548 matches
-
postmodernismului în câmpul gândirii și practicilor musicale, putem observa și un process de acumulare în planul gândirii teoretice despre musica, literatura, arhitectura și filosofie care se structurează că o succesiune convergență (și, implicit, de emergentă a noului mod de a conceptualiza natură transformării) de titluri reprezentative. Să citam doar câteva: The New Image of Music (1963) de George Rochberg, Music, the Arts, and Ideas: Patterns and Predictions în Twentieth-Century Culture (1967) de Leonard B. Meyer, The Dismembering of Orpheus: Toward a
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
poetica, are de a face cu o anumită transcendență, în sensul tehnic pe care îl dau acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza, și a conceptualiza înseamnă cu necesitate a generaliza. Cam asta am vrut să spun în Uvertura metacritică referitor la așa-zisa critică imanentă, care nu este nici ea ferită de transcendență. În căutarea timpului pierdut este pentru mine, dintre toate
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
a face cu o anumită transcendență, în sensul tehnic pe care îl dau acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza, și a conceptualiza înseamnă cu necesitate a generaliza. Cam asta am vrut să spun în Uvertura metacritică referitor la așa-zisa critică imanentă, care nu este nici ea ferită de transcendență. În căutarea timpului pierdut este pentru mine, dintre toate operele literare, cea
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
influență și putere de decizie și, astfel, deseori se simtlipsiți de putere și incapabili să dețină controlul asupra deciziilor care le afectează viața de zi cu zi (European Commission..., 2004, apud Better Policies, Better..., 2006, p. 79). Incluziunea socială este conceptualizată drept un proces care asigură pentru toți cei aflați în risc de sărăcie și excluziune socială să aibă acces la oportunitățile și resursele necesare pentru a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală și a se bucura de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
mod similar, fragmentarea internă politică extremă poate reduce stabilitatea politică a unei țări, cel puțin dacă nu reduce puterea, atunci reduce percepția altora despre puterea țării. strategia - este definită „ca acea parte a procesului politic de luare a deciziilor care conceptualizează și stabilește țeluri și obiective desemnate să apere și să crească interesele pe scena politică.” 27 percepția - fiind un concept relațional și contextual, utilitatea puterii constă nu numai în ceea ce poate face, dar și în ceea ce cred alții că poate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ulterioară. Deoarece cea mai importantă problemă cu care se confruntă consilierea copiilor cu abilități înalte este aceea a relațiilor dintre părinți și școală, Colangelo și Dettman (apud Crețu, C., 1998, p. 148) propun în 1982 un model de consiliere care conceptualizează patru tipuri de interacțiuni părinți - școală în care sunt implicați copii cu abilități înalte: 1. Cooperarea - atitudinea de acceptare atât din partea părin ților, cât și din partea școlii a faptului că trebuie sprijinită educația acestor copii prin implicare activă. 2. Conflictul
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Serge Doubrovski, în romanul său Fils, reacționează la această tentativă de teoretizare. El admite totuși concordanța numelui autorului și a unui pact romanesc, concordanță la care Lejeune nu găsea în practică nici un exemplu. De aici se naște ideea de a conceptualiza o asemenea cercetare sub termenul de „autoficțiune”. S-a pus întrebarea dacă este necesar și chiar pertinent să se erijeze acest amestec de ficțiune și referențial, de autobiografic, la rangul de concept. Formele scrierilor despre sine care reprezintă conceptul autoficțiunii
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
roman, pentru că cere o „puritate perfectă” și într-un spațiu restrâns, se renunță la orice complezență față de public. Serge Doubrovski a inventat în romanul Fils termenul de „autoficțiune”, care desemnează povestirea vieții în care se confundă autori și personaje. Teoreticianul conceptualizează acest termen ca reacție a încercării lui Philippe Lejeune în Pactul autobiografic de a stabili o clasificare a scrierilor despre sine. Autoficțiunea ar fi, după Serge Doubrovski, ficțiune de evenimente și de fapte strict reale, îmbinare de adevăr și mistificare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
