554 matches
-
1 (http://www.actrus.ro/reviste/2 2005/a6.pdf) footnote> Securitate este o problemă esențială a existenței societății umane, iar definirea sa este subiectul cel mai important și în documentele oficiale ale unor organizații internaționale, precum: O.N.U. care conceptualizează termenul în Carta Națiunilor Unite sau Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană care își exprimă necesitate abordării unei strategii pentru securitate la sfârșitul anului 2003, în Tratatul de la Maastricht.<footnote Drd. Alexandra Sarcinschi, Elemente noi în studiul securității naționale
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
probabilitate adevărată. Perioada pregătitoare de iarnă constituie o problemă teoretică și practică extrem de controversată. Ea a devenit un fel de „piatră filozofală” a pregătirii. De-a lungul anilor de stabilitate organizatorică și metodică din fotbalul nostru ea a fost bine conceptualizată de către specialiștii F.R.F. în colaborare cu A.N.E.F.S. și cu Institutele de cercetare sportivă. Ea a devenit un element de .oncepție metodologică a antrenorilor, adică, un sistem de pregătire bine organizat și fundamentat științific, care fără îndoială a contribuit la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Shepsle și Weingast pe tema luării deciziei în comitetele din Congresul american sau cel al lui Nolan McCarty. Acestea se bazează pe modele spațiale în care instituțiile sunt descrise ca actori cu putere de veto, ale căror preferințe pot fi conceptualizate ca poziții într-un spațiu unisau multidimensional. Din cadrul acestei a doua categorii de modele face parte și cel teoretic propus de George Tsebelis. Acest model se construiește în jurul a două elemente principale în funcție de care pot fi caracterizați toți actorii unui
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
adânci cu timpul, persistând până la restituția întreprinsă de Mircea Eliade, căruia îi este datorată prima reconsiderare competentă și de amploare a operei lui Hasdeu, al cărui aport principal nu trebuie căutat în stabilirea de fapte, ci în efortul de a conceptualiza istoria, în orizontul, sensibil extins, pe care a știut să-l contureze și, la rigoare, în metoda folosită. Perioada actuală, cu tendințele manifestate de practicare a unor deschideri către istoria problematizată, de tip neevenimențial, este mai aptă decât au fost
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
adânci cu timpul, persistând până la restituția întreprinsă de Mircea Eliade, căruia îi este datorată prima reconsiderare competentă și de amploare a operei lui Hasdeu, al cărui aport principal nu trebuie căutat în stabilirea de fapte, ci în efortul de a conceptualiza istoria, în orizontul, sensibil extins, pe care a știut să l contureze și, la rigoare, în metoda folosită. Perioada actuală, cu tendințele manifestate de practicare a unor deschideri către istoria problematizată, de tip neevenimențial, este mai aptă decât au fost
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
teologiei la istoria formelor estetice. Relația dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se poate susține prin: - inventarul mereu crescând al infinitivelor lungi substantivale. Cu excepții nesemnificative numeric, orice verb neologic, oricât de recent, își creează și o formație substantivală în -re (vezi, de exemplu, recent pătrunsele în DOOM2: *aflui - *afluire, *atenționa - *atenționare, *conceptualiza - *conceptualizare, *contoriza - *contorizare, *deflui - *defluire, *detartra - *detartrare, *eficientiza - *eficientizare, *etapiza - *etapizare, *formata - *formatare, *globaliza - *globalizare, *implementa -* implementare, *impozita - *impozitare, *indexa - *indexare, *insemina - *inseminare, *intervievare, *mediatiza - *mediatizare, *mondializa - *mondializare, *monitoriza - *monitorizare, *poziționa - *poziționare, *privatiza - *privatizare, *procesa - *procesare, *privatizare, *proteza - *protezare, *racola
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
rural, care are ca efect menținerea securității alimentare și creșterea transabilității de la producător la consumator, cu impact asupra reducerii insecurității alimentare. În partea a II-a s-au propus și definit posibile tehnici de analiză în agrointelligence și s-au conceptualizat acei termeni și indicatori necesari unei analize a securității alimentare. De asemenea, s-a propus matricea unei evaluări a securității alimentare, prin identificarea și definirea celor patru indicatori (disponibilitate, accesibilitate, utilitate și stabilitate), în scopul dispunerii de toate informațiile necesare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor noastre.” Dinamica lumii actuale este caracterizată de globalizare, termenul a fost conceptualizat și definit într-un mod complex, așadar există mai multe definiții ale acestei noțiuni, acestea variază în funcție de perspectiva din care este tratat subiectul. Ăperspectiva geografică, geostrategică sau economică). În timp ce globalizarea a creat mari dezbateri în cercurile de baza din economie
