561 matches
-
fost stopate, cu rare excepții, Înainte de a se finaliza prin trimiterea În judecată a făptuitorilor, iar procurorii care s-au ocupat de asemenea cazuri au fost Îndepărtați din sistem sau marginalizați. Petiționarilor care au reclamat dispariția unor apropiați În universul concentraționar din România comunistă li s-a răspuns, În genere, că „nu există date” În legătură cu respectivele persoane dispărute, fără ca organele statului să treacă la anchetarea serioasă a Împrejurărilor acestor dispariții. Majoritatea disparițiilor, așa cum relevă documente pe care le-am făcut publice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a avut loc și În penitenciarul de la Suceava, dar de aici un grup condus de Eugen Țurcanu a fost trimis la Pitești (19 aprilie 1949), unde avea să Înceapă În 6 decembrie 1949 cel mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și În alte locuri de detenție de pe harta Gulagului românesc (Târgu-Ocna, Peninsula, Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1948-1950, Printeuro, Ploiești, 2000. Anisescu, Cristina, „Dinamica de structură și rol a rețelei informative În perioada 1948-1989”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 10-50. Antohe, Ion, Răstigniri În România după Ialta, Albatros, București, 1995. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000 (alte contribuții ale lui I. Bălan sunt citate cu trimitere la AT). Boca, Ioana, 1956 - un an de ruptură. România Între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, studiu Însoțit de anexe de documente
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
martie 1945. Scânteia, cotidian al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, nr. 5371/7 decembrie 1961. Lucrări și articoletc " Lucrări Și articole" Bălan, Ion, „Mișcări țărănești În județul Vlașca. 1949-1950”, Arhivele Totalitarismului, nr. 2-3/1996, pp. 59-64. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000. Breazu, Florentin, „Pârjolul din Vlașca”, Magazin Istoric, nr. 10/octombrie 1999, pp. 17-21. Călin, Cornel P., „7 iulie 1950 - răscoala țăranilor din Vlașca”, Memoria, nr. 8, f.a. (c. 1993), pp. 120-125. Cătănuș
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a treizeci de morți pe zi. Cei 285.764 de Încarcerați Între 1948și 1964, despre care vorbesc documentele fostei Securități, trebuie confruntați cu cei un milion avansați de memoria colectivă. Prin meticuloasa muncă de Înregistrare a celor pieriți În sistemul concentraționar românesc, În anchete și În activitățile de partizani din munți s-au adunat până În prezent sub 10.000 de nume, pentru toată perioada comunistă. În ce privește victimele și supraviețuitorii Canalului, este de presupus că documentele de la care ar trebui să plecăm
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au judecat-o, consider că experimentul Pitești este o realitate istorică aplicată care trebuie mărturisită de martori, dar care poate fi comentată mai ales de istorici, psihologi și politologi. Mihai Rădulescu, fost deținut politic, obsedat de traumele produse de universul concentraționar, a avut inițiativa de a realiza chiar un compendiu al mărturiilor deghizate sau directe despre fenomenul Pitești, sub forma unei istorii a literaturii de tip mozaic, intitulată Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor. Deși amatoricească, lucrarea este importantă pentru că
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la hărțuieli și intimidări, reputatul dogmatist publica lucrări În care Încerca să demonstreze că Biserica Română Unită (BRU) a reprezentat doar o tentativă de dezmembrare a poporului român. Probabil Între 400 și 600 de clerici greco-catolici au trecut prin universul concentraționar comunist, dar aici se impune precizarea că unii preoți uniți au suferit două sau chiar mai multe arestări și detenții În perioade diferite. În plus, BRU a fost singura Biserică suprimată de autoritățile comuniste, prin Decretul nr. 358 din 1
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a fișelor. Una din principalele nemulțumiri privea faptul că, pentru a mări „tezaurul de suferință” ortodox În dauna celui greco-catolic, coordonatorul dicționarului a inclus și credincioșii ortodocși martiri, dar i-a uitat pe enoriașii uniți care au pierit În universul concentraționar comunist. BOR, care oricum a dat cel mai mare număr de preoți arestați, nu avea nevoie de o astfel de „competiție” cu arbitrii care ocolesc reguli deontologice elementare. Potrivit părții greco-catolice, unii preoți uniți trecuți la ortodoxie, dar care ulterior
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
măsură un loc de memorie și unul al afirmării valorilor societății deschise. Pe lângă Muzeu este necesară crearea unui centru de documentare destinat informației publice, cu acces neîngrădit, în care să fie colecționate documente esențiale pentru înțelegerea fenomenului comunist, a universului concentraționar, a propagandei ca mijloc de constrângere spirituală. - Propun organizarea unei expoziții permanente în cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de poliție politică, documente care să fie reprezentative pentru fenomenul încălcării drepturilor civile fundamentale în România comunistă. - Susțin organizarea unui
