1,109 matches
-
adică un enunț pe al cărui sens, unanim acceptat, se sprijină toată demonstrația ulterioară. Definiția, fundamentându-se pe un consens științific general, are un statut de probă irefutabilă în discursul polemic eminescian. Raționamentul deductiv ulterior este segmențial atașat definiției, prin conectori de consecință, de pildă "prin urmare", "dară" sau concluzivi: "astfel", "căci", "iată", "se vede că", asigurând coerența textuală și întărind silogismul. Această strategie discursivă o întâlnim foarte des în publicistica polemică la Eminescu, alături de argumentele științifice, fie ele date statistice
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
implicit, tentația permanentă, intolerabilă pentru Arghezi, de a dirija ideologic destinul literaturii. Apoi, dincolo de formulări colocvial-retorice, prin care autorul menține viu contactul cu cititorul, ca, de pildă: "Iată-i", "Ei bine", " Câtă mai vorbărie, tată", fie că acestea apar în calitate de conectori argumentativi sau exprimări familiare exclamatorii sau interogatorii (aici se înscriu, evident, dubitația și subjecția), dialogismul autentic al polemicii argheziene se naște din intervenția regizată și dinamică a vocilor convocate magistral în discurs. Pentru ilustrarea acestui aspect, am selectat unul din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
RELATIVE MIHAELA GHEORGHE 1. INTRODUCERE Descrierea aspectelor privitoare la dinamica construcțiilor cu relative poate fi organizată după criteriul tipului de schimbare și al nivelului la care se manifestă. La nivelul joncțiunii relative se va avea în vedere dinamica sistemului de conectori, la nivelul întregii construcții relative se vor urmări tendințele manifestate în construcția și în uzul acestora. Dinamica sistemului de conectori poate fi pusă în evidență prin examinarea concurenței între unități izofuncționale și prin "monitorizarea" tendințelor de fixare sau chiar de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
schimbare și al nivelului la care se manifestă. La nivelul joncțiunii relative se va avea în vedere dinamica sistemului de conectori, la nivelul întregii construcții relative se vor urmări tendințele manifestate în construcția și în uzul acestora. Dinamica sistemului de conectori poate fi pusă în evidență prin examinarea concurenței între unități izofuncționale și prin "monitorizarea" tendințelor de fixare sau chiar de gramaticalizare a unor grupări libere. Mai dificil de identificat par a fi tendințele privitoare la tiparele de construcție, pentru că mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
anumit tipar, manifestată prin frecvența sporită la un moment dat a unor construcții, poate fi determinată de factori extrasintactici precum efortul locutorului pentru "planificarea" structurii și gradul de accesibilitate a poziției sintactice a conectorului / subordonatei relative. 2. DINAMICA SISTEMULUI DE CONECTORI Probabil cea mai importantă tendință ce se manifestă în sistemul conectorilor propozițiilor relative este fenomenul de slăbire a funcției relativizatoare a unor elemente care dobândesc astfel statut de instrumente de joncțiune apropiat de al conjuncțiilor. Procesul poate fi reprezentat prin
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
unor construcții, poate fi determinată de factori extrasintactici precum efortul locutorului pentru "planificarea" structurii și gradul de accesibilitate a poziției sintactice a conectorului / subordonatei relative. 2. DINAMICA SISTEMULUI DE CONECTORI Probabil cea mai importantă tendință ce se manifestă în sistemul conectorilor propozițiilor relative este fenomenul de slăbire a funcției relativizatoare a unor elemente care dobândesc astfel statut de instrumente de joncțiune apropiat de al conjuncțiilor. Procesul poate fi reprezentat prin schema: relativizator ==> clișeu sintactic ==> relator ==> conjuncție 1. 2.1. Relatori Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
alte instituții, mijloace de transport în comun sau diverse alte locuri publice! (www.bogdanignat.ro) Când te gândești că păcatul lor cel mai mare este că nici nu-și dau seama cât de păcătoși și incurabili sunt! (Rlib, octombrie 2002) Conectorii de tip relator se deosebesc, așadar, de relativizatori prin "specializarea" pentru o anumită construcție, fapt care antrenează o schimbare a statutului lor semantico-sintactic în cadrul relativei. 2.2. Clișee Într-un stadiu intermediar, între relativizatori și relatori, se plasează o categorie
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
este o posibilitate evolutivă foarte gravă a hepatitelor acute, care se instaleaza rapid, fără prodroame, indiferent de cum a evoluat hepatita până atunci (C. Borundel, Manual de medicină). 2.3. Tendința de "invariabilizare" Într-o oarecare măsură, tendința de "conjuncționalizare" a conectorilor propozițiilor relative poate fi pusă în legătură și cu tendința de "invariabilizare" a unor relative. Este cazul lui care, cel mai frecvent dintre conectori. Acesta ajunge în secolul al XX-lea la o unică formă 4 pentru N-Ac, de la