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
posibil a fi realizată în actul complex al globalizării." 7 Securitate este o problemă esențială a existenței societății umane, iar definirea sa este subiectul cel mai important și în documentele oficiale ale unor organizații internaționale, precum: O.N.U. care conceptualizează termenul în Carta Națiunilor Unite sau Organizația Tratatului 285 Evgeny Gavrilenkov, Paul J. J. Welfens, Ralf Wiegert, op. cit., p. 149; 286***, Dictionar explicativ român, ediția online, Ăhttp://dexonline.ro/definitie/securitate); 287 Nicolae Uscoi, Securitate internațională în epoca „post Război
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații morale fără a fi obligate să asume că moralitatea are autoritate antecedentă asupra politicii (fapt trecut cu vederea de analiza lui Larmore)"32, i.e. "pot conceptualiza exigența legitimării ca ridicându-se din interiorul sferei politice mai curând decât a celei morale, lăsând în același timp loc pentru ideea potrivit căreia printre condițiile de satisfacere ale acestei exigențe pot intra o sumedenie de condiții externe politicii (inclusiv
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
28 sau ignoră rolul intereselor materiale, al ideologiilor sau personalităților charismatice în viața politică, insistând doar asupra aspectelor "filosofice" ale dezacordurilor politice și uitând că "soluțiile filosofice nu sunt soluții adecvate pentru problemele politice"29; nu în ultimul rând, moralismul conceptualizează dezacordul politic "în termenii unor formulări rivale ale unui text moral", ca un dezacord moral bazat esențialmente pe argumente și interpretări diferite, deformând astfel natura opoziției dintre adversarii politici prin eludarea unor componente fundamentale ale acesteia, precum interesele, motivațiile sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
destin înseamnă, pentru om, "să alegi liber situația pentru care ai fost ales". Abia în ultimii ani ai secolului XX, gândirea filosofică românească s-a emancipat de dominarea ideii de noroc ca entitate primordial colectivă și a început să se conceptualizeze destinul individual. Tardiva despărțire de "colectiv" însă rămâne simptomatică pentru măsurarea duratei destul de întinse în care cultura românească a rămas în strânsă legătură cu folclorul, chiar dacă această legătură a fost intermediată și nu totdeauna vizibilă. II După identificarea unor dimensiuni
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mare decât alte sensuri. În această linie de abordare, extinderile semantice produse asupra sensului central al unui lexem pentru a deriva sensuri noi nu sunt întâmplătoare, ci sunt bazate și pe experiența extralingvistică, sunt motivate de felul în care vorbitorii conceptualizează anumite noțiuni sau evenimente. Sweetser (1990) aplică această teorie la analiza verbelor de percepție. Autoarea explică evoluția și "lărgirea" sensurilor acestor verbe prin suprapunerile semantice dintre mai multe domenii conceptuale (vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în sine, discursul interior conduce la trăiri pozitive privind abilitățile sportivului. Există dovezi clare ce sprijină utilizarea conștientă a discursului interior pentru întărirea încrederii în sine. I.8.5. Teoria încrederii în sine aplicată în mediul sportiv Modelul lui Vealey conceptualizează motivația și încrederea în sine în mediul sportiv. Adevăratul atu al acestui model îl constituie faptul că abordează situații specifice psihologiei sportului. Vealey definește încrederea sportivă ca fiind „credința sau gradul de certitudine pe care indivizii îl posedă cu privire la abilitatea
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
pentru a fi restituite unei morți anticipate mental: „Și-n fundurile apei le-a-ncremenit un sloi”. Încărcătura himerică a temei are numeroase ecouri în rețeaua imagistică - Himera de Oreste, Robii unei himere de Pompiliu Păltănea -, dar și o încercare de restituire conceptualizată la Eugeniu Sperantia, în Sistemele himerei, întregite de Metafizica humorismului și de Metafizica exprimării transcendente. Paralel cu lirica desprinderii de real ca moarte și plecare (cultul pentru porturi și corăbii este și el prezent în Balada portului, Farul magic, Corabia
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
și de maximizarea dimensiunii întreprinderii. II.1. Teorii și modele de creștere a întreprinderii II.1.1. Modelul neoclasic: dimensiunea optimă a firmei Literatura economică a furnizat un număr mare de teorii și modele ce încearcă să explice și să conceptualizeze procesul de creștere al întreprinderii. Teoria neoclasică, despre care am vorbit în capitolul anterior, este punctul de plecare al modelelor de echilibru static al întreprinderii. Acestea sunt totuși mai degrabă modele de optim decât de creștere, preocupate nu de dinamica
