479 matches
-
experimentală Aparatura Conductibilitatea electrică (C) a soluției de sulfat de plumb se determină cu ajutorul conductometrului Radelkisz (figura 24 b). Aparatul este alcătuit din două părți: * conductometrul propriu-zis al cărui principiu de funcționare este prezentat în figura 24 a; * celula de conductibilitate (celula de măsurare), prezentată în figura 24 b. Legendă: 1 - întrerupătorul general; 2 - bec roșu de control; 3 - cadran prevăzut cu două scale, cea superioară gradată de la 0 la 5 și cea inferioară gradată de la 0 la 15; 4 - comutatorul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
general; 2 - bec roșu de control; 3 - cadran prevăzut cu două scale, cea superioară gradată de la 0 la 5 și cea inferioară gradată de la 0 la 15; 4 - comutatorul de domenii; 5 - potențiometrul de calibrare; 6 - șalter; 7 - celula de conductibilitate (celula de măsură). Principiul de funcționare al conductometrului constă în introducerea unui sistem de electrozi inerți, bine definiți geometric, în lichidul de studiat și măsurarea căderii de tensiune apărute. Măsurarea tensiunii se realizează conform schemei din figura 24 - a: schimbarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
funcționare al conductometrului constă în introducerea unui sistem de electrozi inerți, bine definiți geometric, în lichidul de studiat și măsurarea căderii de tensiune apărute. Măsurarea tensiunii se realizează conform schemei din figura 24 - a: schimbarea rezistenței R permite ca în funcție de conductibilitatea lichidului de cercetat să se aleagă domeniul de măsură necesar (se manevrează în exterior comutatorul 4). In acest circuit, printr-un montaj electronic special, este posibilă citirea directă pe scală a conductibilitații C (în micro Siemens sau miliSiemens) fără compensare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
24 - a: schimbarea rezistenței R permite ca în funcție de conductibilitatea lichidului de cercetat să se aleagă domeniul de măsură necesar (se manevrează în exterior comutatorul 4). In acest circuit, printr-un montaj electronic special, este posibilă citirea directă pe scală a conductibilitații C (în micro Siemens sau miliSiemens) fără compensare. Este cunoscut faptul ca determinarea conductibilității electrice a electroliților apare o polarizare,motiv pentru care trebuie să se lucreze în curent alternativ. Cu cât conductibilitatea este mai mare, cu atât este necesară
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aleagă domeniul de măsură necesar (se manevrează în exterior comutatorul 4). In acest circuit, printr-un montaj electronic special, este posibilă citirea directă pe scală a conductibilitații C (în micro Siemens sau miliSiemens) fără compensare. Este cunoscut faptul ca determinarea conductibilității electrice a electroliților apare o polarizare,motiv pentru care trebuie să se lucreze în curent alternativ. Cu cât conductibilitatea este mai mare, cu atât este necesară o frecvență mai mare. În acest scop, se folosește un oscilator cu frecvența în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
este posibilă citirea directă pe scală a conductibilitații C (în micro Siemens sau miliSiemens) fără compensare. Este cunoscut faptul ca determinarea conductibilității electrice a electroliților apare o polarizare,motiv pentru care trebuie să se lucreze în curent alternativ. Cu cât conductibilitatea este mai mare, cu atât este necesară o frecvență mai mare. În acest scop, se folosește un oscilator cu frecvența în domeniul 80 Hz - 3 KHz. Soluția căreia urmează să i se determine conductibilitatea se introduce în vasul de conductibilitate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lucreze în curent alternativ. Cu cât conductibilitatea este mai mare, cu atât este necesară o frecvență mai mare. În acest scop, se folosește un oscilator cu frecvența în domeniul 80 Hz - 3 KHz. Soluția căreia urmează să i se determine conductibilitatea se introduce în vasul de conductibilitate împreună cu celula de conductibilitate (un sistem de foițe de platină platinată, adică platină lucie acoperită cu platină coloidală neagră, care mărește mult suprafața de contact cu soluția, evitându-se fenomenul de polarizare). Conductorul ionic
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
conductibilitatea este mai mare, cu atât este necesară o frecvență mai mare. În acest scop, se folosește un oscilator cu frecvența în domeniul 80 Hz - 3 KHz. Soluția căreia urmează să i se determine conductibilitatea se introduce în vasul de conductibilitate împreună cu celula de conductibilitate (un sistem de foițe de platină platinată, adică platină lucie acoperită cu platină coloidală neagră, care mărește mult suprafața de contact cu soluția, evitându-se fenomenul de polarizare). Conductorul ionic va fi tocmai lichidul inclus între
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu atât este necesară o frecvență mai mare. În acest scop, se folosește un oscilator cu frecvența în domeniul 80 Hz - 3 KHz. Soluția căreia urmează să i se determine conductibilitatea se introduce în vasul de conductibilitate împreună cu celula de conductibilitate (un sistem de foițe de platină platinată, adică platină lucie acoperită cu platină coloidală neagră, care mărește mult suprafața de contact cu soluția, evitându-se fenomenul de polarizare). Conductorul ionic va fi tocmai lichidul inclus între aceste plăcuțe și va
