693 matches
-
când nu contabilizează realul, apăsarea se naște, grea, din desenarea vremurilor care vor veni : „Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea; / ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea” (Lui Taliarh). Exegeza acestor scrieri de tinerețe va privilegia concretețea poeziei „roadelor”, a „voluptății contactului cu forțele naturii” (G. Călinescu), va observa „peisajul de o rară prospețime” (Perpessicius), neîntârziind însă a pune în evidență, dincolo de aparența calmului agrest, semnele expresioniste, „întronarea de anarhie elementară în univers” (Ov. S. Crohmălniceanu). Expresionismul
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
trei orizonturi pe care le-am numit mai devreme: orizontul interpretului, orizontul alterității și orizontul interpretării. Asta deoarece În oricare ai Încerca să rămâi sau din oricare ai Încerca să le gândești pe celelalte greșești, pentru că aplici o perspectivă, o concretețe mai mare, o plenitudine mai mare pe care o acorzi anumitor lucruri, fie că e vorba de ontologic, de scriitură, de un discurs, de idei sau de orice altceva. Nu poți rămâne În nici una dintre cele trei și ele nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scurgere de informații, se susținea că „analiza pare să pună sub semnul întrebării o analiză primară rațională a Casei Albe”21. Cu alte cuvinte, raționamentul pe baza informațiilor a fost utilizat ca piatră de temelie pentru o strategie politică, în ciuda „concreteții” dovezilor pe care s-a bazat. Acest tip de controversă are loc din cauza importanței acordate „independenței” serviciilor secrete din sistemul american. Prin comparație, sistemele de informații ale altor țări (cum ar fi Marea Britanie) sunt mai puțin preocupate de protejarea „purității
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte, problema a fost tratată mai mult speculativ. La începutul secolului XX, abordările încep să capete concretețe, în viziunea instinctualistă a unuia dintre fondatorii psihologiei sociale, W. McDougall (1908), instinctul agresivității fiind central în producerea de excitare nervoasă, care, în anumite situații, declanșează actele violente. Teorii mai specifice avansează S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mesajului în construirea raționamentului propriu-zis), deoarece ele par acum extrem de simple și de evidente. Astfel de omisiuni, care îi pot produce dificultăți receptorului în urmărirea logicii și coerenței interne a mesajului, sunt destul de frecvente în activitatea instructiv-educativă (pentru mai multă concretețe, vom aminti concluzia unei secvențe dintr-un exercițiu de „spargere a gheții” pe care îl folosim în activitatea cu studenții: atunci când acestora li se cere să relateze cum ar explica, la telefon, unei persoane complet neinstruite o activitate simplă, cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a ne alege îmbrăcămintea, și în ce fel? O altă arie de analiză a comunicării nonverbale este reprezentată de comunicarea cromatică. Deși cercetările în domeniu pot fi regăsite încă din Antichitate, în actualitate aceste studii au căpătat mai multă concretețe, stând la baza realizării unor foartecunoscute teste de personalitate (vezi testul elaborat de către psihologul Max Luscher, în care, pe baza ordinii în care sunt alese anumite culori se evidențiază o anumită stare dispozițională). Preluând aceste cercetări, s-a constatat că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
școală este un element dacă nu obligatoriu, măcar extrem de util și de important pentru a putea vorbi despre succesul tehnicilor de predare în echipă (team-teaching). * * * În locul concluziilor, vom propune câteva microexerciții care să-i ofere demersului nostru o arie de concretețe mai ridicată: astfel, unul dintre acestea urmărește modul cum pot membrii unei echipe să devină mai responsabilizați de tipul propriu de interrelaționare în cadrul echipei; este important pentru educatori ca elevii/studenții să primească fiecare o fișă pe care să consemneze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1) Deliberarea. Orice acțiune presupune o planificare cu posibilități de alegere și dimensiuni decizionale. 2) Explicitarea. Această regulă este continuarea normei a cincea din cazul regulilor divergente. Pentru a putea exprima celorlalți ideile tale, acestea trebuie să posede mai întâi concretețe, coerență și claritate în mintea ta. 3) Evitarea unei premature „închideri”. Înainte de a ajunge la o decizie, fii sigur că ai luat în calcul numărul maxim de posibilități, acordă-ți un timp suplimentar pentru a te juca cu ideile neobișnuite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