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și Wight, 2000), un concept din filosofia științei care nu are nici o legătură cu cel „politic”. Esența conceptului aplicat în științele sociale este că există în realitate structuri sociale independente de observatori. Pe scurt, viziunea consideră că există ceea ce noi conceptualizăm (vezi Hellman, 1983; Leplin, 1984; Bhaskar, 1986; Archer et al., 1998). Această perspectivă contrazice ideea pozitivismului logic și a empirismului că noi putem cunoaște doar ceea ce observăm (vezi, de pildă, Ayer, 1959; Lapid, 1989) și pe cea postmodernist-deconstructivistă că, deoarece
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prim‑plan, chiar din formulările de mai sus, este însă activitatea cognitivă a liderilor, care îi ajută pe aceștia în finalizarea activităților lor. Eficiența conducerii se va datora modului specific în care liderul ia decizii, felului în care el va conceptualiza obiectivele grupului și metodele de atingere a lor, în fine, diferitelor forme de înțelegere și interpretare a comportamentelor și intențiilor altora; or, decizia, conceptualizarea și interpretarea/înțelegerea sunt activități fundamentale ale gândirii. De data aceasta, liderul apare ca procesor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
identice. Tranzacția are în vedere influența reciprocă dintre lideri și subordonați, precum și schimbul social, dinamic, dintre cele două părți. Burns susținea, la rândul său, că între lideri și subordonați apare un schimb de natură economică, politică, psihologică, iar conducerea este conceptualizată în termeni de costuri și beneficii. Ideile principale ale teoriei sunt următoarele: - în conducerea tranzacțională, liderul oferă ceva și primește la rândul său ceva (liderul oferă produse valorizate, cum ar fi premiile, prestigiul etc., și obține din partea subordonaților comportamentele așteptate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
transformațional cu angajamentul organizațional; House, Delbecq, Taris (1998) explică rolul liderilor transformaționali în obținerea unor performanțe uimitoare în ceea ce privește fondarea și dezvoltarea firmelor de succes. În esență, leadership‑ul transformațional se opune conducerii tranzacționale. Dacă, în aceasta din urmă, conducerea este conceptualizată în termenii procesului de schimb bazat pe costuri și beneficii, pe schimburile sau „târguielile implicite” între conducători și subordonați, noua formă de conducere trece dincolo de schimburile de tip cost‑beneficiu, centrându‑se pe inspirarea subordonaților de către conducător de a realiza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rolul variabilelor moderatoare în explicarea stresului lor, nu reușește să surprindă mecanismele care stau la baza interacțiunii între stresori și efectele produse de ei. Deși cu limite, noua paradigmă a fost aplicată în cercetările organizaționale deoarece este relativ simplu de conceptualizat și de modelat experimental. Din păcate, cercetările întreprinse din perspectiva ei au ajuns la rezultate inconsistente și ambigui. Nu este suficientă identificarea potențialului moderator al unei variabile, ci mult mai importantă este explicarea mecanismelor care relevă și susțin interacțiunea variabilelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înșiși sau colegii lor cu el, ceilalți îl considerau un fenomen pseudoștiințific. Maslach și Schaufeli (1993), într-o retrospectivă istorică asupra cercetărilor referitoare la burnout, arătau că practicienii erau preocupați mai mult de a rezolva problema decât de a o conceptualiza, de unde și pluralitatea semnificațiilor termenului ca și orientarea spre studii de caz izolate și mai puțin spre cercetări empirice, acestea din urmă, puține câte erau, apelau cu precădere la observații și la metoda self-report-ului. Totuși, perioada anilor ’70 a creionat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de pictură, inimitabil, sincretic, extrem de insolit, producând efectul unei poetici suficient de puternice pentru a exprima drama Omului. Într-un alt domeniu artistic, cel al poeziei, scriitorul francez Victor Segalen a Încercat o experiență decisivă a interculturalității, pe care a conceptualizat-o pornind de la două noțiuni: Exotismul și Diferitul. Segalen se străduiește mai Întâi să purifice prima noțiune, eliminând orice asociere cu clișeele tropicale sau coloniale (palmieri, cămile, caschete coloniale, hamacuri etc.), și, practicând o critică uneori destul de severă la adresa scriitorilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
n-o căutăm (caz În care ar reflecta un scop egoist), ci pe care o descoperim pentru ea Însăși. Este așadar o plăcere superioară. Utilitatea se adaugă În acest caz dreptății (Utilitarismul, 1861). Fraternitatea nu este numită, căci nu este conceptualizată, dar este subiacentă oricărui tip de existență În comun bazată pe interesul reciproc. Altruismul promovat de Auguste Comte În aceeași perioadă merge Într-o direcție asemănătoare, chiar dacă utilitarismul În sine este respins: societatea este un organism care nu poate progresa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]