1,153 matches
-
G. Țeposu, doar trei nume se mai mențin astăzi în perimetrul criticii de întâmpinare; și în actualitatea pe care aceasta mizează, utilizând-o creator. Fiecare dintre acești comentatori rezistând valului de dezertări postrevoluționare a apelat la o soluție care să concilieze noul context cultural cu propria natură și structură profesională. Ion Simuț a făcut pasul către istoria literară, căreia i-a atașat inclusiv cronica edițiilor, privind în ansamblu și în secțiune temporală marea de tipărituri. Dan C. Mihăilescu, dimpotrivă, a ieșit
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
tip aflate în situații similare. Se încearcă în marea majoritate a cazurilor, când motivul plecării este strict legat de complex și nu de alte variabile incontrolabile la acest nivel (vârsta, schimbări în orientare profesională, interese personale, etc.Ă să se concilieze conflictul apărut, prin negociere și eventual ajungerea la un alt numitor comun. Managerul a pornit în procesul de planificare printr-o analiză a posturilor de care a considerat că firma avea nevoie (analiza fiecarui post de lucru nu a cerut
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
aproape o lună Adunările de revizuire se zbat într-o luptă plină de dureri; cu voința strivită de concursul împrejurărilor din afară, reprezentanții independenți ai țării își frământă mintea căutând de zor o soluțiune a cestiunii izraelite de natură a concilia cerințele de principiu ale Tractatului cu interesele pozitive naționale. Guvernul, care la începutul sesiunii s-a abținut de la orice inițiativă de revizuire, afirmând categoric că n-a prejudecat în cestiune nimic față cu străinătatea, îndată ce comisiunea de inițiativă ia o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra cestiunii, studii bazate pe date statistice, pe comparațiunea textelor de lege din diferite țări, câștigând opinia publică pentru singurul punct de vedere admisibil și rațional, că reforma constituțională nu se poate face decât în marginele în care se poate concilia cu interesele economice și naționale ale țării. {EminescuOpX 330} Ținem a reaminti solemna declarație făcută în acest organ că partidul conservator nu va face, precum nici au făcut, cestiune ministerială din cestiunea izraelită. De unde presa europeană toată era în momentul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de care am fi dorit din adâncul inimei să-l știm dezbrăcat. Dar dacă n-a fost să fie după placul inimei noastre, să ne mulțumim cel puțin că, cu ajutorul lui Dumnezeu, sila esterioară și necesitățile noastre s-au putut concilia în modul cel mai bun posibil. [12 octombrie 1879 ] ["PROMULGAT ȘI SANCȚIONAT... "] Promulgat și sancționat prin semnătura M. Sale Domnului, noul articol 7 al Constituției române a trecut deci prin toată filiera legislativă și a devenit lege. Astăzi, în ziua
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
11 mai anul curent cuvintele de mai la vale, cari, fiind adevărate și esprimînd și opinia noastră în privirea partidului radical, ne inspiră numai mirarea cum, scrise daca nu de d. Boerescu însuși, totuși în foaia d-sale, se mai conciliază cu tonul de azi al "Presei" și cu rolul marelui om de stat într-un cabinet de trădători de țară. București, 11 mai "Romînul", în numărul său de miercuri 9 mai, consacră un lung articol de fond, cu un rar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i-am spus, molipsit de veselia lui, m-a trimis tata..." "Te-o fi trimis, zice, stai și tu jos și bea un pahar de vin." Eram mirat că îi vedeam pe amândoi mulțumiți de ei înșiși, nu puteam să conciliez în mintea mea de adolescent urletele care se auzeau adesea din casa lor și pacea și tihnă în care îi găsisem... "Astăzi, spuse el visător, mi-am f... nevasta... Tu, se bâlbâi el, ai f... până acum?" Nevastă-sa râse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