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
suprafața de contact cu soluția, evitându-se fenomenul de polarizare). Conductorul ionic va fi tocmai lichidul inclus între aceste plăcuțe și va avea dimensiunile L și S constante, reieșite din construcția celulei. În figura 24 este prezentată o celulă de conductibilitate de tip clopot (7), frecvent utilizată în determinările conductometrice. Mod de lucru Determinarea constantei celulei de conductibilitate S L =θ se realizează cu un lichid etalon, căruia i se cunoaște conductibilitatea specifică (γo). De obicei, se utilizează soluții de KCl
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
între aceste plăcuțe și va avea dimensiunile L și S constante, reieșite din construcția celulei. În figura 24 este prezentată o celulă de conductibilitate de tip clopot (7), frecvent utilizată în determinările conductometrice. Mod de lucru Determinarea constantei celulei de conductibilitate S L =θ se realizează cu un lichid etalon, căruia i se cunoaște conductibilitatea specifică (γo). De obicei, se utilizează soluții de KCl, de anumite concentrații (vezi tabelul din anexa 6). Se procedează astfel: se introduce electrodul clopot în vasul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
celulei. În figura 24 este prezentată o celulă de conductibilitate de tip clopot (7), frecvent utilizată în determinările conductometrice. Mod de lucru Determinarea constantei celulei de conductibilitate S L =θ se realizează cu un lichid etalon, căruia i se cunoaște conductibilitatea specifică (γo). De obicei, se utilizează soluții de KCl, de anumite concentrații (vezi tabelul din anexa 6). Se procedează astfel: se introduce electrodul clopot în vasul de conductibilitate ce conține soluția de KCl. Se conectează aparatul sursa de tensiune (întrerupătorul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
L =θ se realizează cu un lichid etalon, căruia i se cunoaște conductibilitatea specifică (γo). De obicei, se utilizează soluții de KCl, de anumite concentrații (vezi tabelul din anexa 6). Se procedează astfel: se introduce electrodul clopot în vasul de conductibilitate ce conține soluția de KCl. Se conectează aparatul sursa de tensiune (întrerupătorul 1 pe poziția ON), când lampa (2) trebuie să se aprindă. Se manevrează comutatorul de domenii (4) astfel ca acul indicator să rămână în scală; se citește valoarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ce conține soluția de KCl. Se conectează aparatul sursa de tensiune (întrerupătorul 1 pe poziția ON), când lampa (2) trebuie să se aprindă. Se manevrează comutatorul de domenii (4) astfel ca acul indicator să rămână în scală; se citește valoarea conductibilității, R C 1= , și se calculează valoarea constantei celulei (θ) utilizând relația (128) modificată: å ÛÜ Se execută minimum două determinări cu două soluții diferite de KCl și se folosește valoarea medie a constantei celulei (θ). După determinarea constantei celulei
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
C 1= , și se calculează valoarea constantei celulei (θ) utilizând relația (128) modificată: å ÛÜ Se execută minimum două determinări cu două soluții diferite de KCl și se folosește valoarea medie a constantei celulei (θ). După determinarea constantei celulei de conductibilitate se efectuează determinarea propriu zisă. Soluția de sulfat de plumb se obține astfel: se introduce o mică cantitate de PbSO4 într-un pahar pahar Berzelius ce conține 50 - 70 mL apă distilată, se agită timp de 5 - 10 minute și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pahar pahar Berzelius ce conține 50 - 70 mL apă distilată, se agită timp de 5 - 10 minute și se separă substanța nedizolvată prin filtrare. Soluția saturată (limpede) se introduce în paharul curat și uscat, ales astfel încât la introducerea celulei de conductibilitate să fie acoperite toate cele trei foițe de platină. Se determină conductibilitatea 1/R. Se repetă apoi prepararea soluției și determinarea lui 1/R. Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 20. DETERMINAREA GRADULUI DE DISOCIERE (α) ȘI A CONSTANTEI
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
timp de 5 - 10 minute și se separă substanța nedizolvată prin filtrare. Soluția saturată (limpede) se introduce în paharul curat și uscat, ales astfel încât la introducerea celulei de conductibilitate să fie acoperite toate cele trei foițe de platină. Se determină conductibilitatea 1/R. Se repetă apoi prepararea soluției și determinarea lui 1/R. Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 20. DETERMINAREA GRADULUI DE DISOCIERE (α) ȘI A CONSTANTEI DE DISOCIERE (K) A UNUI ELECTROLIT SLAB PRIN METODA CONDUCTOMETRICĂ Considerații teoretice
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
1/R. Se repetă apoi prepararea soluției și determinarea lui 1/R. Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 20. DETERMINAREA GRADULUI DE DISOCIERE (α) ȘI A CONSTANTEI DE DISOCIERE (K) A UNUI ELECTROLIT SLAB PRIN METODA CONDUCTOMETRICĂ Considerații teoretice Conductibilitatea echivalentă (λ) reprezintă conductibilitatea unei soluții ce conține un echivalent gram substanță indiferent de volumul în care este dizolvată acea substanță. Conductibilitatea echivalentă a soluțiilor de electrolit crește odată cu diluția; la diluții mari conductibilitatea echivalentă tinde către o valoare limită
