11,279 matches
-
principiului configurației politice, principiu de rang constituțional. Astfel, înlocuirea se poate face numai cu o persoană din același grup parlamentar, care nu își poate pierde dreptul la funcția de președinte, dobândit în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, cu respectarea principiului configurației politice. ... 10. Mai mult, autorii sesizării menționează considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, potrivit cărora „statutul președintelui Senatului, distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent, implică un plus de exigență în reglementarea revocării acestuia înainte de expirarea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
orice reglementare care ar face posibilă revocarea președintelui Senatului, ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri, ar fi de natură să creeze o instabilitate instituțională perpetuă, contrară voinței electoratului, care a definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral, și intereselor cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă. Curtea a invocat cu acel prilej propria jurisprudență, respectiv Deciziile nr. 46 din 17 mai 1994 și nr. 62 din 1 februarie 2005, care
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
funcția de președinte și partidul ori grupul parlamentar din care face parte (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.630/2011 și Decizia nr. 468/2016). Pe de altă parte, ca urmare a modificărilor apărute pe parcursul derulării mandatului parlamentar în configurația politică rezultată inițial din alegeri și a manifestării exprese de voință a majorității parlamentare, președintele uneia dintre Camerele Parlamentului poate fi revocat din funcție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 805/2012)“. ... 20. Coroborând considerentele din Decizia nr. 25
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
al Senatului apreciază că „cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a-și stabili, în virtutea autonomiei parlamentare, un set de reguli pe baza cărora parlamentarii, în exercitarea mandatului reprezentativ, se pot organiza în grupuri parlamentare, iar în temeiul configurației politice și al principiului deciziei majoritare, își pot desemna sau revoca reprezentanții în comisiile parlamentare și în birourile permanente, respectiv aleg, revocă sau dispun încetarea de drept a mandatului președintelui fiecărei Camere. Cu alte cuvinte, pentru ca alegerea sau revocarea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
soluția juridică să fie căutată la nivelul superior, și anume în cuprinsul Constituției» (Decizia Curții Constituționale nr. 805/2012)“. Prin urmare, motivele invocate de autorii sesizării sunt neîntemeiate și trebuie respinse. ... 25. Cu privire la presupusa încălcare a principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, prevăzut la art. 64 alin. (5) din Constituție, Biroul permanent al Senatului apreciază că nici aceste critici de neconstituționalitate nu sunt întemeiate, având în vedere jurisprudența evolutivă a Curții Constituționale. În Decizia nr. 25 din 22
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
vedere jurisprudența evolutivă a Curții Constituționale. În Decizia nr. 25 din 22 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a precizat în mod expres faptul că „prin Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012, Curtea atenuează valoarea absolută pe care o atribuise principiului configurației politice în Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, introducând principiul deciziei majoritare drept temei al alegerii unui nou președinte al Camerei Parlamentului“. ... 26. Biroul permanent al Senatului arată că „principiul configurației politice, normat prin prisma dispozițiilor constituționale ale art.