omenească" a creștinismului, care dictează imperativul moral de a-i iubi pe toți oamenii, indiferent de apartenența națională, ca pe frații tăi și fiii unui aceluiași Dumnezeu, nu este tocmai oportună, pentru că dizolvă sentimentele patriotice și solidaritatea națională. Încercând să concilieze inconciliabilul, Aaron recurge la un compromis, ajungând la un patriotism civic fundamentat pe legea morală a creștinismului: Gradul de civilizație, la care a ajuns partea cea mai cultivată a neamului omenesc, cere un alt patriotism cu totul deosebit de al celor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie articulată în perioada interbelică și-a declarat intențiile în programul redactat în primul număr din Revista Istorică Română (1931, I, p. 4): Între patriotism și obiectivitate nu există antinomie" (cf. Boia, 1997, p. 60). Imperativele de ordin profesional trebuiau conciliate cu comandamentele naționaliste. Istoriografia interbelică românească a încercat acest dificil compromis, după cum indică și N.A. Constantinescu (1928): "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134). Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai clar caracterul apatrid al muncitorilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împărăteasa și aceasta a fost o idee foarte naturală în urma fericitei domnii a Elisabetei. În fine prințul moștenitor împărtășea, ca și tatăl său, nepopularitatea momentului, pe când ridicarea Caterinei dădea asasinării lui Petru III caracterul unei revoluțiuni și, de altă parte, concilia toate interesele, toate opiniunile, favorizând totodată ambițiunea acelora cari au îndeplinit faptul. În numărul viitor vom descrie uciderea acestui țar. [27 martie 1881] ASASINAREA LUI PETRU III După cum am spus deja, câțiva generali și boieri ruși nemulțumiți hotărâseră să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
roșii, afară de bieții Golești cari au luat-o la serios? Dar Goleștii erau boieri de neam și autohtoni, deci, ca atari, nu s-au uitat la folosul practic, lăsând în seama d-lui C. A. Rosetti admirabila calitate de-a concilia interesele sale private cu rolul de martir, de exilat, de prigonit, pe care l-a știut juca în perfecțiune. Martiriu și patriotism ce se traduce în practică în pensii reversibile, în lefuri exorbitante create ad-hoc, în sporirea cu 40 la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
logică a "capitalismului târziu", început cu colonialismul și încheiat cu postmodernitatea, încât postmodernismul și tradiția au ajuns să semene cu doi tauri care scot flăcări pe nări unul contra celuilalt, transmodernismul vine la timp spre a-i salva pe ambii, conciliindu-i într-un spațiu al transparențelor, comun tuturor antitezelor împăcate, dar gata oricând de disjuncții minore și majore. Transmodernismul nu invită la dispariția sau anihilarea nici uneia dintre părți, cum procedează extremismele contemporane. Sardar reproșează postmodernismului că a înlocuit realitatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Totuși, perspectiva epocii nu pare a fi prea exclusivistă și, adeseori, imaginea anterioară este amendată radical: Nu-i prea naltă, nici prea mică, Oablă-n trup și subțirică. Mai mult chiar, preferința pentru genul mignon sau pentru cel Împlinit se conciliază uneori Într-o singură imagine contradictorie: Lelea naltă și voinică, Par’ că-i trasă-ntr-o verigă. Dacă În această privință părerile rămân Împărțite, În ceea ce privește al doilea element al portretului feminin, anume tenul, acesta trebuie să fie Întotdeauna cât mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moralei creștine? Uneori, țăranul ardelean rezolvă această tensiune printr-o infinită candoare: „Și-asară fusei la fete”, ne mărturisește; Însă: Dumnezeu sfântu’ mă ierte. Pentru că le sărutai, Dumnezeu m-o duce-n rai! În acest caz, el reușește performanța de a concilia (ce-i drept, Într-o viziune extrem de relaxată și personală) preceptele oficiale ale eticii ortodoxe cu exuberanța sentimentală specifică mentalității tradiționale. Alteori Însă, hedonismul e aspru sancționat, după cum lasă să se Înțeleagă binecunoscutele versuri: Măi, pretine, eu și tu Șohan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apare ca o problemă reală abia În urma unirii religioase cu Roma. Aflată În vădit dezacord atât cu tradiția ortodoxă, cât și cu mentalitățile matrimoniale țărănești, ea fusese rezervată până atunci doar categoriilor monahale. Noul statut al clerului unit Încerca să concilieze Însă, Într-un mod cât mai armonios, exigențele catolice În materie cu specificul Bisericii locale, oferind membrilor săi posibilitatea opțiunii: preoții aveau libertatea de a alege Între starea căsătorită și cea de celibat. Mai mult chiar, preotul mirean, căsătorit, putea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Farkas Háni" și Avram Iancu XE "Iancu" , era și aceasta o mărturie a faptului că În câmpul de forțe al relațiilor dintre cele două popoare, sub semnul Înțelegerii și al respectului față de valorile celuilalt, dragostea și puterile spiritului se pot concilia cu sentimentele naționale, atunci când nu intervine