1,131 matches
-
a VI-a ci, conform părerii moraliștilor, devine un principiu pentru oricare dintre poruncile Decalogului: dacă întrebările fac mai mult rău decât bine, ele trebuie să fie evitate. În tot acest parcurs „interogatoriu”, penitentul trebuie să fie mereu crezut, iar confesorul va fi atent să nu îi ceară acestuia nume de persoane sau de complici. O situație particulară este aceea în care confesorul poate ști despre un păcat al penitentului pe care acesta totuși nu îl mărturisește. În acest caz, dacă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bine, ele trebuie să fie evitate. În tot acest parcurs „interogatoriu”, penitentul trebuie să fie mereu crezut, iar confesorul va fi atent să nu îi ceară acestuia nume de persoane sau de complici. O situație particulară este aceea în care confesorul poate ști despre un păcat al penitentului pe care acesta totuși nu îl mărturisește. În acest caz, dacă păcatul este cunoscut deja de confesor de la alte persoane, atunci nu va aduce nicidecum în discuție acest aspect. Dar dacă îl cunoaște
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îi ceară acestuia nume de persoane sau de complici. O situație particulară este aceea în care confesorul poate ști despre un păcat al penitentului pe care acesta totuși nu îl mărturisește. În acest caz, dacă păcatul este cunoscut deja de confesor de la alte persoane, atunci nu va aduce nicidecum în discuție acest aspect. Dar dacă îl cunoaște pentru că el însuși a observat acest aspect, atunci poate ajuta penitentul să devină conștient și de acest păcat. Este necesară însă prudența, căutând să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de acest păcat. Este necesară însă prudența, căutând să respecte particularitățile fiecărui caz în parte. Întrebările adresate sunt formulate respectând un criteriu esențial, acela de a urmări adevăratul bine și sfințirea penitentului. d. Propunerea unei pocăințe Dialogul dintre penitent și confesor se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
respecte particularitățile fiecărui caz în parte. Întrebările adresate sunt formulate respectând un criteriu esențial, acela de a urmări adevăratul bine și sfințirea penitentului. d. Propunerea unei pocăințe Dialogul dintre penitent și confesor se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al penitenței: repararea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sunt formulate respectând un criteriu esențial, acela de a urmări adevăratul bine și sfințirea penitentului. d. Propunerea unei pocăințe Dialogul dintre penitent și confesor se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al penitenței: repararea ofensei adusă lui Dumnezeu, participarea activă la opera
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al penitenței: repararea ofensei adusă lui Dumnezeu, participarea activă la opera mântuitoare a lui Cristos, obținerea iertării pedepsei meritate pentru păcatele săvârșite și susținerea unui efect medicinal prin reacția împotriva răului și orientarea spre mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci să ia în considerație eficacitatea harului pe care tocmai l-a primit în sacramentul celebrat. Acest har îl va susține în propunerile sale bune și îi va da putere să fie consecvent. În urma mărturisirii, a finalizării dialogului cu persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în mod verbal, conclusiv, părerea de rău pentru păcatele săvârșite și propunerea de a nu mai păcătui. 3.1.4 Rugăciunea penitentului și dezlegarea Ritualul Penitenței afirmă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
l-a primit în sacramentul celebrat. Acest har îl va susține în propunerile sale bune și îi va da putere să fie consecvent. În urma mărturisirii, a finalizării dialogului cu persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în mod verbal, conclusiv, părerea de rău pentru păcatele săvârșite și propunerea de a nu mai păcătui. 3.1.4 Rugăciunea penitentului și dezlegarea Ritualul Penitenței afirmă că penitentul, înainte să primească dezlegarea, trebuie să își manifeste
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Scriptură”. Același Ritual propune orientativ mai multe modele de rugăciune, în număr de zece, dintre care penitentul poate alege sau din care se poate inspira pentru a-și formula, prin cuvintele proprii, rugăciunea. Urmărind structura celebrării, dialogul este continuat de confesor prin oferirea dezlegării de păcate și prin anunțarea iertării penitentului, din partea lui Dumnezeu. Deși este rezultatul patimii și învierii lui Isus Cristos, dezlegarea este partea pe care însuși Cristos a lăsat-o preotului confesor spre a o îndeplini, pentru că împlinirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