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Manual de medicină). 2.3. Tendința de "invariabilizare" Într-o oarecare măsură, tendința de "conjuncționalizare" a conectorilor propozițiilor relative poate fi pusă în legătură și cu tendința de "invariabilizare" a unor relative. Este cazul lui care, cel mai frecvent dintre conectori. Acesta ajunge în secolul al XX-lea la o unică formă 4 pentru N-Ac, de la paradigma complicată din secolele XVI-XIX5. Tendința de generalizare a unei forme unice pentru toate cazurile se manifestă astăzi, pe de o parte, prin preferința
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
vrei să obții și cum te obișnuiești... (www.phpromania.net) Depinde ce-ți dorești cel mai mult. Gândește-te întotdeauna la ceea ce ai face cu plăcere, pentru că altfel munca va deveni un calvar (www.roportal.ro). 2.4. Concurența dintre conectori Un alt aspect care ține de dinamica sistemului de relative îl reprezintă concurența dintre conectori. Ea poate fi pusă în evidență prin statistici efectuate pe un corpus suficient de amplu și diversificat, care să permită evaluarea distribuției conectorilor în diverse
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
mai mult. Gândește-te întotdeauna la ceea ce ai face cu plăcere, pentru că altfel munca va deveni un calvar (www.roportal.ro). 2.4. Concurența dintre conectori Un alt aspect care ține de dinamica sistemului de relative îl reprezintă concurența dintre conectori. Ea poate fi pusă în evidență prin statistici efectuate pe un corpus suficient de amplu și diversificat, care să permită evaluarea distribuției conectorilor în diverse registre 9. Tabelul 1 Frecvența conectorilor interogative indirecte relative Conform rezultatelor înregistrate în Tabelul 1
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Concurența dintre conectori Un alt aspect care ține de dinamica sistemului de relative îl reprezintă concurența dintre conectori. Ea poate fi pusă în evidență prin statistici efectuate pe un corpus suficient de amplu și diversificat, care să permită evaluarea distribuției conectorilor în diverse registre 9. Tabelul 1 Frecvența conectorilor interogative indirecte relative Conform rezultatelor înregistrate în Tabelul 1, în limba actuală 10, cel mai frecvent dintre conectori este care, urmat de relativul ce, într-un procent de cinci ori mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
de dinamica sistemului de relative îl reprezintă concurența dintre conectori. Ea poate fi pusă în evidență prin statistici efectuate pe un corpus suficient de amplu și diversificat, care să permită evaluarea distribuției conectorilor în diverse registre 9. Tabelul 1 Frecvența conectorilor interogative indirecte relative Conform rezultatelor înregistrate în Tabelul 1, în limba actuală 10, cel mai frecvent dintre conectori este care, urmat de relativul ce, într-un procent de cinci ori mai mic decât care. În relativele interogative, ce ocupă primul
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
efectuate pe un corpus suficient de amplu și diversificat, care să permită evaluarea distribuției conectorilor în diverse registre 9. Tabelul 1 Frecvența conectorilor interogative indirecte relative Conform rezultatelor înregistrate în Tabelul 1, în limba actuală 10, cel mai frecvent dintre conectori este care, urmat de relativul ce, într-un procent de cinci ori mai mic decât care. În relativele interogative, ce ocupă primul loc, urmat de adverbele relative cum, când și de ce. Relativul de are cea mai mică frecvență (0,013
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
procent de cinci ori mai mic decât care. În relativele interogative, ce ocupă primul loc, urmat de adverbele relative cum, când și de ce. Relativul de are cea mai mică frecvență (0,013%) și este inclus în Tabelul 1 alături de alți conectori cu mică frecvență (compuse cu ori-, și adverbul încotro). În ceea ce privește distribuția formelor flexionare ale lui care, datele din corpus, exprimate în procente, se află în Tabelul 211: Tip Caz academic beletristic colocvial jurnalistic RP RIS RP RIS RP RIS RP
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
parte, o preferință marcată a vorbitorilor pentru anumite joncțiuni relative, ceea ce conduce la clișeizarea acestora, pe de altă parte, am observat că o tendință mai veche, de invariabilizare a relativului, continuă să se manifeste. Ceea ce frânează transformarea unora dintre acești conectori în conjuncții (așa cum s-a întâmplat deja în cazurile lui unde, când și cum) este sensibilitatea vorbitorilor la calitatea de anaforice a cuvintelor relative sau constrângerile sintactice ale unui mecanism sintactic puternic cum este mecanismul relativ. În privința tendințelor de inovare
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
dintre restul relativei și nominalul comun redundant: [...] rom. pop. mândrulița mea, care m-am iubit CU EA". 8 Spre deosebire de exemplele anterioare, în care se omite prepoziția din categoria relativizată, aici se omite prepoziția impusă de verbul din regentă. 9 Frecvența conectorilor a fost calculată pe baza unui corpus alcătuit din aproximativ 8000 de construcții relative propriu-zise (fără relative interogative), extrase din texte beletristice, jurnalistice, academice și transcrieri ale unor înregistrări de limbă vorbită. Tabelul 1 prezintă rezultatele acestei statistici. 10 Considerațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
