962 matches
-
analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17 -2.33 Context 2: Înaintea schimbării vs. După a doua schimbare -4.41 2. Abilități cognitive generale 0.28 -1.47 3. Conștiinciozitate 0.30 0.56* 4. Deschiderea spre nou 0.32 -0.74* 5. Abilități cognitive generale x context 1 0.34 -1.14 Abilități cognitive generale x context 2 0.91* 6. Conștiinciozitate x context 1 0.36 1.54
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitive generale 0.28 -1.47 3. Conștiinciozitate 0.30 0.56* 4. Deschiderea spre nou 0.32 -0.74* 5. Abilități cognitive generale x context 1 0.34 -1.14 Abilități cognitive generale x context 2 0.91* 6. Conștiinciozitate x context 1 0.36 1.54 Conștiinciozitate x context 2 1.41 7. Deschiderea spre nou x context 1 0.38 -1.38 Deschiderea spre nou x context 2 -1.18 p<.05 *p<.10 Rezultatele prezentate în tabelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0.30 0.56* 4. Deschiderea spre nou 0.32 -0.74* 5. Abilități cognitive generale x context 1 0.34 -1.14 Abilități cognitive generale x context 2 0.91* 6. Conștiinciozitate x context 1 0.36 1.54 Conștiinciozitate x context 2 1.41 7. Deschiderea spre nou x context 1 0.38 -1.38 Deschiderea spre nou x context 2 -1.18 p<.05 *p<.10 Rezultatele prezentate în tabelul 2 reprezintă teste de semnificație ale diferențelor individuale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
două contexte ale sarcinii este semnificativă, explicând creșterea cu 2% a varianței totale a performanței decizionale. Relația dintre abilitățile cognitive generale și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Interacțiunile dintre conștiinciozitate și cele două contexte ale sarcinii sunt semnificative și explică o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Interacțiunile dintre conștiinciozitate și cele două contexte ale sarcinii sunt semnificative și explică o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară celei prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fiind peste și după efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară celei prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și contextul sarcinii sunt semnificative, explicând o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și contextul sarcinii sunt semnificative, explicând o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații în care este necesară adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații în care este necesară adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale și ale deschiderii spre nou par să producă o performanță decizională mai ridicată, niveluri ridicate de conștiinciozitate scad performanța decizională în urma unor schimbări neașteptate. 6
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale și ale deschiderii spre nou par să producă o performanță decizională mai ridicată, niveluri ridicate de conștiinciozitate scad performanța decizională în urma unor schimbări neașteptate. 6.5.3. Analiza dimensiunilor de personalitate Cercetătorii consideră că putem înțelege mai bine mecanismele relației dintre personalitate și performanțele individuale pe măsură ce investigăm dimensiuni mai precise ale personalității (Hough, 1992; Schneider, Hough, Dunnette
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dimensiuni mai precise ale personalității (Hough, 1992; Schneider, Hough, Dunnette, 1996). Dimensiunile înguste sunt definite în termeni mai comportamentali decât dimensiunile Big Five, ceea ce permite evaluări mai precise ale efectului acestor dimensiuni asupra altor variabile. Hough (1992) consideră că dimensiunea conștiinciozității ar trebui descompusă în autorealizare și ordine. Autorealizarea vizează anumite niveluri ale voinței și măsura în care un individ este persistent și angajat în atingerea propriilor scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cercetare metaanalitică, Hough (1992) ajunge la concluzia că autorealizarea este un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională, în situații în care este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională, în situații în care este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării, datorită nevoii individuale de a aloca resurse cognitive în realizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ordine, grijă și precauție va contribui la o mai bună organizare a informației și va genera o eficiență decizională mai mare. Însă nu am luat în considerare faptul că, în situații de schimbare, unii indivizii care manifestă niveluri ridicate de conștiinciozitate se pot concentra pe menținerea ordinii existente până când să reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în situații de schimbare, unii indivizii care manifestă niveluri ridicate de conștiinciozitate se pot concentra pe menținerea ordinii existente până când să reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică, sentimente, acțiuni, idei și valori). În raport cu conștiinciozitatea, este destul de dificil de a face estimări precise ale dimensiunilor deschiderii spre nou. Oricum, ideile (plăcerea de a jongla cu teorii, abstracțiuni, rezolvarea de probleme) și acțiunile (încercarea unor lucruri diferite, învățarea unor lucruri noi) par mai consistente cu cerințele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