structura celebrării, dialogul este continuat de confesor prin oferirea dezlegării de păcate și prin anunțarea iertării penitentului, din partea lui Dumnezeu. Deși este rezultatul patimii și învierii lui Isus Cristos, dezlegarea este partea pe care însuși Cristos a lăsat-o preotului confesor spre a o îndeplini, pentru că împlinirea acestei misiuni este însuși răspunsul pe care preotul l-a dat îndemnului lui Isus de a-l urma, precum și rodul vieții sale de discipol. Dezlegarea nu este un act impus de Dumnezeu, ci este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu demonstrează deloc acest lucru, alteori, o face din plin, iar alteori, întreaga sa situație pare să fie ambiguă. Cel care are misiunea de a judeca acest lucru este în mod categoric numai Dumnezeu. Însă el o face prin persoana confesorului, căruia i-a încredințat această putere, prin Duhul Sfânt: „Primiți pe Duhul Sfânt. Cărora le veți ierta păcatele, vor fi iertate; cărora le veți ține, vor fi ținute” (In 20,22-23). Confesorul are datoria de a da dezlegarea doar celui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
numai Dumnezeu. Însă el o face prin persoana confesorului, căruia i-a încredințat această putere, prin Duhul Sfânt: „Primiți pe Duhul Sfânt. Cărora le veți ierta păcatele, vor fi iertate; cărora le veți ține, vor fi ținute” (In 20,22-23). Confesorul are datoria de a da dezlegarea doar celui care este dispus și corespunde darului lui Dumnezeu și, în același timp, are datoria de a refuza această dezlegare celui care alege în mod conștient să nu împlinească condițiile cerute de celebrarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestui sacrament. Condiția fundamentală a dezlegării este ca penitentul să simtă căință pentru propriile păcate, să aibă dorința de a-și mărturisi aceste păcate și să manifeste o propunere adevărată de a nu mai păcătui. Nu mereu este ușor pentru confesor a avea certitudine absolută asupra dispoziției penitentului, ci uneori, greu sau chiar imposibil. Prin urmare, confesorul poate avea înaintea sa trei posibile categorii de penitenți: cei care au un mod sigur o dispoziție necesară dezlegării, cei care, conform judecății sale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aibă dorința de a-și mărturisi aceste păcate și să manifeste o propunere adevărată de a nu mai păcătui. Nu mereu este ușor pentru confesor a avea certitudine absolută asupra dispoziției penitentului, ci uneori, greu sau chiar imposibil. Prin urmare, confesorul poate avea înaintea sa trei posibile categorii de penitenți: cei care au un mod sigur o dispoziție necesară dezlegării, cei care, conform judecății sale, sunt lipsiți de această dispoziție și cei față de care nu există nici o siguranță, creându-se mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezlegării, cei care, conform judecății sale, sunt lipsiți de această dispoziție și cei față de care nu există nici o siguranță, creându-se mai degrabă o situație de dubiu cu privire la starea lor. De aceea și cazurile cu care se poate întâlni același confesor în confesional pot fi uneori ambigue sau cu un anume grad de dificultate. a. Confesorul și dubiile cu privire la dispoziția penitentului În situații de dubiu, unii autori propun anumite criterii care să îi vină în ajutor confesorului pentru a evita unele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu există nici o siguranță, creându-se mai degrabă o situație de dubiu cu privire la starea lor. De aceea și cazurile cu care se poate întâlni același confesor în confesional pot fi uneori ambigue sau cu un anume grad de dificultate. a. Confesorul și dubiile cu privire la dispoziția penitentului În situații de dubiu, unii autori propun anumite criterii care să îi vină în ajutor confesorului pentru a evita unele îngrijorări inutile cu privire la starea penitentului. Aceste criterii se aplică etapă cu etapă, astfel: 1) Se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se poate întâlni același confesor în confesional pot fi uneori ambigue sau cu un anume grad de dificultate. a. Confesorul și dubiile cu privire la dispoziția penitentului În situații de dubiu, unii autori propun anumite criterii care să îi vină în ajutor confesorului pentru a evita unele îngrijorări inutile cu privire la starea penitentului. Aceste criterii se aplică etapă cu etapă, astfel: 1) Se pleacă de la prezumția în favoarea penitentului. Dacă un credincios s-a hotărât să vină la spovadă, atunci înseamnă că există prezumția că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fie iertat de păcatele săvârșite, pentru că îi pare rău cu adevărat. Datorită acestei prezumții, preotul va primi penitentul cu convingerea că merită dezlegarea. 