argumentativ, de 20-25 de rânduri, în care să motivezi încadrarea unui text liric în categoria artelor poetice. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: • Definirea conceptului artă poetică; Ilustrarea a două trăsături identificate în textul ales; Respectarea structurii și folosirea conectorilor adecvați. (1 p.) (2 p.) (1 p.) Barem de notare: se acordă l punct din oficiu și l punct pentru redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate). Timp efectiv de lucru: 50
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
caracterul de artă poetică modernă a unui text literar studiat în acest semestru. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: • Prezentarea succintă a modernismului; (1 p.) • Ilustrarea a patru trăsături identificate în textul ales; (2 p.) • Respectarea structurii și folosirea conectorilor adecvați. (1 p.) BAREM DE NOTARE Subiectul I - 4 puncte (1p. x 4); Subiectul al II-lea - 4 puncte Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate) - 1 punct Oficiu - 1 punct Timp
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Redactează un eseu, de minim o pagină, în care să argumentezi caracterul de nuvelă romantică al operei literare Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi. În redactarea eseului, vei urmări: Definiția nuvelei; Ilustrarea a patru trăsături specifice romantismului; Structura textului argumentativ; Folosirea conectorilor adecvați. BAREM DE NOTARE Subiectul I - 4 puncte (1 p. x 4) Subiectul al II-lea - 4 puncte Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate) - 1 punct Oficiu - 1 punct Timp efectiv
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în care să argumentezi apartenența unui text liric studiat la curentul literar modernism. În redactarea eseului, vei avea în vedere: • Prezentarea pe scurt a curentului literar; (0, 5 p.) • Ilustrarea a trei trăsături moderniste; (3 p.) • Respectarea structurii și utilizarea conectorilor. (0, 5 p.) BAREM DE NOTARE Subiectul I - 4 puncte (1 p. x 4); Subiectul al II-lea - 4 puncte Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate) - 1 punct Oficiu - 1 punct
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii. (coord. Aurora Liiceanu, Viața mea: un ”joc” serios) În elaborarea argumentării, vei avea în vedere: prezentarea conținutului adecvat temei (0,5 p.); respectarea structurii textului argumentativ (ipoteză, două argumente dezvoltate, concluzie) (3 p.); utilizarea conectorilor specifici (0,5 p.). BAREM DE NOTARE: Oficiu - 1 punct; Subiectul I - 4 puncte; Subiectul al II-lea - 4 puncte; Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate) - 1 punct Timp efectiv de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
privește organizarea semantică și formală a textului și se realizează prin următoarele mijloace: 1) referință (engl. reference), 2) elipsă (engl. ellipsys), 3) conjuncție/conectare (engl. conjunction) 4) coeziune lexicală (engl. lexical cohesion). Corelativele se subsumează mijloacelor de conjuncție/conectare, alături de conectorii frastici și trasfrastici. Mai precis, structurile corelative alcătuite din două componente 1 - dintre care unul este, de regulă, un conector, iar celălalt este de obicei un adverb - reprezintă o modalitate de marcare suplimentară a raporturilor semantico-sintactice2 dintre unitățile textului, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de același rang" (aflate, gramatical vorbind, în relații de coordonare), fie "unități de rang diferit" (aflate, din punct de vedere gramatical, în relații de dependență, de subordonare). Cu alte cuvinte, structurile corelative asigură coeziunea textului prin reiterarea informației redată prin conectorii sintactici sau pragmatici. Structurile corelative realizează coeziunea textului funcționând - asemenea conectorilor - la diferite nivele: la nivel intrapropozițional (în interiorul propoziției), la nivel frastic (interpropozițional) sau la nivel transfrastic (discursiv). Corelația dintre unitățile sintactice se realizează prin două tipuri de construcții: structuri
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
unități de rang diferit" (aflate, din punct de vedere gramatical, în relații de dependență, de subordonare). Cu alte cuvinte, structurile corelative asigură coeziunea textului prin reiterarea informației redată prin conectorii sintactici sau pragmatici. Structurile corelative realizează coeziunea textului funcționând - asemenea conectorilor - la diferite nivele: la nivel intrapropozițional (în interiorul propoziției), la nivel frastic (interpropozițional) sau la nivel transfrastic (discursiv). Corelația dintre unitățile sintactice se realizează prin două tipuri de construcții: structuri alcătuite din două componente lexicale identice ori structuri alcătuite din două
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]