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
jurnalul de detenție al unui mare intelectual evreu din România, Nicu Steinhardt, se intitulează Jurnalul fericirii. Un fel de a spune că dezastrul pușcăriei nu e incompatibil cu bucuria interioară, dar și că bucuria prizonierului e inevitabil contaminată de atmosfera concentraționară. Marcat de astfel de experiențe, esticul nu e pregătit să înțeleagă simpatia unanimă existentă, în Vest, pentru mișcările de stradă, pentru marile demonstrații publice, destinate să exprime protestul, solidaritatea sau, pur și simplu, bucuria comunitară. Civismul, în această variantă, i
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sensibilitate și emoție, în care realismul și metafora, poezia și duritatea se contopesc amețitor. Un spectacol actual, deși nu aparține unei perioade de tranziție; un spectacol în care fiecare dintre noi se poate regăsi; un spectacol împotriva uitării unui sistem concentraționar, a "mașinii de vînt" care nu seamănă doar vrajbă și furtună, care nu distruge doar "celula de bază a societății", ci minează din interior echilibrul și așa precar al omului." Mioara Adina Avram ("Monitorul", 17 iunie 2000) Părerea autorului " Mașina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Fizică, etc., deci nu se poate face o documentare serioasă din aceste dosare. Este bine că cercetătorii de aici fac și o “istorie orală” ca să compare ce se găsește în dosare cu ceea ce știu autorii lor. Harta și mărimea sistemului concentraționar Harta unităților din sistemul concentraționar cuprinde 44 de penitenciare, 61 de locuri de anchetă, 72 de lagăre de muncă forțată (cele mai multe, asemenea celui de la Periprava), 63 centre de deportare și domiciliu obligatoriu, 93 de locuri de execuție, 100 de sedii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate face o documentare serioasă din aceste dosare. Este bine că cercetătorii de aici fac și o “istorie orală” ca să compare ce se găsește în dosare cu ceea ce știu autorii lor. Harta și mărimea sistemului concentraționar Harta unităților din sistemul concentraționar cuprinde 44 de penitenciare, 61 de locuri de anchetă, 72 de lagăre de muncă forțată (cele mai multe, asemenea celui de la Periprava), 63 centre de deportare și domiciliu obligatoriu, 93 de locuri de execuție, 100 de sedii regionale de anchete, etc, în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
al vieții oamenilor. 2. Pe ce se bazează mecanismul de funcționare a acestor sisteme? 3. Care este raportul călău / victimă? Sunt cei doi măști ale ideologicului? 4. Identificați aspecte ale carceralului. 5. Există vreo soluție de ieșire din acest univers concentraționar? Reflecție didactică Această primă oră își propune familiarizarea elevilor cu conceptul de ideologie ca formă de ruptură între ontologic și axiologic. Elevii vor trebui să înțeleagă mecanismul oricărei forme de conducere de tip opresiv, prin apelul la textele literare care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Așa a și fost. De pe urma oamenilor supuși condițiilor unei "camere de executare a pedepsei" am suferit nespus mai mult decât din pricina caraliilor de pe coridoare." (Nicolae Steinhardt, Despre retroacțiune și morfogeneza spontană în Jurnalul fericirii) " Pentru a ieși dintr-un univers concentraționar și nu e neapărat nevoie să fie un lagăr, o temniță ori o altă formă de încarcerare; teoria se aplică oricărui tip de produs al totalitarismului există soluția (mistică) a credinței. Despre aceasta nu va fi vorba în cele ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
foarte repede atras de politică, David Rousset se afla printre primii care au denunțat abuzurile regimului stalinist. Troțkist, militant al Frontului popular și luptător în Rezistență, e deportat la Buchenwald în 1943 și publică la întoarcere L'Univers concentratio-nnaire (Universul concentraționar), 1946, și Les jours de notre mort (Zilele morții noastre ), 1947. În 1968, sedus de politica generalului de Gaulle, acceptă eticheta de "gaullist de stînga" și devine deputat al de-partamentului Isère (1968-1973). În 1973, publică La société éclatée, de la première
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
socoti și revoluția industrială. Câteva decenii mai târziu, D. Halévy constată o cadență tot mai rapidă a timpului, stimulată în orice registru al realității umane. Războaie la scară mondială, prăbușiri de imperii, mutații spectaculoase în sfera economiei, dictaturi și sisteme concentraționare, experimente utopice de neimaginat până în veacul nostru punctează dramatic traseul unei istorii cu puls tot mai nervos și mai febril. Evoluții extraordinare s-au putut constata pretutindeni, mai ales în ultimele decenii, vestind parcă un sfârșit de epocă, inexorabil. "Orice
