703 matches
-
niște femei, iar profesionistelor nu le plăceau soțiile pe care le priveau mai mult ca pe niște „concubine“, decât ca pe niște femei. În final nimeni nu considera pe nimeni destul de „femeie“. De fiecare dată când tensiunea dintre tovarășe și concubine creștea, Petite-Ma, care nu se identifica deloc cu nici unul din grupuri, Îi făcea discret semn servitoarei să servească lichor de mentă În pahare de cristal și dulciuri din pastă de migdale pe tăvi de argint. Acest duo, descoperise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de insinuant despre ei. Pe rânza diavolului, am făcut-o, și pe urmă William a infectat textul și a mutat totul de la Praga la Veneția. Dee era negru de furie. Dar palidul, năclăitul William se simțea protejat de regala lui concubină. Și nici asta nu-i ajungea. De cum eu Îi dădeam, rând pe rând, cele mai bune sonete ale lui, mă Întreba, printr-o privire sfruntată de Ea, de Tine, my Dark Lady. Ce oroare să aud numele tău de pe buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-mă la ani grei de restrictivă și lanțuri pe toată durata pedepsei. 1988. Alte fapte groaznice ținând suspendat un martor mincinos de la etajul 9 al blocului - intrând în poliția județului să-l omor pe comandantul acesteia pentru că-i spusese la concubina mea să mă lase, ca să nu îmi poată da domiciliul în oraș. Și credeți-mă pe cuvânt că numai forța unchiului meu m-a ajutat, că nici un polițist din Maramureș nu dorea să fie el cel care mă arestează. Ajunsesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ceas, adidasi 42 Prin 84, lucram la un ilefeu, un leu lădița, iar aia mai mare cu doi lei. Lădițe făceam de roșii, de cartofi. Doi ani și ceva. Mi-am strâns niște bani, mi-am luat și eu o concubină, dar fata asta ce face, cum lua legătura cu familia ei, își dădea creierii peste cap, eu duceam muncă de lămurire cu ea, îi ziceam să stea pe loc, ea, nu. Ce-mi face? Pleacă iar, mă duc după ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
face? Pleacă iar, mă duc după ea, pune neamurile ei să mă bată, să mă bage în spital la Urgență. Pe Floreasca, șapte luni internat. Cum mă duc acasă, unde știam și eu că e, îmi deschide ușa altcineva, uite, concubina a vândut casa. Și atunci, mă ambiționez și zic, cum o prind, o omor. Am căutat-o. N-am găsit-o. Abia după zece-cincisprezece ani am dat de ea în piață la Moghioroș. M-am băgat particular cu ziua. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în moderate gesturi de supărare. M-am gândit că nu mergea ceva în patul lor conjugal și, la început, am crezut că acel lucru depindea de Romilde. Știam că longobarzii sunt niște soți grăbiți, dispuși să-și găsească amante și concubine, având mereu nevoie de prospături pentru a ține trează o carne înclinată mai curând spre lene. Iar femeile lor nu-i ajutau, mărginindu-se doar să li se ofere fără tragere de inimă. Ulterior mi-am dat seama cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care-o luase de soție ca să-i crească faima, de îndată ce a fost ales rege, fără s-o repudieze totuși, sub pretextul sterilității, a surghiunit-o la mănăstirea de femei Sant’Eustorgio, în afara zidurilor orașului, și și-a umplut patul de concubine. În pofida stării ei de ostatică nefericită și umilită, Gundeperga era la curent cu tot ce se întâmpla și, exercitându-și puterea din mănăstire, întreținea relații epistolare, secrete și necontenite, cu papa Onoriu și cu Dagobert, regele francilor. Își păstrase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pus la punct, fața machiată. Văzând-o, atât eu, cât mai ales novicele care o slujeau zi de zi, am fost pur și simplu uluiți. În lumina candelelor, regina părea mai mult decât atrăgătoare. Regele a venit cu una dintre concubinele lui, în semn de batjocură față de soție; era frumoasă, dar vulgară, îmbrăcată prea luxos și bătător la ochi. Pentru Arioald noua stare a soției lui a fost egală cu primirea unei palme. Asta și fiindcă Gundeperga și-a pus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și fiindcă Gundeperga și-a pus la bătaie întreaga regalitate și făloșenie a sângelui său. Regele, știind că eu fusesem alături de soția lui în acele luni, s-a uitat mai întâi la mine cu un aer crunt, și apoi la concubina sa cu o neașteptată dezamăgire. Aș îndrăzni să afirm că am văzut în ochii lui o străfulgerare a poftei carnale pentru soția sa. A plecat neașteptat de repede, urându-i cu răutate: „Rămâi cu bine în fericirea și pacea mănăstirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