la o situație cunoscută, și (2) un răspuns adecvat ezitant la o situație nouă ezitantă” (Moreno și Elefthery, apud. Baldwin, R., 2002). Cu alte cuvinte, a fi spontan presupune un comportament creativ apropiat situației curente. Mai departe, spontaneitatea poate fi conceptualizată ca o formă de energie ce nu poate fi stocată sau acumulată și care trebuie imediat extinsă în prezent (Kipper, 1996). Tehnicile de terapie de grup utilizate astăzi sunt puternic influențate de teoriile lui Moreno. Spontaneitatea este încă considerată o
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
șase miliarde de oameni trăiesc pe această planetă astăzi și mai mult de nouă miliarde vor fi până în 2050. Nevoile de procesare, gestionare, comunicare și tranzacționare a informațiilor ale celor nouă miliarde de locuitori ai planetei nici măcar nu pot fi conceptualizate astăzi. Nu sunt suficiente telefoane celulare, computere și site-uri web. Dar în viitor, în următorii zece până la cincisprezece ani de acum înainte, vom fi capabili să administrăm populația planetei cu rețele uriașe de informații care vor face să pălească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
are 7.000 de zgârie-nori, în comparație cu New York-ul care are doar 5.000. Gândiți-vă numai la acest lucru timp de un minut. Orașe care astăzi numără șaptesprezece milioane, mâine vor număra treizeci de milioane, nu există posibilitate de a conceptualiza integral imensitatea acestei revoluții. Creșterea economică a Chinei se redefinește la o scară mare. Ea sfidează comparația. China urmează să construiască câte un oraș mai mare decât Philadelphia anual în perioada următorilor douăzeci de ani. Sunt mai mult de 400
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Furet XE "Furet, François" și toți ceilalți. Nu pot să spun că e aceeași situație ca la Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" . Dar există sigur o dimensiune pe care nu o pot măsura, nu știu cum se poate măsura, nu o pot conceptualiza, nu știu exact ce influență a putut avea conexiunea evreiască. Oricum, nu cred că asta a fost influența de bază. Dar este ceva mult mai profund care se întâmplă la Chicago, și în America în general. Eu mă simt bizar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
auzit de el, iar el nu a auzit de mine. Și totuși, de unde aceste afinități? Nu vreau să vorbesc de lucruri oculte, pe care nu le înțeleg. Dar rațional nu există absolut nici o legătură! Aici este ceva ce nu pot conceptualiza: nici măcar nu sunt așa de mulți cercetători care au în centrul atenției tocmai aceste două subiecte. Pur și simplu, statistic vorbind, nu prea sunt. Nu cunosc pe nimeni la Ierusalim sau în tot Israelul care să se ocupe atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
tot mai puțin, mai lacunar. Personal, i-aș oferi o medalie criticului care mi-ar dovedi că a înțeles pe deplin versurile din Oul și sfera sau Laus Ptolemaei. Sunt niște volume de experiment „în trepte“, în care lirismul se conceptualizează și se solidifică alternativ ori concomitent (!) și în care autorul explorează, cu o lucidă fantezie, posibilitățile combinatorii ale cuvintelor. Cu toată forța germinativă pe care le-o conferă poetul, cuvintele încep să-i pară acestuia insuficiente: un fel de reflexii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
că fac parte dintr-o pătură cât de cât instruită a societății româ nești. Nu cred c-ar fi foarte puțini, nu cred c-ar fi minoritari. Dar mă întreb ce gândește marea masă despre ideea de jus tiție, cum conceptualizează. Oamenii se gândesc la contactele avute personal cu justiția. Au avut un proces, l-au pierdut, deci nu mai au încredere în justiție. Au avut un proces, l-au câștigat, au încredere în justiție. La urma urmei, ideile progre siste
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
pentru care atât electoratul cât și partidele politice naționale prezintă un interes. Totuși scrutinurile de la nivel național și cele de la nivel european nu sunt decuplate. Între ele există relații de cauzalitate 21. Second order national elections, sintagmă prin care sunt conceptualizate alegerile europene, înseamă, potrivit celor care au introdus termenul în literatură, că atât campania electorală, cât și rezultatul alegerilor sunt influențate de constelația politică națională 22. Observând rezultatele de la un scrutin la altul s-a afirmat că cetățenii nu folosesc
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
temele asupra căreia aceasta este orientată de actorii politici, fie ei naționali sau europeni, jurnaliști sau oameni politici. Autorii care au examinat natura spațiului public european au formulat, din punct de vedere teoretic, cinci scenarii (modele ideal tip) diferite. Primul conceptualizează o sferă publică transnațională caracterizată printr-o dezbatere europeană transnațională care implică media, actorii politici și sociali. Al doilea model se referă la spații publice naționale cu o dimensiune europeană dominantă. Acest model pune în evidență existența unor dezbateri naționale
