429 matches
-
mulți prieteni se întrebau cum e posibil ca poporul de peste Ocean să fie atât de „imatur politic“ încât să dea țara, pentru un nou mandat, pe mâna gafeurului Bush. Iar răspunsul îl dădeau tot ei, cu o autosuficiență și o condescendență nesusținută de argumente reale: „Ei, sunt americani, ce poți să le ceri... Mă uit la sondajele din România și le pun în relație cu comportamentul lui Traian Băsescu. Și tac, pentru că nu mai are rost să spun ceva. ROMÂNII E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Era atât de bine, să zacă acolo, ca într-o cazemată, sigură că n-o paște vreun pericol, să descopere în adâncimea pernei din camera sa miracolul zilelor de odinioară. Părinții o tratau ca pe un om bolnav, cu multă condescendență, îi respectau tăcerile, era plăcut să-și regăsească liniștea alături de ei. Privea încântată la legănarea unui ciucure de la perdeaua croșetată, cu îngeri. Se gândea la silueta grațioasă a Fanei traversând miriștea, având culoarea aurului turcesc, la pălăria ei albă. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
această idee, chiar această revelație, de a plasa pe locul DoIsPreZeCe : nisipul. — Domnule Busbib ! Ce faceți ? n-ați scos încă gunoiul. omul care redacta lista cu problemele umanității tresări și se repezi la ușă. o deschise și o salută cu condescendență pe doamna Bordaz, proprietara a mai multor apartamente din imobil, poate chiar a unei bune jumătăți din el. — Bună dimineața. tocmai ieșeam, doamnă... — Vedeți că iar plouă. — am văzut. Domnul Busbib se aplecă și o mîngîe de cîteva ori pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
puțin neobosiți și devotați decât autorul scrierilor Pișu-leagăn (1929), Însemnările unui achizitor de păsări și ouă (1932), Ode pentru directori (1934) și Duminică pe cer (1936). După știrea tuturor, Formento Își venera maestrul, iar el Îi răspundea cu o cordială condescendență, care uneori făcea loc mustrărilor prietenești. Formento Îi era nu doar discipol, ci și secretar, o bonne à tout faire de care dispun toți marii scriitori, pentru a le pune semne de punctuație pe un manuscris genial și a le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în cel mai bun caz, discută despre mine cu nedumerire. La drept vorbind, nici eu nu știu exact de ce mi-e atât de antipatic N. Manolescu. Dacă fac un efort de memorie, pe vremea Împușcatului, eu îl tratam cu oarecare condescendență: era pentru mine un personaj destul de șters, de lejer, mai ales comparat cu cei din jurul meu, cu Dimov, Mazilescu, Goma etc. La sfârșitul anilor ’80 l-am regăsit în culmea gloriei, ba chiar am fost tentat să-l admir pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
la țară, În martie, după ce se certase violent cu toate rubedeniile din Baltimore, scandalizându-le până la nivelul protestelor aprinse. În jurul ei se formase o coterie de inși nesăbuiți, care sorbeau cocteiluri În limuzine și aveau față de cei mai vârstnici o condescendență promiscuă și un aer protector complet nelalocul lui. Iar Eleanor, cu un esprit care te trimitea direct la boulevards, Împinsese pe căile neastâmpărului boem mulți inocenți ce miroseau Încă a St. Timothy’s sau a Farmington. Când povestea ajunsese la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
în folosul hegemoniei postmodernismului, a recurs chiar și un scriitor care n-are nevoie de șmecherii pentru că talentul lui e fulminant și excesiv. Ați văzut cât de scurt a golit Mircea Cărtărescu scena în Postmodernismul românesc, cu câtă grație și condescendență a trimis într-o marginalitate fără leac tot post-expresionismul, rămânând aproape singur în poezia contemporană. Postmodernismul va merge, probabil, spre dominanță și la noi, dar nu cu hei-rup-ul. Poți fi parte dintr-o generație până pe la 30 de ani. După
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
furioși ai lumii literare din toate timpurile? Au fost. Noi, în cea mai mare parte, n-am fost furioși? Am fost, cât ni s-a îngăduit. Cei ce vin au însă un altfel de furie care vine din ignoranța sau condescendența, mai degrabă, asumată față de cei de dinaintea lor, scriind, în cele mai multe cazuri, în replică, dar și calchiindu-se reciproc. Cei ce se desprind recurg la formulele consacrate, pe care le șlefuiesc în altfel de ateliere, cu alte cârpe mult mai aspre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nicăieri cu fericiri întâmplătoare. Deși, pe locul unde-mi duc veacul l-aș putea numi și așa, dacă ar fi să iau în tragic ceea ce cred unii despre provincie. Eu am trăit și trăise aici fără complexul provinciei, așa cum, cu condescendență, compatrioții noștri de pe malurile Dîmboviței, deși cei mai mulți sunt acolo venetici, privesc restul țării ce se întinde în jurul Capitalei. Am rămas aici, pentru a putea fi peste tot, pentru a putea privi mai bine, deși uneori prin ceața pe care ți-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