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numai radiofonic, și ele constituie desigur un punct de sprijin. Nu e locul să le amintim. Trebuie spus numai că evocând întreaga perioadă postbelică, ele oferă o imagine destul de nuanțată asupra epocii în ansamblu și mai cu seamă asupra universului concentraționar. Rezultă în primul rând că nu se poate înțelege această epocă decât într-o largă perspectivă istorică, implicând cele două războaie mondiale și consecințele lor. Istoriografia, încă mult datoare sub acest unghi, află în textele memorialistice o sursă de informație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pierdut viața în închisori și lagăre de muncă. Morminte fără cruci (pentru a relua titlul cărții lui Cicerone Ionițoiu) au fost diseminate în tot spațiul românesc și ele sunt destul de numeroase pentru a indica amploarea și continuitatea luptei anticomuniste. Sistemul concentraționar din România, unul dintre cele mai dure, își așteaptă istoricul. Mii și mii de prizonieri de conștiință au a răsări din paginile însângerate ale respectivei istorii. Unde sunt cei ce nu mai sunt? Interogația lui Nichifor Crainic ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rosti liber. Ce ne va spune ea despre imensa tragedie națională de după război? Revista începe cu un apel la memoria liberă, căutătoare de adevăr, și se încheie cu altul menit a spori, prin colaborare cât mai amplă, șansele reconstituirii universului concentraționar românesc. Între ele, un text de Ștefan-Augustin Doinaș (Intelectualul în anchetă), scris pe baza propriei sale experiențe, însă întemeiat pe o bună cunoaștere a sistemului comunist. Nici unui alt sistem nu i se potrivesc mai exact cuvintele lui Jean-Francois Revel: "Cea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că L-am putea supăra pe Dumnezeu, cu toate că și animalele sunt creaturile Sale vivisecția (o ocupație la modă în secolul al XVII-lea) și, pe viitor, masacrarea puilor de focă, creșterea de pui, viței, porci "în cuști", în interiorul unor clădiri concentraționare, departe de orice privire. Invizibilitatea este, de fapt, norma creșterii și a sacrificării intensive. Fie că animalul suferă, fie că nu, ceea ce contează și folosește e doar suferința omului și a Fiului lui Dumnezeu. Cea dintâi, pentru ispășirea păcatului originar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nevoie de un cămin, de instituții, de un mod de viață propriu. La ce bun însă, toate acestea dacă nu ai libertate? Ele sunt într-adevăr valori in-dispensabile, cu condiția să nu se transforme în "cămăși de forță", în spații concentraționare. Și Louis Dumont înțelege să studieze omul ca ființă socială. Subiectul ajunge la intersubieetivitate (Hegel, Sartre, Hussserl), nu poate trăi izolat. Dar societatea înseamnă mai mult decît intersubiectivitate. La polul opus, Max Weber devalorizează tradiția non-raționa-lă, cultivînd individualismul. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în cîteva rînduri, la faimoasa parabolă orwelliană, dar interac țiunea genuină dintre cele două narațiuni se petrece pe un palier mai degrabă metatextual. E vorba despre planul semnificației ultime din alegoria lui Haruki Murakami. Orwell, se știe, imaginează un univers concentraționar, unde maleficul Big Brother controlează tiranic destinele tuturor. Aparent, în 19Q4, un astfel de control psihedelic lipsește. Lipsește și cea mai neînsemnată aluzie la sistemul totalitar, anihilat dictatorial. Sîntem confruntați, dimpotri vă, cu imaginea societății nipone contemporane, cu între gul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acest context, scriitorul. El e manipulatorul unor destine, autoritatea "din umbră" care "face" și "desface" nu doar literatura, ci și viața. Big Brother îmbracă, în romanul lui Murakami, redingota prozatorului tipic, din orice timp și din orice spațiu. Universul său "concentraționar" iese din magma textuală, acoperind treptat și aici avem contribuția ideologică fină a autorului japonez! intervalul existențial. 19Q4 "plasează" o asemenea temă sofisticată, cum spuneam, pe fundalul dinamic al unui thriller psihologic, cu excelente incursiuni metodologice în literatura politică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ea s-a implicat, ca puțini alții, într-un lung și periculos efort de a trece dincolo de barierele atât de opresive ale comunismului. După 1989 s-a implicat cu o imensă risipă de sine pentru a face cunoscute lumii valorile concentraționare ale romanității. Foarte interesantă și oportună este deci, în acest context, atenția interpretei acordată poeziei interzise a Anei Blandiana, care a avut un impact extraordinar în epocă: o nobilă lumină pâlpâind în negura lipsei absolute de speranță. Este, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]