403 matches
-
Numai că, azi, procesomanul român cere sute de milioane. Mâine - chiar miliarde. Nu restabilirea unui adevăr agresat urmărește procesomanul, ci falimentarea adversarului. Și când un jurnalist se pretează la așa ceva, este, scuzați-mi „calomnia”, un găinar. Cât face onoarea unui condeier care se consideră jignit de un alt jurnalist? Când toate drepturile de autor pe care le-a încasat până azi nu s-au ridicat la mai mult de o mie de dolari, mi se pare aberant să ceară de cincizeci
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ce a greșit, cel care e vinovat trebuie să plătească, să fie pedepsit pentru faptele sale. E un precept vechi de când lumea, enunțat nu numai de legiuitorii ce s-au perindat prin vremuri, ci și de o mare parte din condeierii acelor vremi. Dar ce fel de justiție e aceea care condamna nevinovați?! E chiar justiția comunistă, care a condamnat mii și mii de oameni la umilințe, la Înfometare, la degradare morală, spirituală, materială, la durere, la suferință, la frig, la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
curtea Goliei își leagănă grijulii fructul în ger. Privesc întrebători spre Crucea cea mare din vârful turlei, iar Ea le răspunde cu glas de mamă: „Răbdare, răbdare răbdare.” Și copăceii așteaptă, așteaptă. Așteaptă Primăvara sau poate, cine știe, măcar vreun condeier zgribulit care să le dea un nume: COPACII SPERANȚEI. Nicoleta-Ginevra Baciu STEREOTIPUL FANARIOT Într-o lume în care viteza a devenit de mult una dintre valorile de căpătâi ale societății, cuvintele sunt și ele folosite cu maximă viteză, la întâmplare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a noutăților ideatice (nu de puține ori... antice). Astăzi e de neimaginat un scriitor adevărat care să nu "devoreze" cu aviditate tomurile de filozofie, aș vrea să zic, însă nu pot face asta, deoarece realitatea (scrisului, discursului) atestă contrariul: mulți condeieri nu frecventează biblioteca în compartimentele ei mai "dificile", care cer însușirea unor concepte, noțiuni și limbaje adecvate. Dar, din alt punct de apreciere opinând, probabil că doar cu erudiția nu mai poți atrage în mod special atenția. Cu toate că erudiția este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că și din aceștia nu se găsesc personalități care ar întreprinde tentative serioase de a releva, explicit, tendințele de dezvoltare (sau poate... nedezvoltare) a(le) literaturii române contemporane, inclusiv componenta ei din stânga Prutului. Iar ceilalți zeci sau, poate, sute de condeieri care se cred a fi și ei critici ("literari"), mi se par niște oameni întâmplători, dacă nu chiar impostori în domeniu. Nu se prea găsesc voluntari care să-și plătească titlul de critic literar cu o muncă de obicei ingrată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am avut un supliment lunar, Pagini sătmărene (8 numere, între 1984-1986, finanțat din veniturile Casei de cultură a municipiului unde eram director) prin grija lui Vasile Sălăjan, sătmărean și el, din satul Tătărești de care aparținea cătunul meu. Pentru tinerii "condeieri" de atunci (Ion Vădan, Al. Pintescu, Ion Baias, Gh. Glodeanu, Ioan Nistor) aceste pagini însemnau foarte mult. Nu am avut șansa să fiu în grația vreunui critic. Satu Mare e mereu prea departe... Însă, prin vreme, am avut bucurii care mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poate vedea. Nu m-am făcut de ras, vă asigur. Ba, cu toată modestia, pot spune că ceea ce fac eu de obicei și am făcut și acum, cu atât mai mult acum, când aveam conștiința că îi reprezint pe toți condeierii din țară, înseamnă mai mult decât se face de regulă. I-am implicat pe cei prezenți în construirea unui sonet, asociat bătăilor din palme, m-am urcat pe un scaun și am recitat de acolo sonetul "Rămân cocoșul pus pe-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