suplimentare sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul 3. Corelații între dimensiunile de personalitate și performanța decizională inițială și în condiții de adaptare Dimensiuni Fidelitate Performanță decizională inițială Performanță decizională după prima schimbare Performanță decizională după a doua schimbare Dimensiuni ale conștiinciozității (1) Competență .72 .01 .01 .02 (2) Ordine .82 .00 .25 .35 (3) Responsabilitate .82 -.04 .26 .28 (4) Autorealizare .77 -.27 .14 .06 (5) Disciplină .77 .09 -.03 -.02 (6) Precauție .78 -.12 .30 .24 Dimensiunile deschiderii spre nou
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
30, r=.24, p<.05). Performanța decizională a fost operaționalizată ca medie pătratică a erorilor, astfel încât valorile pozitive reflectă niveluri ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu autorealizării, deoarece observăm că indivizii care prezintă niveluri ridicate de autorealizare tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai bune. În privința dimensiunilor deschiderii spre nou, observăm că există corelații semnificative între performanțele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care influențează performanțele decizionale de după schimbare, astfel încât putem afirma că setul (și/sau puterea) diferențelor individuale care estimează eficiența decizională în contexte stabile diferă de cele care estimează adaptabilitatea. Rezultatele obținute arată că adaptabilitatea depinde de abilitățile cognitive generale, de conștiinciozitate și deschiderea spre nou. Deși abilitățile cognitive generale prezic performanța decizională dinaintea schimbării, intensitatea acestei relații crește semnificativ după prima și după a doua schimbare. În plus, deși factorii de personalitate nu influențează performanța decizională inițială, ei devin din ce în ce mai importanți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în contexte de schimbare impune cerințe deosebite față de decizia în contexte stabile, în care informația este procesată mai mult sau mai puțin automat, iar cerințele comportamentale sunt explicite. Un alt rezultat interesant este că diferențele individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de obicei, la performanțe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mult sau mai puțin automat, iar cerințele comportamentale sunt explicite. Un alt rezultat interesant este că diferențele individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de obicei, la performanțe ridicate (Barrick, Mount, 1991). În această cercetare, conștiinciozitatea pare să scadă performanța decizională după o schimbare în contextul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sau mai puțin automat, iar cerințele comportamentale sunt explicite. Un alt rezultat interesant este că diferențele individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de obicei, la performanțe ridicate (Barrick, Mount, 1991). În această cercetare, conștiinciozitatea pare să scadă performanța decizională după o schimbare în contextul sarcinii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de obicei, la performanțe ridicate (Barrick, Mount, 1991). În această cercetare, conștiinciozitatea pare să scadă performanța decizională după o schimbare în contextul sarcinii. Deși oarecum surprinzător, acest rezultat este consistent cu opinia că nu întotdeauna (și mai ales în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de obicei, la performanțe ridicate (Barrick, Mount, 1991). În această cercetare, conștiinciozitatea pare să scadă performanța decizională după o schimbare în contextul sarcinii. Deși oarecum surprinzător, acest rezultat este consistent cu opinia că nu întotdeauna (și mai ales în condiții de schimbare organizațională) conștiinciozitatea este un lucru bun (Feist, 1998; Tett, 1998
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
performanțe ridicate (Barrick, Mount, 1991). În această cercetare, conștiinciozitatea pare să scadă performanța decizională după o schimbare în contextul sarcinii. Deși oarecum surprinzător, acest rezultat este consistent cu opinia că nu întotdeauna (și mai ales în condiții de schimbare organizațională) conștiinciozitatea este un lucru bun (Feist, 1998; Tett, 1998). Analizele suplimentare arată că aspectele legate de ordine (prevedere, responsabilitate și ordine), și nu cele de voință (autorealizare, eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]