2) Dacă dintr-un motiv anume există o prezumție împotriva penitentului, aceasta trebuie verificată. Principala preocupare a confesorului este aceea de a găsi un minim de bunăvoință din partea penitentului, fapt care ar facilita o colaborare, o cunoaștere și o modelare a acestei dispoziții. 3) Dacă preotul-confesor a obținut din partea penitentului un oarecare indiciu al bunăvoinței sale, dar consideră
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dispoziții. 3) Dacă preotul-confesor a obținut din partea penitentului un oarecare indiciu al bunăvoinței sale, dar consideră că încă nu este suficient de sigur pentru a elimina orice dubiu asupra stării penitentului, atunci, dezlegarea se face „sub condiție”. În acest caz, confesorul îl va informa pe penitent asupra acestui aspect, însă fără a omite să îi prezinte ce anume înseamnă această „condiție”. Este de recomandat ca explicația să fie scurtă și clară. Practic, în această situație, penitentul este dezlegat în măsura în care, în realitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent asupra acestui aspect, însă fără a omite să îi prezinte ce anume înseamnă această „condiție”. Este de recomandat ca explicația să fie scurtă și clară. Practic, în această situație, penitentul este dezlegat în măsura în care, în realitate, are dispoziția necesară. b. Confesorul și lipsa dispoziției penitentului Dacă penitentul nu îndeplinește condiția necesară celebrării sacramentului reconcilierii, iar confesorul a epuizat „metodele” prin care a încercat să îl ajute, înseamnă că nu poate primi dezlegarea. Însă confesorul trebuie să se asigure că penitentul este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
condiție”. Este de recomandat ca explicația să fie scurtă și clară. Practic, în această situație, penitentul este dezlegat în măsura în care, în realitate, are dispoziția necesară. b. Confesorul și lipsa dispoziției penitentului Dacă penitentul nu îndeplinește condiția necesară celebrării sacramentului reconcilierii, iar confesorul a epuizat „metodele” prin care a încercat să îl ajute, înseamnă că nu poate primi dezlegarea. Însă confesorul trebuie să se asigure că penitentul este conștient de ceea ce presupune atât primirea, cât și refuzul dezlegării. Totuși, prezența acestei stări a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în măsura în care, în realitate, are dispoziția necesară. b. Confesorul și lipsa dispoziției penitentului Dacă penitentul nu îndeplinește condiția necesară celebrării sacramentului reconcilierii, iar confesorul a epuizat „metodele” prin care a încercat să îl ajute, înseamnă că nu poate primi dezlegarea. Însă confesorul trebuie să se asigure că penitentul este conștient de ceea ce presupune atât primirea, cât și refuzul dezlegării. Totuși, prezența acestei stări a penitentului nu semnifică și o situație perenă a acestuia. El va putea, eventual într-un alt moment, să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
refuzul dezlegării. Totuși, prezența acestei stări a penitentului nu semnifică și o situație perenă a acestuia. El va putea, eventual într-un alt moment, să îndeplinească condițiile necesare și să aibă dispoziția cuvenită actului penitențial. De aceea, formularea pe care confesorul o folosește nu este una de respingere totală, ci una prin care să îi prezinte penitentului doar amânarea dezlegării până în momentul în care acesta va fi pregătit. Aceasta se întâmplă tocmai pentru că Dumnezeu îl iubește pe penitent și vrea ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent să audă că nu i s-a luat speranța de a fi iertat, decât să primească un refuz categoric care l-ar descuraja și l-ar putea îndepărta și mai mult de îndeplinirea condiției necesare primirii iertării. Prin urmare, confesorul trebuie să aibă cuvinte potrivite, prin care să îl încurajeze pe penitent ca să dorească să caute adevărul până la sfârșit și să își facă cu sinceritate partea sa. Propunându-i doar o amânare, nu un refuz total, confesorul va afirma în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]