să le smulgă din rosturile lor firești cea de-a treia putere, Istoria. Textul ca memorie și sentiment: o poezie populară ardelenească din anul 1838 Adeseori, destinul postum al textului literar se dovedește a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvania. De cealaltă parte, firește, presa emigrația maghiară, compusă din Kossuth XE "Kossuth" , contele Teleki XE "Teleki" sau generalul Klapka XE "Klapka" . În această situație, revoluționarul italian era nevoit să penduleze mereu Între cele două poziții atât de greu de conciliat, Încercând să reorienteze eforturile ambelor tabere Împotriva inamicului austriac. Propunerile adresate românilor vor fi sintetizate Într-un manifest tradus În românește, imprimat la Paris, În iunie 1851, și semnat de Comitato Centrale Democratico Europeo. Principiile de la care se pleacă sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se regăsesc ele în gîndirea medievală, decelînd în final strategia recreatoare, modul în care prejudecățile sunt înlăturate și înlocuite cu adevărul personal. În Meditații, temele majore sunt: îndoiala metodică și hiperbolă, natura cunoașterii, cogito-ul, raportul spirit-corp și încercarea de a concilia Dumnezeul bun cu existența erorii omenești. Nici una dintre ele nu este abordată în premieră absolută de către Descartes. În secolul IV, Sfîntul Augustin le analizase deja pe toate. El îi confrunta pe scepticii Academiei cu posibilitatea certitudinii nemuririi sufletului, pe care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde învățătura hristică și cea formulată de Sinoadele Ecumenice, pornindu-se de la principiul că adevărul creștin nu este de natură rațională, ci conciliară. Divizate în Autocefalii, Bisericile Ortodoxe mențin unitatea de credință prin intermediul Sinoadelor Ecumenice. Impedimentul major al autocefaliilor, dincolo de indubitabile avantaje, constă în imposibilitatea de a stopa dezvoltarea aspectului istoric din viața bisericească, în detrimentul aspectului dogmatic. Biserica este alcătuită din aceste două
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
puteau genera asupra funcționării firești a Ecclesiei 7. Poziția lui Nae Ionescu, ca de altfel cea a intelectualității interbelice creștine formate la Școala de gândire și trăire religioasă a Profesorului de Logică și Metafizică de la Universitatea din București, era una conciliară și dogmatică absolut juste. Într-un text publicat în revista de critică teologică "Predania" condusă de unul dintre discipolii săi, George Racoveanu, Nae Ionescu fixează cu o acuratețe caracteristică limitele criticii teologice. Astfel, potrivit teoriei naeionesciene, există două tipuri de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
libertatea anarhică a individului, ci puterea sobornicității este primordială, întrucât formularea învățăturii christice se face în Ortodoxie prin sinoade, pornindu-se de la principiul absolut just că adevărul creștin, chiar când este vorba de înțelegerea cuvântului lui Hristos, e de natură conciliară, și nu rațională - rațiunea individuală neavând nimic de spus într-o asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
funcționează, dezvoltarea învățăturii nu poate fi nefirească. Lucrurile se clarifică dacă ne gândim că în ortodoxie chestiunea formulării se realizează în sinoade, plecându-se de la premisa absolut corectă - sau, mai degrabă, de la un principiu - că adevărul creștin este de natură conciliară și nu rațională. Prin urmare, dezvoltarea normală a învățăturii și a formulării juste a acesteia rezidă în gradul de normalitate al funcționării Bisericii. Permanența dezvoltării învățăturii și a formulării ei stă, de asemenea, și în relația ei organică cu Tradiția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca marea fiică a religiei, devine mediatoarea cultului divin. În interiorul Ecclesiei, estetica nu e ceva străin, ci e ceva constituțional sau structural; întreaga structură a Bisericii este un sistem estetic. Aparent contradictorie, poziția teologică a lui Nichifor Crainic este una conciliară în măsura în care doctrina religioasă poate furniza suficiente elemente de ordin estetic, apte pentru a determina liniile unui sistem sau numeroase analogii spirituale în vederea unei bune înțelegeri a psihologiei subtile a creatorului de artă. În fond, textul fundamental al lui Crainic, Sensul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda naturalului percepția integratoare a supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]