403 matches
-
1957-1960, Ana Dumitrescu (Osadeț), la Liceul militar CâmpulungMoldovenesc. Adresată soției, tot Ana, alăturată cărților: „Călător... prin vâltoarea vremii” vol. III (Alexandru Mânăstireanu) și „Scurte medalioane” (Ion N. Oprea), ghidușa scrisoare m-a „aruncat” în brațele larg deschise, primitoare, a doi condeieri originari din PriponeștiGalați. Ambii au rămas legați trup și suflet de localitate, deși, viața cu toate ale ei (învățătură, profesie, destin) i-a afiliat Bârladului, respectiv Iașului, unde au prins noi rădăcini sentimentale, durabile. Asta este introducerea explicativă. De aici
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cam de multă vreme de când mi-ați trimis rodul muncii Dvs. de om al școlii și al scrisului. M-am aplecat cu dragoste și curiozitate asupra cărților ce ați binevoit a-mi trimite, un fel de schimb între noi în calitate de condeieri. Dacă prima „Din neuitatele revederi ale promoției 19431951” am savurat-o galopant, la următoarea mi-a trebuit timp și atenție pentru a-i parcurge conținutul. Mă voi explica imediat. Primul volum mi-a fost mai apropiat sufletește fiindcă cele înfățișate
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care am recompus-o, fiindcă îmi era mult mai ușor să recompun textul decât să-l copii. Așa a apărut „Călător... prin vâltoarea vremii” în 2006. Buna primire ce i s-a făcut atunci, precum și alte îndemnuri venite de la prieteni condeieri, precum dl. I.N. Oprea și Vasile Fetescu m-au determinat să scriu și să materializez totul în celelalte două volume din 2009 și 2010, la fel de bine primite și apreciate. În general pot spune cu mâna pe inimă că tot ceea ce
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
înaintate care au îmbogățit patrimoniul universal cu opere nepieritoare, încercând să demonstreze că vârsta unor creatori n-a fost o piedică în realizarea operelor lor ci, dimpotrivă. În contrast cu cele constatate de domnia-sa, se referă la părerile unor mai tineri condeieri care afirmă că „bătrânii - vorba d-lui Bogdan Crețu din „Ziarul de Iași” din 6 iulie 2010 - ar fi oameni care nu numai că au mintea plecată în vacanță, ci chiar aflată într-un permanent repaus”. Afirmația aceasta șochează prin
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am timp să mă gândesc la bătrânețe și la viața de apoi, ci mereu mă lupt cu timpul pe care mi-l fac un prețios aliat în ceea ce fac. Nu sunt de acord cu părerea exprimată de un mai tânăr condeier că bătrânii sunt oameni cu mintea plecată în vacanță și chiar aflată într-un „permanent repaus”. Deloc nu sunt de părerea aceasta care umilește pletele albe ale celor trecuți de 50-60 de ani. Aș dori să-l văd pe acest
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sunt oameni cu mintea plecată în vacanță și chiar aflată într-un „permanent repaus”. Deloc nu sunt de părerea aceasta care umilește pletele albe ale celor trecuți de 50-60 de ani. Aș dori să-l văd pe acest mai tânăr condeier trecut de 80 de ani cum s-ar simți dacă cineva (mai tânăr) i-ar adresa aceleași cuvinte pe care le-a adresat domnia-sa în momentul de față celor „bătrâni”. Dacă domnia-sa ar putea să se împace cu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe care sigur că-l va regreta mai târziu. Câmpul literaturii noastre e vast și mult cuprinzător! Este loc pentru toată lumea - tineri și bătrâni să lucreze cot la cot - fertilizând și mai mult ogorul literar. Sau, Doamne ferește, mai tânărul nostru condeier nu speră să ajungă la vârsta senectuții? Ar fi păcat! Pentru că ajungând la vârsta senectuții, abia atunci ar înțelege că a comis o neiertată eroare și mai ales că a manifestat acea totală lipsă de bun simț, dând sentința lapidară
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în această categorie! Să-i lăsăm în pace și să i stimulăm pe cei astfel incriminați, pentru că nimeni nu ia locul nimănui și fiecare dintre noi să și dea cu prisosință partea lui de contribuție la înviorarea literaturii române. Confrați condeieri - ceva mai tineri - vă rog să judecați și să gândiți mai înțelept și să nu faceți afirmații care să vă dovedească mai târziu că v-ați înșelat în mod regretabil și oarecum grosolan. După unele spicuiri din presă și T.V.R.