domeniul creației până la sufocare, exclamând, fascinat de "ideea" pe cât de absolutizantă pe atât de reducționistă: "Muzica nu e spirit". Trasă prea mult într-o parte, plapuma ne dezgolește pe alta. Critica de acest fel fuge de literatură, privind-o cu condescendență, folosind-o ca un pretext, ca un simplu suport pentru construcții exterioare ei. Un eseist francez vorbea de o "păsărească de laborator". Nu s-a iscat oare o falie între, să zicem, un Thibaudet și, să zicem, un Jean Ricardou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unde întru e discutat mai pe larg, sînt citate dicționare importante în primul rînd, cu justificate cuvinte de laudă, Dicționarul academic din 1934 -, și sînt de mai multe ori evocați filologii și metodele lor; cu un amestec de respect și condescendență, în orice caz cu o oarecare distanță: "Filologul reține aici, firește, tendința vorbirii curente"; "folosințele diferite ale prepoziției, pe care filologul nu poate decît să le enumere nesistematizat" ( 1987, p. 27-34) etc. Interpretarea avansează cu prudență, făcînd opiniei lingvistice toate
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
îmbrăcați în salopete, iar pe cap aveau pălării de cowboy. Iar ceilalți erau niște băieți de patruzeci de ani, cu șepci de baseball și blugi. Toți stăteau cu ochii ațintiți asupra ambarcațiunii, iar pe față aveau o expresie amestecată de condescendență și mulțumire de sine, caracteristică omului care prezice încă un dezastru. Au testat scândurile de pin cu vârfurile metalice ale cizmelor, au tras, fără succes, de cele două vâsle de lemn - fiecare avea câte șase metri lungime și douăzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
din fața lui; chipuri politicoase, care se răsuceau ba într-o parte, ba în alta, trupuri cuprinse de nerăbdare, picioare neastâmpărate. Oamenii nu se gândeau decât la colibele lor și la mâncarea caldă ce-i aștepta acasă. Politețea plină de înțelepciune, condescendența aproape cu care era tratat îl înfuria pe fermier; și se opri în mijlocul unei fraze, izbind cu pumnul în masă, încât chipurile se întoarseră spre el și picioarele se astâmpărară. — Jonas! strigă fermierul. În conul de lumină păși un bărbat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
care păreau mai lesne băieții lui Rim decât gemenii lui Hallipa. Menu-ul era atunci compus din bucatele favorite lui Rim, adică nemțești, ceea ce nemulțumea pe Mini, căreia îi plăceau mâncările moldovenești, cu smântânică, ale Linei, bucătăreasă minunată. Profesorul plin de condescendență punea chestiuni de fizică și chimie celor doi internați, care nu știau nimic. Lina se roșea la fiecare întrebare, gata să le sufle și Rim îi privea prin ochelari, indulgent și disprețuitor: Nimeni din neamul vostru nu a învățat carte
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fel de fel de discuții întreținute de gruparea rromilor, care nu vedea ca justificată târârea lor într-un proces în care nu aveau nici o vină. Auzind vociferările, care făceau imposibilă desfășurarea procesului, președintele completului de judecată ceru tuturor celor prezenți condescendență și reținerea de la invective pentru ca tratarea faptelor să se facă cu toată seriozitatea, respectând solemnitatea ședinței. În caz contrar, le atrase atenția că se va vedea nevoit să evacueze nu numai pe gălăgioși, ci chiar întreaga sală. Amenințarea sa avu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de colegul său. Acesta răspunse afirmativ. - Aveți cuvântul, domnule avocat! Întreaga sală aștepta cu sufletul la gură să audă dacă al doilea avocat poate răsturna o situație ce părea de nezdruncinat. - Domnule judecător, onorată instanță! În primul rând, cu toată condescendența, părerea copiilor nu poate fi hotărâtoare. Oricare ar fi fost răspunsul acestor copii, nu poate fi relevant într-un proces a cărui problematică presupune, cum bine e știut, nu numai întrebări, ci și răspunsuri. Sunt ferm convins că instanța a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