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
atenuează valoarea absolută pe care o atribuise principiului configurației politice în Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, introducând principiul deciziei majoritare drept temei al alegerii unui nou președinte al Camerei Parlamentului“. ... 26. Biroul permanent al Senatului arată că „principiul configurației politice, normat prin prisma dispozițiilor constituționale ale art. 64 alin. (5), expresie a caracterului democratic al statului în care acțiunea majorității este limitată de însăși existența minorității, conturează autonomia parlamentară și canalizează compunerea politică a fiecărei Camere și a structurilor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
această autonomie, atât în organizarea, cât și în activitatea Parlamentului funcționând regula că majoritatea decide, iar minoritatea se exprimă“. ... 27. În cazul revocării președintelui Senatului, arată că „prin hotărârea supusă controlului de constituționalitate a avut loc atât o schimbare a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare, cât și o modificare a majorității parlamentare constituite pe baza acestei configurații inițiale. Practic, cu respectarea prevederilor Constituției și a deciziilor Curții Constituționale, respectiv în virtutea principiului autonomiei parlamentare, două dintre cele trei grupuri parlamentare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
se exprimă“. ... 27. În cazul revocării președintelui Senatului, arată că „prin hotărârea supusă controlului de constituționalitate a avut loc atât o schimbare a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare, cât și o modificare a majorității parlamentare constituite pe baza acestei configurații inițiale. Practic, cu respectarea prevederilor Constituției și a deciziilor Curții Constituționale, respectiv în virtutea principiului autonomiei parlamentare, două dintre cele trei grupuri parlamentare care au susținut-o politic pe doamna senator Anca Dana Dragu pentru funcția de președinte al Senatului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de cenzură depusă de deputații și senatorii aparținând grupurilor parlamentare ale PSD în data de 28 septembrie 2021, a dus la demiterea Guvernului format și susținut inițial de coaliția parlamentară postelectorală formată din PNL, USR-PLUS și UDMR. Totodată, raportat la configurația politică rezultată din alegerile parlamentare, pe parcursul anului 2021 au avut loc o serie de modificări. Astfel, grupurile parlamentare ale USR-PLUS s-au transformat în grupurile parlamentare ale USR ca urmare a validării fuziunii dintre cele două partide, iar un
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și au votat o moțiune de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului din care au făcut parte și, pe cale de consecință, au denunțat acordul de guvernare susținut în Parlament de o coaliție de guvernare construită ca o consecință a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare din decembrie 2020“. Apreciază ca fiind relevante pentru situația de fapt care a dus la schimbarea configurației politice sub aspectul efectelor juridice ale acestei modificări asupra procedurii de revocare, respectiv de numire a președintelui Senatului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
au denunțat acordul de guvernare susținut în Parlament de o coaliție de guvernare construită ca o consecință a configurației politice rezultate din alegerile parlamentare din decembrie 2020“. Apreciază ca fiind relevante pentru situația de fapt care a dus la schimbarea configurației politice sub aspectul efectelor juridice ale acestei modificări asupra procedurii de revocare, respectiv de numire a președintelui Senatului, considerentele Deciziei Curții nr. 1.631 din 20 decembrie 2011. ... 28. În concluzie, Biroul permanent al Senatului consideră că „configurația politică nu este
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
dus la schimbarea configurației politice sub aspectul efectelor juridice ale acestei modificări asupra procedurii de revocare, respectiv de numire a președintelui Senatului, considerentele Deciziei Curții nr. 1.631 din 20 decembrie 2011. ... 28. În concluzie, Biroul permanent al Senatului consideră că „configurația politică nu este în mod necesar imuabilă pe parcursul mandatului Parlamentului. În funcție de opțiunile politice ale parlamentarilor, care dau expresie principiului libertății opțiunii politice și principiului liberului consimțământ al acestora, configurația politică se poate modifica pe parcursul mandatului Parlamentului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
În concluzie, Biroul permanent al Senatului consideră că „configurația politică nu este în mod necesar imuabilă pe parcursul mandatului Parlamentului. În funcție de opțiunile politice ale parlamentarilor, care dau expresie principiului libertății opțiunii politice și principiului liberului consimțământ al acestora, configurația politică se poate modifica pe parcursul mandatului Parlamentului, ceea ce poate conduce inevitabil și la modificarea majorității parlamentare. De altfel, dacă analizăm judicios semnificația deciziilor Curții Constituționale în materie, principiul configurației politice rezultate din alegeri este protejat de Constituție în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
libertății opțiunii politice și principiului liberului consimțământ al acestora, configurația politică se poate modifica pe parcursul mandatului Parlamentului, ceea ce poate conduce inevitabil și la modificarea majorității parlamentare. De altfel, dacă analizăm judicios semnificația deciziilor Curții Constituționale în materie, principiul configurației politice rezultate din alegeri este protejat de Constituție în interpretarea Curții Constituționale atât timp cât nu există schimbări în opțiunile politice ale parlamentarilor și în structura grupurilor parlamentare constituite în urma alegerilor parlamentare. Însă, în mod inerent într-o democrație