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
apoi prepararea soluției și determinarea lui 1/R. Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 20. DETERMINAREA GRADULUI DE DISOCIERE (α) ȘI A CONSTANTEI DE DISOCIERE (K) A UNUI ELECTROLIT SLAB PRIN METODA CONDUCTOMETRICĂ Considerații teoretice Conductibilitatea echivalentă (λ) reprezintă conductibilitatea unei soluții ce conține un echivalent gram substanță indiferent de volumul în care este dizolvată acea substanță. Conductibilitatea echivalentă a soluțiilor de electrolit crește odată cu diluția; la diluții mari conductibilitatea echivalentă tinde către o valoare limită, caracteristică fiecărui electrolit, numită
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
DE DISOCIERE (α) ȘI A CONSTANTEI DE DISOCIERE (K) A UNUI ELECTROLIT SLAB PRIN METODA CONDUCTOMETRICĂ Considerații teoretice Conductibilitatea echivalentă (λ) reprezintă conductibilitatea unei soluții ce conține un echivalent gram substanță indiferent de volumul în care este dizolvată acea substanță. Conductibilitatea echivalentă a soluțiilor de electrolit crește odată cu diluția; la diluții mari conductibilitatea echivalentă tinde către o valoare limită, caracteristică fiecărui electrolit, numită conductibilitate echivalentă limită (λ0). Conform legii lui Kohlrausch (legea migrației independente a ionilor) conductibilitatea echivalentă limită (λ0) se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
SLAB PRIN METODA CONDUCTOMETRICĂ Considerații teoretice Conductibilitatea echivalentă (λ) reprezintă conductibilitatea unei soluții ce conține un echivalent gram substanță indiferent de volumul în care este dizolvată acea substanță. Conductibilitatea echivalentă a soluțiilor de electrolit crește odată cu diluția; la diluții mari conductibilitatea echivalentă tinde către o valoare limită, caracteristică fiecărui electrolit, numită conductibilitate echivalentă limită (λ0). Conform legii lui Kohlrausch (legea migrației independente a ionilor) conductibilitatea echivalentă limită (λ0) se compune aditiv din conductibilitățile echivalente limită ale ionilor existenți în soluții: unde
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
unei soluții ce conține un echivalent gram substanță indiferent de volumul în care este dizolvată acea substanță. Conductibilitatea echivalentă a soluțiilor de electrolit crește odată cu diluția; la diluții mari conductibilitatea echivalentă tinde către o valoare limită, caracteristică fiecărui electrolit, numită conductibilitate echivalentă limită (λ0). Conform legii lui Kohlrausch (legea migrației independente a ionilor) conductibilitatea echivalentă limită (λ0) se compune aditiv din conductibilitățile echivalente limită ale ionilor existenți în soluții: unde: λ( & - conductibilitatea echivalentă limită a cationului; λ( +& - conductibilitatea echivalentă limită a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
este dizolvată acea substanță. Conductibilitatea echivalentă a soluțiilor de electrolit crește odată cu diluția; la diluții mari conductibilitatea echivalentă tinde către o valoare limită, caracteristică fiecărui electrolit, numită conductibilitate echivalentă limită (λ0). Conform legii lui Kohlrausch (legea migrației independente a ionilor) conductibilitatea echivalentă limită (λ0) se compune aditiv din conductibilitățile echivalente limită ale ionilor existenți în soluții: unde: λ( & - conductibilitatea echivalentă limită a cationului; λ( +& - conductibilitatea echivalentă limită a anionului. La diluție infinită, electroliții disociază practic complet. Prin urmare gradul de disociere
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de electrolit crește odată cu diluția; la diluții mari conductibilitatea echivalentă tinde către o valoare limită, caracteristică fiecărui electrolit, numită conductibilitate echivalentă limită (λ0). Conform legii lui Kohlrausch (legea migrației independente a ionilor) conductibilitatea echivalentă limită (λ0) se compune aditiv din conductibilitățile echivalente limită ale ionilor existenți în soluții: unde: λ( & - conductibilitatea echivalentă limită a cationului; λ( +& - conductibilitatea echivalentă limită a anionului. La diluție infinită, electroliții disociază practic complet. Prin urmare gradul de disociere (α) va fi egal cu 1. Gradul de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tinde către o valoare limită, caracteristică fiecărui electrolit, numită conductibilitate echivalentă limită (λ0). Conform legii lui Kohlrausch (legea migrației independente a ionilor) conductibilitatea echivalentă limită (λ0) se compune aditiv din conductibilitățile echivalente limită ale ionilor existenți în soluții: unde: λ( & - conductibilitatea echivalentă limită a cationului; λ( +& - conductibilitatea echivalentă limită a anionului. La diluție infinită, electroliții disociază practic complet. Prin urmare gradul de disociere (α) va fi egal cu 1. Gradul de disociere (α) reprezintă fracțiunea din echivalentul gram care a disociat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]