continuare. - Se face. Du-te-n port și așteaptă. Audiența se sfârșise, și eu, cu o plecăciune, am făcut câțiva pași înapoi. - Stiliano, află că ereticul de la Cormons a început să irosească averea bisericii mele, spre îmbelșugarea rudelor și a concubinelor lui. Nu uita că datorezi bisericii Sant’Eufemia o despăgubire. Cel puțin dacă ești un om drept, așa cum cred. Încă o dată n-am avut de făcut decât o plecăciune mută. Veneția, orașul care răsare din mare, a fost fondat de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
seamă un braț, împiedicându-l să-și miște degetele de la o mână. Din care pricină a trimis după mine în primele zile de august ale anului Domnului 635. L-am găsit stând pe pat. Cu el mai era una dintre concubine, care îi punea feșe de in cald pe brațe. Slăbise mult și era albit la față. Înfățișarea îi era tot severă, și își încleșta maxilarele ca să nu dea la iveală durerile care îl chinuiau. - Ce anume pot face pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
gravidă. Acum am să vorbesc despre Adeodato. El își venera cu iubire părintească biserica și devenise pilda și reazemul episcopilor catolici, chiar dacă existau și câțiva care nu puteau să-i ierte faptul de a-i fi obligat să-și alunge concubinele și să nu folosească biserica drept sursă de câștig. Trăia cumpătat într-o modestă casă, unde primea, dădea sfaturi și, mai ales, medita și se ruga. Arienii, neauzind nicicând din partea lui cuvinte de ofensă sau îndemnuri de a-și schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
locul în consiliu, eram mâna de fier care răspândea teamă. Așa se face că am pus un ucigaș cu simbrie să-l omoare pe ducele de Vicenza, aflând că își bătea joc „de un rege cu capul îngropat în mormântul concubinei“. Vasalii erau descumpăniți văzând un Rotari care le apărea tot mai străin de cel pe care-l admiraseră, respectaseră și de care se temuseră. La început au crezut că era ceva trecător și au făcut scut în jurul lui ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
străini dornici să ne spurce sângele cu al lor. La acestea, Ariberto a exclamat: - Bine zis! Și nici Gundeperga nu s-a lăsat mai prejos. - Chiar dacă mi-a fost soț, nici eu nu vreau să zac alături de el și de concubina lui. Din ziua aceea, pentru a se da rotunzi, niciun om din Pavia n-a mai vrut să fie înmormântat la San Giovanni. Drept care preoții catolici, care câștigau enorm de pe urma locurilor de înmormântare, au mers la rege să se plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ignoranță. În ziua în care, în forum, sodomitul Marziale l-a acuzat de sodomie pe cinstitul Giulio, afirmând că-l iubea fără prihană pe Valerio, Ariberto a poruncit ca acei doi amanți să fie măcelăriți în aplauzele episcopilor și ale concubinelor lor. Toate acestea le-am aflat de la fiul meu. Cu toate că nu mai era decât un notar oarecare în cancelaria palatului, avea încă parte de confidențele multor oameni care-l regretau pe Rotari, și toate mi le-a spus în scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
unchiului Gisulf. Regele, temându-se de ducele cel războinic, a fost de acord. Preoții catolici de la San Giovanni nu erau precum Teja, înfierat de mine pe nedrept, ci niște netrebnici pe care nu-i ademeneau decât aurul, viața în lux, concubinele, și care pe timp de noapte lăsau biserica pe-ntuneric și fără pază, ca să strângă cât mai mult bănet. La Pavia mai existau câțiva bărbați, foști răufăcători pe care eu îi scăpasem de temniță, încă tineri și înrăiți doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fi putut schimba norocul. Consultase preotul din sat și acesta îi spusese să sacrifice cel mai bun berbec și un taur și atunci poate zeii se vor îndura și-i vor da un fiu. Se culcase cu