probabil, ar fi preferat să se ascundă în spatele meu. Numai privind înapoi pot să-mi imaginez ce trebuie să fi simțit pe durata balotajului, înfruntîndu-i pe cei patru domni și pe unica doamnă, care l-au tratat cu acea benignă condescendență a oamenilor care nu au a se teme de nimeni, de după masa comitetului acoperită cu hîrtii și pahare și sticle de bere și avînd în spate rafturile acoperite de cupe și alte trofee, figurine de bronz închipuind zeități ale apei
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
atunci când era supărat: Hai, să te-ajut eu, este un cefalo... ― ...pod! respirai eu ușurat că am nimerit-o, făcând disperate apeluri la reminiscențele mele zoologice în legătură cu denumirile de origine greacă ale animalelor. Clasa hohoti scurt și se opri din condescendență pentru mine. ― Din pod ai căzut dumneata! Aceste animale sânt cefalotorace, domnule, prin urmare nici urmă de gît! Cine ți-a spus dumitale chestia asta cu gâtul racului? ― Mama, când ne dădea rasol de raci, ne desfăcea gâtul racului și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cei mai înțelegători meseni, întrerupând totdeauna abrupt melodia hârâită de megafon. Așezate temporar lângă Jana, cea mai hazoasă dintre vecine, care, studiindu-i pe ascuns dintărătul gras al orășeanului, se strica de râs, Cătălina și Berta cea sfioasă comentară cu condescendență: Nu a dat de greu în viața lui și de aceea e așa gras și nici nu ține mult, că n-are răbdare... Nu vezi? El o pune și asta cântă... Cum să nu fie gras?... Jana, care auzise această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
neapărat să execuți o muncă de slujnic, dar dacă ți se va face onoarea de a-i oferi Excelenței Sale un serviciu personal, îl vei îndeplini imediat. Tonul de comandă dispăru. Se strâmbă penibil, apoi surâse grațios. Era un act de condescendență seniorială amestecat cu o ușoară neliniște, ca și cum toate câte se întâmplau erau neașteptate. Se simțea, chiar, că gardianul criptei regreta anumite măsuri disciplinare pe care le luase cândva în privința lui Ashargin. Spuse: - Dacă înțeleg bine, Ashargin, noi ne despărțim acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
amendați până acum. Dacă ar ști, Marçal Gacho poate că s-ar împăuna în fața socrului cu greutatea autorității pe care i-o conferă uniforma, dacă ar ști, Cipriano Algor poate că ar începe să vorbească despre ginere cu mai puțină condescendență ironică. E foarte adevărat că nici tinerețea nu știe ce poate, nici bătrânețea nu poate cât știe. După Centura Industrială începe, în sfârșit, orașul, nu orașul propriu-zis, acesta se zărește în zare, atins ca de o mângâiere de prima geană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Marçal au ieșit din olărie, ea ca să se ocupe de cină, el ca să aprofundeze relațiile începute cu câinele Găsit, care, deși ezitând încă să accepte fără crâcnire prezența unei uniforme în familie, pare dispus să asume o postură de tacită condescendență dacă numita uniformă este înlocuită, de la sosire, cu orice vestimentație de croială civilă, modernă sau veche, curată sau murdară, nu contează. Cipriano Algor e acum singur în olărie. A încercat distrat soliditatea unui cofraj, a mutat din loc, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Întâlnit, dupa ziua cu zborul, m-a rugat să păstrez secret faptul că a fost În Scoția. — De ce ? spune Lissy. — Habar n-am. — De ce fusese În Scoția ? sare și Jemima. — Habar n-am. Se așterne tăcerea. — Hmm, spune Jemima cu condescendență. Nu prea e chiar cel mai penibil secret din lume, nu crezi ? Vreau să spun că există și scoțieni foarte deștepți. N-ai nimic altceva ? De exemplu... că are o meșă de păr pe piept ? — Meșă de păr pe piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spune Lisa. Și știu că fiecare dintre ele își imaginează simultan un gras/urât/plictisitor/tocilar cu hanorac. ― Și unde mergeți? întreabă Lisa. ― Nu știu. Undeva să bem ceva. ― Ei bine, asta e tare! Bravo ție! Sophie e amabilă din condescendență. ― La ce oră vine? întreabă Lisa. ― Mă sună după ce termină la birou. A rămas prins cu ceva. ― Excelent, spune Lisa. Noi o să mai stăm pe-aici. Mergem într-un nou club diseară, așa c-o să plecăm mai târziu. Se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mai bine zis, „un om revoltat“ - și am atâtea pe cap. Știi, de când am împlinit șaptezeci de ani, sunt foarte solicitată, în viața mea totul e pe dos, Germania mă primește cu surle și fanfare, confrații români cu o oarecare condescendență - săraca, vorba Angelei Marinescu, „Ești afectată, asta e!“ sau „există și o frenezie senilă, nu știai?“. Dar mă îndepărtez de la subiect. Care subiect? Mă aflu într-o debara plină de boarfe înghesuite de-a valma, mă aflu într-o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]