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
desenate pline de ingeniozitate, ca și sentimentul că făceam parte dintr-un soi de club exclusivist, accesibil doar unei elite a cititorilor. Iar În cei șapte ani care trecuseră de atunci citisem fiecare număr, cunoșteam fiecare departament, fiecare redactor și condeier pe dinafară. Alex și cu mine discutam despre felul În care urma să ne Îmbarcăm amândoi În noua etapă a vieții noastre și cât eram de norocoși că o vom face Împreună. Nu ne grăbeam Însă deloc să ne Întoarcem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
care aspiră și ridică apa prin presiune, au canalizat toate rîurile, toate pîrîiașele opiniilor particulare înspre marele bazin al opiniei publice. Acesta crește tot mai mult iar apa lui e în permanență împrospătată. Ei au debutat modest, precum cronicari sau condeieri care exprimau părerile locale ale unui parlament, ale unei curți, povestind despre bîrfele și slăbiciunile potentaților epocii. Și au sfîrșit prin a dirija totul după bunul lor plac, "impunînd majoritatea subiectelor lor cotidiene conversațiilor și discursurilor"306. Balzac deja compara
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
oratori pentru a pune în mișcare 20 000 de cetățeni, în Franța zilelor noastre nu e nevoie decît de 10 jurnaliști pentru a agita 40 de milioane de indivizi"315. Indefinita extindere a cîmpului de acțiune al conducătorilor și al condeierilor lor accelerează rotația celebrităților și a prestigiilor. Pe cît de rapid îi propulsează la zenitul modei, pe atît de iute îi dărîmă. În domeniul guvernării oamenilor, ca și în acela al producerii de bunuri, mișcarea de creație este la fel de intensă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Kogălniceanu și Eminescu, ambii convinși că presa lipsită de valoare nu rezistă prea mult și că profesionalismul în domeniu presupune echilibru moral, cuviință, fermitate. Cât privește ecoul, "orice revistă are publicul de care știe să se facă vrednică", opina un condeier, la finele secolului trecut, dar se înțelege că acesta e cazul presei în genere. Un public matur impune un anumit nivel, o ținută publicistică, o morală a profesiei. Dimpotrivă, un public neexigent sau inert plafonează indiscutabil presa. Gazeta nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
editată de Grup, e probabil "documentul" cel mai cuprinzător în care se reflectă preocupările societății noastre, la nivel de analiză antropo-socio-politologică din perioada respectivă. Nici o chestiune importantă n-a fost omisă, nici un eveniment n-a rămas neconsemnat. O echipă de condeieri excelenți îi asigură, de la apariție, energia persuasivă. Cu toate acestea, multe dintre luările de poziție respective au stârnit ostilitatea presei oficiale. O întreagă campanie de insinuări, calomnii și invective a fost concertată la adresa grupului, membrii acestuia fiind supuși la presiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să o asume. Ar fi util acum să aruncăm o privire asupra acestui demers, plasat în primii ani ai secolului nostru, la distanță de o generație, când societatea românească se confrunta cu grave probleme de ordin socio-economic, politic, moral, iar condeierii cei mai de seamă au înțeles să-și ofere propriile răspunsuri. Secolul debutase de altfel, sub unghiul acestei idei, cu ancheta inițiată de Noua revistă română asupra psihologiei poporului nostru și avea să dea curând lucrări esențiale pe acest tărâm
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
În Evul Mediu acestea reprezintă narațiunea simplă, lungă, care dezbate problematica iubirii, plecând de la experiența unor personaje distincte.” Robert O. Payne, op. cit., p. 2. 630 Ibidem, p. 21. 631 „și erau scrise-n cărțulie,/ știți, fabule în stihuri puse/ De condeieri în vremi apuse,/ și oamenii aminte luau,/ Cât legea firii o-ndrăgeau.” Geoffrey Chaucer, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 33. 177 distinctă, o voce aparte 632, așa cum se remarca și la Boccaccio, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