nevestele și cu concubinele lui pe câmp, așa cum îl sfătuise o moașă bătrână, dar tot ce obținuse fusese o durere de spate și julituri la genunchi. Când Iacob venise în casa lor, Laban deja renunțase la speranța de a avea un fiu - ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu o voce dintr-odată caldă și iubitoare, ca un patriarh blând, iar fata e neprețuită, e o comoară. Dar Iacob nu putea accepta să-și ia o mireasă fără zestre. Asta ar fi transformat-o pe ea într-o concubină și pe el într-un prost care plătea cu un an din viața lui o fată care avea doar o piatră de măcinat, un fus, hainele de pe ea și un nume. Așa că Laban a băgat-o și pe Bilha la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Așa că Laban a băgat-o și pe Bilha la socoteală, zicând că astfel i-o dă pe Rahela ca soție și pe Bilha ca zestre, iar Iacob se va bucura astfel și de o soție așa cum trebuie și de o concubină în același timp. - Trebuie să-mi mai dai și o zecime din mieii și iezii care se vor naște cât timp păzesc eu turmele, în anul în care muncesc pentru tine, a mai zis Iacob. În acel moment, Laban a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
spus tandru primei lui soții. - Tatăl meu a vorbit rareori cu mine, pentru că îl prefera pe fratele meu, mi-a șoptit el. Dar o dată, când eram pe drum, am trecut pe lângă un cort unde un bărbat își bătea femeia - nevastă, concubină, sclavă, n-aveam de unde să știm. Isaac, tatăl meu, a suspinat și mi-a spus că el niciodată nu și-a luat o altă femeie în pat în afară de mama mea, chiar dacă ea îi dăruise doar doi fii, demult, la începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lungă în cortul roșu, pentru că Zilpa a urlat din nou. Durerea se întorsese. - Mor, sunt pe moarte, a suspinat ea, jelindu-și deja fiul care n-avea să-și cunoască mama. O să trăiască așa cum am trăit și eu, orfanul unei concubine, bântuit de coșmarul unei mame reci și moarte. Nefericitul de el, plângea ea, fiu nefericit dintr-o mamă nefericită. Inna și Rahela s-au aplecat deasupra ei ca să vadă de unde venea această nouă durere. Inna i-a luat mâna Rahelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în partea de sus a urechilor. Una dintre ele era însărcinată; Tabea mi-a șoptit că era sămânța lui Esau și că dacă avea să nască un fiu, fata putea să-și scoată cercelul și să treacă la statutul de concubină. M-am uitat lung la fata bine făcută, cu gleznele la fel de subțiri ca ale lui Iuda și apoi la Basemath cea subțire și i-am spus Tabeei că pofta lui Esau de femei era la fel de nepotolită ca și celelalte pofte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să văd piața templului, străzile înguste și casele îngrămădite. Știam câte ceva despre forma locului de la Iosif, care fusese în Salem cu frații noștri. Iosif povestea că palatul în care locuia regele Hamor împreună cu soția lui egipteancă și cu cele cincisprezece concubine avea mai multe camere, în toată splendoarea lui, decât aveam eu frați. Iosif mai spunea că Hamor avea mai mulți servitori decât aveam noi oi. Nu că un cioban plin de praf ca fratele meu ar fi putut spera să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
așa ca mine cu Iosif. Doica murise când cei doi erau încă mici, iar Re-nefer se legase de copilă încă de atunci și acum, că-i purta copilul lui Hamor, îi era și mai dragă. Așnan era cea mai nouă concubină a lui. Toate astea le-am aflat de la Re-nefer, care a stat alături de Așnan de la prânz până aproape de apusul soarelui. Mama era puternică și toate semnele erau bune, dar nașterea mergea încet. Junghiuri puternice erau urmate de pauze lungi, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o proastă. Dar chiar când începusem să mă tem că aveam să mă dau de gol în fața mamelor mele într-un hohot de plâns, am fost salvată. Regele însuși a trimis după mine. Hamor nu-i refuza nimic tinerei lui concubine și când Așnan a întrebat dacă fiica cea drăguță a lui Iacob n-ar putea să-i țină de urât în timpul convalescenței, un mesager a și fost trimis. Omul regelui chiar a adus un sclav care să-mi țină locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]