând în discuție complexul Oedip care survine în jurul vârstei de trei ani, a cărui importanță este atât de mare pentru dezvoltarea ulterioară a individului. Într-o societate comunistă formată din astfel de indivizi ar fi fost una a dezorientaților sexual, a femeilor fără posibilitatea de a-și alege partenerul, întrucât nu au un model patern după care o femeie îl alege inconștient. Ar rezulta niște femei frigide, homosexuale
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
respectiv muncitorilor. Relațiile sexuale trebuie să se supună unui număr de două criterii: sănătatea populației muncitoare și dezvoltarea legăturilor de solidaritate în interiorul colectivului... Satisfacerea sexuală trebuia considerată egală cu satisfacția celorlalte nevoi trupești. Există în viziunea Alexandrei Kollontai o moralitate comunistă care condamna sexul nesănătos și nenatural, precum și abstinența sexuală. Frecventa schimbare a partenerului era dezirabilă, dar fără implicare emoțională. Kollontai inventase două metafore pentru a defini tipurile diferite de amor comunist: "Eros înaripat" și "Eros cel fără aripi" defineau iubirea
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
nevoi trupești. Există în viziunea Alexandrei Kollontai o moralitate comunistă care condamna sexul nesănătos și nenatural, precum și abstinența sexuală. Frecventa schimbare a partenerului era dezirabilă, dar fără implicare emoțională. Kollontai inventase două metafore pentru a defini tipurile diferite de amor comunist: "Eros înaripat" și "Eros cel fără aripi" defineau iubirea cu implicare emoțională, respectiv iubirea comunistă ideală. Cuplul nu trebuia să se izoleze de colectivitate pentru că acest fapt ar fi reprezentat o atitudine nocivă. Vechiul ideal cerea ca totul să fie
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
nenatural, precum și abstinența sexuală. Frecventa schimbare a partenerului era dezirabilă, dar fără implicare emoțională. Kollontai inventase două metafore pentru a defini tipurile diferite de amor comunist: "Eros înaripat" și "Eros cel fără aripi" defineau iubirea cu implicare emoțională, respectiv iubirea comunistă ideală. Cuplul nu trebuia să se izoleze de colectivitate pentru că acest fapt ar fi reprezentat o atitudine nocivă. Vechiul ideal cerea ca totul să fie făcut spre binele celui iubit, pe când moralitatea comunistă cerea ca totul să fie făcut spre
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
defineau iubirea cu implicare emoțională, respectiv iubirea comunistă ideală. Cuplul nu trebuia să se izoleze de colectivitate pentru că acest fapt ar fi reprezentat o atitudine nocivă. Vechiul ideal cerea ca totul să fie făcut spre binele celui iubit, pe când moralitatea comunistă cerea ca totul să fie făcut spre binele colectivității. Aspectul posesiv al iubirii tradiționale nu putea fi decât indezirabil, ca rezultat al relațiilor socio-economice capitaliste bazate pe proprietate privată și pe psihologia individualistă generată de ideologia burgheză. Scopul moralității proletare
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
nu putea fi decât indezirabil, ca rezultat al relațiilor socio-economice capitaliste bazate pe proprietate privată și pe psihologia individualistă generată de ideologia burgheză. Scopul moralității proletare, în viziunea ei, era împărțirea iubirii între toți tovarășii. În viitorul luminos al societății comuniste posibilitatea iubirii exclusive ar fi devenit inconceptibilă. Nuvela Ana Roșculeț pare a se subordona acestor principii. Ana este o victimă a capitalismului și a familiei tradiționale. Faptul că face un copil fără să fie măritată arată că se emancipează totuși
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
ea reușește să învețe, cu o motivație cognitivă și voință supraumană. Fiind săracă, cu un copil, simțea totuși că își poate depăși condiția inferioară prin exercițiu spiritual. Ana este exemplu viu în contestarea ideii că femeile nu au geniu. Femeia comunistă a cărei absolută realizare morală și estetică este Ana Roșculeț se caracterizează prin voință, geniu și altruism. Din păcate îi lipsește simțul critic, și în politică, și la bărbați. Însă acest defect e compensat de multiplele calități: ea are capacitate
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
demult primea pumni. Un alt exemplu de misticism al muncii este cel al Auricăi Muscan, ucenicia Anei Roșculeț: ea este un exemplu de performanțe fără precedent, e un fel de apostoliță a depășirii normelor. Ea demonstrează, încă o dată, că femeia comunistă se poate autodepăși, că poate atinge performanțe paranormale, că ceea ce spunea Alfred Adler despre complexul de inferioritate ca rampă pentru evoluție era adevărat. Femeia comunistă se autodepășește, deci este o ființă evoluată prin excelență. Aurica Muscan, Vica și Ana Roșculeț
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
precedent, e un fel de apostoliță a depășirii normelor. Ea demonstrează, încă o dată, că femeia comunistă se poate autodepăși, că poate atinge performanțe paranormale, că ceea ce spunea Alfred Adler despre complexul de inferioritate ca rampă pentru evoluție era adevărat. Femeia comunistă se autodepășește, deci este o ființă evoluată prin excelență. Aurica Muscan, Vica și Ana Roșculeț se împlinesc uman și moral muncind. Apogeul carierei Anei Roșculeț ca delegat al muncitorimii la Congresul Intelectualilor din întreaga lume demonstrează nu atât necesitatea lărgirii
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
posibile: amnezie, hipermnezie (i.e. "supramemorarea obsesivă") și mesomnezie (calea de mijloc). Articolul Hertei Müller pare o ilustrare a celei de-a doua forme de raportare la trecut. Relatând experiența sa de educatoare în mijlocul unor copii de grădiniță îndoctrinați de regimul comunist, autoarea se angajează, "obsesiv", în speculații psihologice neverosimile ca, de pildă, cea referitoare la pedeapsa corporală: "Acești copii căutau să mă silească să le satisfac nevoia de bătaie. Și se simțeau abandonați, suspendați într-un vid isteric, deoarece nu-și
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
prescripțiile academice. Am putea reflecta astăzi la acele timpuri ferice! Nimeni nu se gîndea să emită legi parlamentare, nici poliții tipografice în apărarea ortografiei Academiei!) Această nevinovată ortografie - contestată, nerespectată integral nici regional - era în vigoare în momentul invaziei sovietice comuniste din 1944. Și - de ce să nu recunoaștem - Al. Rosetti - "boierul roșu"! -, Al. Graur, J. Byck, Iorgu Iordan (om de stînga, antifascist, din Universitatea din Iași), alături de Emil Petrovici (colaboratorul lui Sextil Pușcariu!, dar și cel care votase deschis împotriva lui
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]