romanele lui S., produse ale unui „realism apocaliptic” (Dan C. Mihăilescu). Trebuie subliniat însă că autorul nu se cantonează într-o literatură a derizoriului realității contingente și a „mizerabilismului”. În a doua instanță, evocarea acestui strat al imediatului de maximă concretețe este dublată mai întâi de un palier eseistic al narațiunii, de comentariul disertativ și colocvial-teoretic - pe o latură a lor romanele pot fi definite și ca romane-eseu -, fiind astfel învestite cu un prim nivel de transcendență. Aici își spun cuvântul
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
imaginii și, în același timp, prin lipsa totală de ostentație, printr-o „autenticitate” aproape copilărească. Fără să violenteze limbajul, fără să șocheze, poetul sugerează cu naturalețe și simplitate, comunică semne-simboluri ale realității, oferind o percepție sincretică a lumii, de o concretețe și o acuitate senzorială extreme. Poemele sunt scurte, concentrate, materia poetică se strânge într-un nucleu de masă minimă și densitate maximă. În fond, S. este un (neo)modernist vizionar al „esențelor”, în descendență simbolistă, o structură lirică tensionată, atrasă
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
ale lui Micu dezvăluie o vocație de povestitor; aridul Șincai din Hronică... a scris, în latinește, o elegie, iar în românește, cea dintâi pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o, în omilii, pe cea a lui Antim Ivireanul), nu o dată prin franchețea expresiei. Ș.A. a contribuit și la îmbogățirea literaturii cu fabulele lui Nicolae Oțelea și ale lui Dimitrie
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Odyssex (1996), se descătușează energiile unui eu poetic adolescentin, animat de dorința de a-și povesti realitatea, întâmplările, unele anodine. Poemul se alcătuiește din decupaje de real, dintr-o juxtapunere dinamică de imagini și cuvinte. Predomină senzația de materialitate, de concretețe, probabil „efectul artistic” pe care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă/ bătrânul tău vin începe tulburarea
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
al Bărăganului, dezastrele naturale din lumea satelor, incendiile devastatoare (La arie), seceta (Ape mari). Aceste descrieri - observă Tudor Vianu - se caracterizează prin „preciziunea imaginei”, natura fiind transpusă frecvent „cu simplitate sugestivă, fără comparații și epitete”, într-un stil de remarcabilă concretețe. SCRIERI: Scrisori către plugari, București, 1901; Drum și popas, București, 1904; În urma plugului, București, 1905; Două neamuri, București, 1906; Pe drumul Bărăganului, București, 1908; Ape mari, București, 1910; Pe Mărgineanca, București, 1912; Ion Măgură, București, f.a.; Nuvele, București, f. a.; Călugărenii
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
un rol fundamental nu doar pentru a sparge limitele, dar și pentru a uni contrariile. Iar poemele anului 1945 reușesc, cât se poate de firesc, acest miracol: îmbină jocul lingvistic și ritualul orfic, senzualitatea sălbatică și puritatea tragismului, o extremă concretețe, mai ales a percepției vizuale, cu cea mai esențializată viziune: „Nimeni nu va putea șterge spațiul veneric al gurii tale/ În care limba e un tunel/ și vorbele spasmuri orgasme și cârpe/ Mâinile tale rămân să atârne mai departe pe
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
terestru. Obsesiva căutare a tăcerii grăitoare din toposul inițial se sublimează treptat, iar poemele propun tentative succesive de geneză a eului. Căderea în real, în capcanele cotidianului se realizează printr-o privire autoscopică, într-un dialog neîntrerupt între imaginar și concretețe. Într-o manieră sobră, austeră, U. își exprimă incertitudinile privitoare la destinul său omenesc și la vocația de scriitor: „Personajele cele mai importante/ale fiecărei zile/sunt oamenii și cărțile./ Primii mă îmbrâncesc,/fac haz, mă plâng./ Cărțile mă obligă
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
și dizarmonică, perturbată de modernizarea forțată sub regimul comunist, departe de orice idilism convențional. Sub anumite raporturi, autorul se manifestă ca un succesor în formulă optzecistă al lui Ion Iovescu sau al Georgetei Mircea Cancicov, vădind și un interes față de concretețea rostirii, a explorării puterilor semnificantului în interfața lui cu „referința”. Pe de altă parte, în povestiri se regăsesc umorul și sentimentalitatea, calități tradiționale ale prozei rurale, aici manifestate într-o versiune deloc desuetă. El însuși revendicându-și o dublă descendență
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
unui „prim val de poezie nouă” (Marin Bucur), care redescoperă teritoriile lirismului, ale confesiunii: A. E. Baconsky, Ion Horea, Alexandru Andrițoiu, Aurel Rău, Petre Stoica ș.a. Noutatea acestei voci constă în solidarizarea gestului hieratic cu cel grațios și suav, a concreteței materiale cu inefabilul, a obișnuitului existenței cu partea ei, ascunsă, de miracol. Pe măsură ce se maturizează, lirismul lui U. câștigă în substanță și se decantează. Acest fenomen se produce chiar și în poezia patriotică sau în aceea care tematizează revoluția, militantismul