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
reiese ea din diferite studii și statistici. În cadrul primei părți a lucrării de față am urmărit clarificarea cadrului conceptual și teoretic, expunând concis problematica celor două dihotomii: spațiu public/spațiu privat și natură/cultură. Dihotomia public/privat, așa cum este ea conceptualizată în cadrul teoriei politice clasice, prezentă, de altfel, și în spațiul românesc, a constituit o preocupare centrală a studiilor feministe datorită consecințelor sale atât pentru definirea rolurilor femeilor, cât și pentru determinarea valorii lor (pentru mai multe informații, vezi Okin, 1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
decât pe dominație și manipulare (Okin, 1989, p. 124-136). În cadrul unei alte abordări, aparținându-i lui Carol Gould, sunt accentuate principii politice generale precum egalitatea sau dreptul la autodeterminare, care acum trebuie aplicate la sfera privată, deoarece relațiile personale sunt conceptualizate ca stând la baza organizării politice, afirmându-se chiar că „relațiile bazate pe dominația masculină în viața personală sprijină autoritarismul” (Gould, 1989, p. 9). Alte analize atrag atenția asupra faptului că dominația din spațiul public se reflectă și influențează relațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
analizat legătura dintre slaba reprezentare pe care o au femeile din România la nivel politic, accesul lor redus la poziții cu putere de decizie și modelele ideologice ale tranziției românești, care întăresc dihotomiile privat/public și natură/cultură și le conceptualizează în manieră ierarhică, ducând la o puternică devalorizare a muncii femeilor. Care ar fi însă schimbările necesare pentru o revalorizare a muncilor femeilor și posibilele consecințe ale unei prezențe crescute a femeilor în planul politic reprezentativ? Fără pretenția de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
clasice de conducere sunt bazate pe ierarhii și individualizare. S-a constatat însă în organizațiile conduse de femei că acestea au un mod diferit de a conduce, ...mai participativ, relațional și interpersonal. Femeile aflate în poziții de conducere tind să conceptualizeze conducerea drept colectivă, mai degrabă decât individuală, pun accent pe responsabilitatea față de ceilalți, îi împuternicesc să acționeze în cadrul organizațiilor și scad importanța relațiilor ierarhice (Kezar, 2000, p. 724-725). Dincolo însă de dezbaterile privind modalitatea de conducere, îmbunătățesc femeile din Parlament
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
agenda politică (Tremblay, 1998, p. 448). Aceiași factori sunt remarcați și de către Michèle Swers în analiza sa asupra sistemului politic american. Ea confirmă faptul că un număr semnificativ de femei reprezentante aduc noi probleme pe agenda politică și tind să conceptualizeze problemele femeilor drept probleme ale unui grup distinct (Swers, 2001, p. 218). Această influență însă nu se manifestă oricum și oriunde. Am arătat deja că în politica românească politicienele sunt departe de a-și impune un mod propriu de acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
însă și de alte abordări, realizate de către istorici, sociologi, filosofi ș.a. Istoricii mai întîi, precum Ernst Kantorowicz, au evidențiat lenta autonomizare a puterii Statului față cu cea a bisericii, între altele. Această mișcare seculară a istoriei societăților noastre a fost conceptualizată de filosofi. Thomas Hobbes de pildă, convins de cadrul pro-fund dezordonat al naturii, în care "omul este lup pentru om", a pledat pentru un Stat atotputernic. Ordinea nu ar putea proveni decît din această intervenție a Leviathan-ului. Într-un anume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am identificat frecvent în declarațiile privind motivele pentru adopție sintagme de tipul: "Simțim un sentiment de privațiune datorat neputinței de a avea un copil..." "...ducem dorul unui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazul celor care pierd una sau mai multe sarcini sau pierd un copil după naștere) este resimțită ca un factor de stres cronic. În aceste cazuri copilul adoptat trebuie să îndeplinească în primul rând o funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Sunt declarații care exprimă conflictul dintre imaginea ideală de sine a solicitantului/solicitanților ca soț/soție sau mamă/tată și imaginea de sine reală, ca rezultat al infertilității. Întotdeauna mi-am dorit un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]