universale, în sensul modern al cuvântului, și unul dintre cele mai bune.” George Lyman Kittredge, Troilus, în Chaucer and His Poetry, Harvard University Press, 1915, p. 109. (trad. n.) 258 inconfundabil 957. „Originalitatea temei nu era socotită o calitate de către condeierii și auditoriul Evului Mediu. Cea mai mare virtute a unei producții literare era pentru publicul vremii autenticitatea.”958 Scriitorul englez „are meritul de a plasa acțiunea într-un spațiu medieval și de a invita cititorii pe de o parte să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar și de personal, se mai și stochează tocmai când ai mai mare nevoie pentru documentare... Înainte, dar și după august 1944, presa a fost un mijloc de descoperire a celor cu talent de la cenaclurile literare, iar mulți dintre acești condeieri, odată formați, au stăr uit a rămâne prin creația lor în paginile respective, înnobilându‐le prin semnătura, autoritatea și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu oricare număr din „Dacia literară” ori „Convorbiri literare” de la Iași, chiar dacă unele materiale sunt prezente la Bârlad prin împrumut. Cum Baaadul literar este realizat din banii bârlădenilor, înseamnă că redacția rămâne datoare ca în timp să asigure autorităților locale condeierii locali de mâine, formându-i, așa cum au făcut de fiecare dată revistele locale prin conducătorii lor. Cenaclurile literare locale dar și cele din împrejurimi, aici trebuie să-și găsească loc de confruntare publicistică iar o poștă a redacției încredințată unui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a apărut sub îngrijirea prof. Constantin Clisu și dr. Ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gheorghe Alupoaiei. * Într-un curiculum vitae, Constantin Clisu afirmă: „am inițiat o revistă cu profil literar „Coordonate bârlădene” în care au fost publicați o serie de condeieri deveniți cu timpul cunoscuți în lumea literelor românești: Cezar Ivănescu, Mircea 301 Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol și mulți alții.” Și tot el adaugă: „Am condus timp de 10 ani cenaclul literar „Alexandru Vlahuță” din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
muncitor poet” Th. Călin (octombrie 1946 - semna Th Călin Delapraja n.n.): ...” Am publicat la domnul Peiu „Istoria literară a Bârladului”, „Tecuciul literar”, atâtea alte ar ticole și versuri din atâtea reviste și ziare imprimate acolo, toate culese de Călin. Toți condeierii Bârladului aveau o mare încrede re în priceperea și conștiinciozitatea lui. Eram liniștiți știind că el nu ne poate trăda și că el numai ne putea prezenta o corectură ușoară, cu greșeli de tipar puține. Asta era mândria lui și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de epigrame Instantanee (1937), care marchează totodată debutul editorial. Pentru nuvela Drumul spre țară, a cărei acțiune se petrece în zilele Dictatului de la Viena, a fost premiat în 1941 la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de istorie și limbă literară (1970), Corelația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Ion Simionescu, Minuni etnice, TIL, 1943, 2 222; Perpessicius, Opere, X, 262-267; Florian Nicolau, Două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
A fost, o dată ca niciodată... Ieșiți direct de sub pulpana grecoteiului nepereche, cel care cu simțurile dilatate ("simț enorm și văz monstruos"!) a izvodit cel mai ucigaș și mai de neuitat insectar al politichiei românești - enervant de actual și de nuanțat -, condeierii de la Cațavencu au fost singurii de pe piața presei românești care au reușit performanța, aproape două decenii și jumătate, de a-și depăși, până la strivire, modelul de import de la care au plecat, francezul Le Canard Enchaîné. Acesta fiind azi doar un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
participat cu comunicări științifice la manifestări interne și internaționale, și-a înscris numele în alte tomuri consacrate relațiilor literare dintre români și slavi (Raporturi literare româno-slave, în colaborare cu Corneliu Barborică, 1976, ș.a.). I-a avut întotdeauna aproape de suflet pe condeierii ieșiți dintre conaționali, unii fiindu-i studenți, le-a recenzat cărțile, a scris prefețe, a realizat o antologie pe care a tipărit-o la Valjevo (Trajanje, 1986). Traducerile sunt a doua mare preocupare a acestei scriitoare, pe care nici sintezele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
al cărui nume este întâlnit aproape în fiecare număr (Acasă, Griji multe, Două scrisori, Vinerea Patimilor ș.a.). Lui i se adaugă Al. Ciura (Scrisoarea din urmă), Mihail Gașpar (Pastel, Singur), Emil Isac (La cârciuma lui Moș Pătru), dar și câțiva condeieri rămași necunoscuți (I. Furtună, Marioara Văleanu, Tomiță Ciprian, Toma Cocișiu). Se publică două lucrări cu caracter memorialistic: Horia Petra-Petrescu, „Domnul Moldovănuț”, evocare a lui Ioan Micu Moldovanu, și O rectificare și o propunere, închinată lui Jan Urban Jarník și împrejurărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]