titluri singulare În diverse reviste. În rând cu marii Înaintași, N. Cornățeanu a fost un foarte activ publicist În revistele de specialitate și prin conferințe la radio. Încă din primii ani de activitate a fost unul dintre cei mai valoroși condeieri de la «Viața agricolă», «Pagini agrare și sociale», «Casa noastră» și altele. A Întocmit cronici de informare științifică, recenzii, articole, numeroase materiale privind economia agrară și contabilitatea. Considerăm interesant să enumerăm câteva titluri din cele peste 200 de materiale publicate În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mi-a fost de un real folos. E prieten bun cu Petru Dumitriu și prin intermediul lui am reușit să-mi public o parte din traduceri". Iată-l pe actualul rezident la Metz (Germania) și agent de influență, nu numai fidel condeier în slujba ideologiei comuniste sau, mai nou, pe post de agent electoral de rang prezidențial. Lt. maj. Jurca, după arestarea, în 21.07.1958, a grupului de prieteni în compania cărora Blaga a citit de multe ori din scrierile sale, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
traiectoria operei lui), implacabilului placid" (extrasă din articolul menționat). Asistam la un feed-beck generalizat scriitor-cititor. Revistele literare sînt ocupate în egală măsură cu paginile trimise de cititori, paginate la loc de cinste și însoțite de comentarii apologetice, alături de cele ale condeierilor. Pentru că poporul există și pentru că arta nu are altă rațiune decît de a fi adusă la cunoștința acestuia, aspectul activ al conexiunii inverse este subliniat cu obstinație: opera nu este niciodată decît un proiect întrerupt, la desăvîrșirea căruia trebuie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
neglijență” sau „uitare” doar un reflex de adaptare sau... nu cumva este vorba de ceva mult mai grav, un lucru care ne interesează pe toți cei care scriem În limba În care ne-am născut: adică de capacitatea noastră, a condeierilor români, clasici, moderni sau contemporani, de a crea valori cu adevărat universale capabile nu numai de a „reflecta” sau „picta” moravurile, istoria sau reflexele noastre ideatice, dar și capabile, Într-adevăr, la modul obiectiv, de a „reflecta” sufletul și reflexele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu pantaloni scurți”, „leniniști ai primei ore”, grupați În jurul Scânteii tineretului și al lui Labiș - Mandric, Mazilu, Cosașu, Raicu. Foști colegi la „aventurista” și cam „bolșevica” Școală de literatură care ambiționa, după modelul marii Uniuni Sovietice, să producă pe bandă condeieri aplecați partidului. Nu am Înțeles și nu Înțeleg nici azi reproșul lui Raicu (care viețuiește cam singuratec Într-un Paris care, necesarmente, i-a rămas străin!Ă. Manolescu, cu care nu am fost apropiat În zilele mele „de glorie” și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
valorilor culturale; Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură . Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic” , chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s au petrecut, după cum rezultă din carte , multe fapte, gânduri și emoții de elită spirituală. Am unele rezerve pentru unele personalități, care au aparținut unor clase sociale suprapuse; nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene” este un gând al meu mai vechi. Dl. Ștefan Sorin Gorovei a discutat cu mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (...) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm și pe H. Lovinescu. Mai sunt D-nii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
presupun că lor chiar le place ceea ce aud de la mine, dar își camuflează cu iscusință reacțiile. Despre literatură: noul roman francez, Nathalie Sarraute - mai puțin, chiar deloc prizat în Franța, azi -, condiția scriitorului francez și șansele de afirmare ale tinerilor condeieri (o temă la a cărei dezbatere ni se alătură la un moment dat și Andrei Bodiu). Șanse de afirmare foarte mari, e suficient să ai talent și dorință de a munci: sute de publicații, sute de edituri te așteaptă, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
XX, de fapt, nu noi, ci cei care urmează în această „meserie”? Că Politicul și Esteticul sunt două zone autonome și majore ale existenței și „expresiei” sociale și, oricât ar fi de ademenitor Politicul pentru tinerii și mai puțin tinerii condeieri, doritori de o „altă lume”, de fapt, avizi de Aventură - și, dacă ne gândim la un Melville, London, Conrad, Hemingway, Panait Istrati, avem cu claritate prototipurile de „aventurieri literari” -, el este și va fi totdeauna un „teren interzis”, „toxic” și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ultima mea apariție în presa literară „a lui Ceaușescu” - și n-aș mai fi publicat dacă nu era vorba de un amic valoros! -, un amplu studiu în Viața românească, unde analizam și apăram cartea sa Epistolar, viu atacată de unii condeieri ai regimului. Am înțeles că „dioscurii”, cei doi prieteni, Gabriel și Andrei, ucenici ai lui Noica, m-au acceptat ca prieten și m-am bucurat atunci, înainte de ’89, că puteam contrazice maxima sceptică ce ne învață că „marile prietenii nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