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
rețeaua cărora o existență poate cădea cu ușurință. Particularizarea lor istorică (într-un halou de ambiguitate ce le sporește valența de metafore narative ale destinului) le dă, în mod paradoxal, nu valoare „documentară” (fie și în sensul romanțării faptelor), ci concretețe ficțională. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Despre purpură, Cluj-Napoca, 1974; Rug și flacără, Cluj-Napoca, 1977; ed. (Stele călătoare), București, 1998; Antonia. O poveste de dragoste, București, 1978; Mierea, București, 1978; Așteptându-i pe învingători, București, 1981; ed. (Așteptându-i pe barbari), București
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
maiorul Șonțu participă la atacul asupra redutei Grivița și își pierd viața. Moartea lui Milescu încununează un eroism funciar, impresionant prin manifestările lui autodisimulative. Relatarea întâmplărilor petrecute pe front, pe parcursul câtorva zile din august 1877, este, prin sobrietatea ei, prin concretețe și autenticitate, un reportaj palpitant. Ordinul de zi, cu precizări de ordin tehnic, antiliterare prin definiție, se încorporează în narațiune, o structurează realist. Ținta ar fi fost demonstrarea, într-o probă de foc, a vitalității și resurselor morale latente ale
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Pe de altă parte, femeia apare malefică („Dark Lady”, cu titlul unui poem), „trupul de fum” care împiedică ascensiunea poetului către „albastrele altare”. Ecartul temporal dintre cele două etape lirice ale lui S. corespunde distanței ce separă abstracțiunea ideii de concretețea și plasticitatea verbului: descoperind cu uimire o lume căreia îi refuzase cu obstinație dimensiunea paradigmatică a adevărului și esenței, poetul se regăsește plin de bucurie în corpuri și obiecte, încredințându-se de calitatea ultimă a realului („Nu există alt cuvânt
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
umanului în cadrul subiectelor cercetării. Sensibilă la grupuri și la reprezentările lor, istoria vieții de zi cu zi s-a dezinteresat tot mai mult de indivizi și de existența acestora. Intens preocupată de abstracte tendențialități, antropologia cotidianului a ajuns să ignore concretețea trăirilor subiective. De aici, de la această carență și din necesitatea de a o remedia a decurs cea de-a treia (și, deocamdată, ultima) reconfigurare epistemologică a istoriei cotidianului, care ar putea fi definită, sintetic, drept o întoarcere la subiect, adică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
raportată nu numai la realizările majorității colegilor de generație, dar și la potențialul lui de învățare, specific, deosebit. Pe această cale, obiectivele disciplinelor școlare, cuprinse în diverse arii curriculare, pot fi adaptate la elev prin gradarea solicitărilor pe niveluri de concretețe, complexitate, noutate și asigurare a parcurgerii treptelor în ritm personal și cu metode adecvate. O formulă eficientă de evaluare în condițiile educației din școala incluzivă constă în evaluarea dialogată, participativă, consensuală, un proces în care sunt negociate și aduse la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
controlul educatorului (identificarea precoce a predispozițiilor și a dificultăților de învățare, strategiile și metodele didactice utilizate, organizarea procesului de învățământ, valorificarea eficientă a timpului alocat învățării, selecția și prezentarea sarcinilor de învățare etc.). Perspectiva formal‑procedurală are un caracter de concretețe și pragmatism accentuat, bazată în cele mai multe cazuri pe aplicarea unor algoritmi sau a unor pași de intervenție care se adaptează în raport cu tipul, stadiul și anvergura dificultăților de învățare, precum și cu personalitatea copilului. Pentru exemplificare, în cazul dificultăților de învățare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de tip puzzle: realitate cotidiană, reverie, miraculos. Trecerile sunt alunecări bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul Serenadă la trompetă (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain- Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
cel al fantasticului, granița între ele având o anume fragilitate. Visul fiind o formă de expresie și manifestare a subconștientului, omul care apare în somn nu ar fi altceva decât un mesager oniric al unei realități viitoare, trăită ulterior în concretețea ei istorică. Se vede de aici cât de iconoclast este scriitorul la 1925 în materie de problematică și cât de mult își propune să mute jaloanele gramaticii narative în această direcție. Tot la o potențialitate vizionară, profetică, a subconștientului face
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]