manuscris literar nu poate fi distrus. Dar nici nu e onorabil să încercăm a cuceri cu orice preț laurii unei reputații ce nu prea ni se cuvine. Nu-mi inspiră nicio încredere silințele, nu o dată de prost gust, ale unor condeieri români de-a se proțăpi neapărat în fața "lumii bune" europene, inclusiv prin edițiile bi, tri sau plurilingve, devenite o veritabilă obsesie pentru barzii noștri obscuri. În fața viitorului globalizat, cât mai contează literaturile naționale? Cine pierde, cine câștigă prin globalizare? E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care bate, fie cu sfială, fie cu tupeu, la porțile literaturii? Care sunt capcanele care-l încearcă pe tânărul confrate de azi? Nu-mi place să dau sfaturi. Prefer să înfățișez câteva constatări. Proba vocației literare o dă capacitatea tânărului condeier de a se bizui pe propriile-i puteri, de-a merge pe drumul ales chiar dacă e prevăzut cu obstacole, fără a se lăsa proptit de cei pe care îi consideră mai "puternici" ori mai utili în "carieră". De-a nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
șters cu pielea de căprioară stoarsă, lustruit cu ceară, gresat, verificat și [cu] șuruburile [strânse] cu mâinile tale prea albe, ca de muiere, și cu care altfel nu știi ce să faci, ajungându-te, până la urmă, acea chirceală profesională a condeierilor, ca pe poetul Emanoil Bucuța, care În ultimii săi ani nu mai putea ține degetul arătător strâns de condei, ca noi toți oamenii cu mem brele variu exercitate. Tot Manolache Bucuța, poet de altfel curios, În chip platonic, după formele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să vadă lumină tiparului, pentru care a merită tot respectul nostru. Profesorul Vasile Tiganescu ocupă un loc deosebit în suita erudiților profesori ai prestigiosului Liceu “Eudoxiu Hurmuzachi’ din Rădăuți, ramând în amintirea noastră că eminent profesor, om de omenie și condeier. Prelucrare după prof. Vasile Bată - Cândești, și alte surse
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
am părăsit mansarda ei ca inorog, dar nici mârțoagă nu riscam să mai rămîn, la cheremul lor, cum îmi spusese Doamna Ana... Începuse deja vă visez la o carieră literară; poate carieră era pretențios spus; asemenea atîtor mii de tineri condeieri, visam să scriu și să fiu publicat, strădania mea de deasupra paginii albe să ajungă la public era modul meu de-a mă implica. La cantină, începeam munca la cinci dimineața și-o isprăveam după ora unsprezece noaptea. Singurele după-amieze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aflat și vechimea În muncă celor doi tov-i: Necula - 16 și Andrei - 15. Amândoi aveau dreptul la câte 19 zile lucrătoare fiecare. b.n. Șmecherie á la Dumitru Solomon Dramaturgul și eseistul evreu D. Solomon (Dolphy Solomon, 19322003), un acid condeier al comediei românești, ne-a fost oaspete cândva la câteva ediții ale Bienalei umorului „Constantin Tănase” dar În stagiunea 1970-1971 a Teatrului de Comedie din București era să o pună de mămăligă atunci când a intrat În vizorul vigilenților cenzori, Încercând
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
povesti-o chiar eu, dar nu mă afișa cu toate datele din buletin, căci vreau să mă întorc viu și nevătămat la Penelopa mea. Am căutat să respect cât mai mult posibil "indicațiile și sugestiile" prietenului meu, dar fiind un condeier de ocazie și de modă veche, fără prea multă experiență și "succesuri" ( am ceva cărți publicate, dar n-am dat buzna nici în Uniunea Scriitorilor, nici la premii, nici n-am râvnit la "Nobel" ), am însăilat "saga" cum m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de epigrame Instantanee (1937), care marchează totodată debutul editorial. Pentru nuvela Drumul spre țară, a cărei acțiune se petrece în zilele Dictatului de la Viena, a fost premiat în 1941 la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de istorie și limbă literară (1970), Corelația
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]