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
distincție după cum aceasta reprezintă fie o sancțiune juridică pentru fapte de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului, cu caracter obiectiv și motivate, fie o sancțiune de natură politică, care poate interveni atunci când a intervenit o modificare în configurația politică rezultată din alegeri și dacă majoritatea parlamentară aferentă acestei configurații politice inițiale s-a destrămat. În acest ultim caz, avem de-a face cu o aplicare a principiului mandatului reprezentativ: grupurile parlamentare, ca urmare a schimbării configurației politice rezultate
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului, cu caracter obiectiv și motivate, fie o sancțiune de natură politică, care poate interveni atunci când a intervenit o modificare în configurația politică rezultată din alegeri și dacă majoritatea parlamentară aferentă acestei configurații politice inițiale s-a destrămat. În acest ultim caz, avem de-a face cu o aplicare a principiului mandatului reprezentativ: grupurile parlamentare, ca urmare a schimbării configurației politice rezultate din alegeri și în temeiul principiului majorității parlamentare care decide, pot
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
modificare în configurația politică rezultată din alegeri și dacă majoritatea parlamentară aferentă acestei configurații politice inițiale s-a destrămat. În acest ultim caz, avem de-a face cu o aplicare a principiului mandatului reprezentativ: grupurile parlamentare, ca urmare a schimbării configurației politice rezultate din alegeri și în temeiul principiului majorității parlamentare care decide, pot să solicite și să adopte revocarea din funcție a președinților celor două Camere. (...)“ ... 29. Raportat la situația care a determinat adoptarea Hotărârii Senatului nr. 131/2021, supusă controlului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
principiului majorității parlamentare care decide, pot să solicite și să adopte revocarea din funcție a președinților celor două Camere. (...)“ ... 29. Raportat la situația care a determinat adoptarea Hotărârii Senatului nr. 131/2021, supusă controlului de constituționalitate, „modificările apărute între timp în configurația politică rezultată din alegeri și decizia unuia dintre partidele politice semnatare ale Acordului de guvernare de a ieși de la guvernare au condus la retragerea sprijinului politic pentru doamna senator Dragu din partea celorlalte partide politice parlamentare și a grupurilor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
au acordat sprijinul politic prin votul membrilor săi, respectiv partidele politice care au semnat inițial un acord de guvernare și au format o coaliție parlamentară și de guvernare. În concluzie, în acest caz revocarea este o sancțiune politică inerentă modificării configurației politice rezultate din alegerile parlamentare și voinței majorității parlamentare exprimate prin vot, fără a viza fapte obiective de încălcare a normelor constituționale, legale sau regulamentare, care să reclame cu necesitate o procedură de investigare, motivare, respectiv de asigurare a dreptului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
necesitate o procedură de investigare, motivare, respectiv de asigurare a dreptului la apărare pentru persoana acuzată de respectivele încălcări“. ... 31. Nu în ultimul rând, în opinia Biroului permanent al Senatului, „hotărârea de revocare a președintelui Senatului ca urmare a modificării configurației politice rezultate din alegeri și a modificării majorității parlamentare nu poate fi supusă unui control de constituționalitate“, întrucât „Curtea Constituțională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opțiunile politice majoritare ale parlamentarilor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
susțin că hotărârea Parlamentului contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității și supremația Constituției, art. 2 referitor la exercitarea suveranității, art. 64 alin. (2) și (5) privind durata mandatului președintelui Camerei Parlamentului și principiul configurației politice, precum și în art. 147 alin. (1) și (4) care consacră efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 36. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la hotărârea Parlamentului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituție și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
rezultă că președintele Senatului este membru al Biroului permanent al Senatului și că la alcătuirea Biroului permanent, adică la alegerea membrilor săi, inclusiv a președintelui Senatului, precum și la revocarea acestora înainte de expirarea mandatului se ține seama de criteriul configurației politice a acestei Camere. Din textele constituționale rezultă că președintele Senatului are un statut juridic distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent. Președintele Senatului este membru de drept al Biroului permanent al Senatului, ceea ce rezultă în mod limpede
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
64 alin. (2) din Constituție, astfel că o atare critică va fi respinsă ca neîntemeiată. ... 48. În continuare, examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituție, birourile permanente se aleg și se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere. Ca regulă, mai întâi se alege președintele Camerei Deputaților/Senatului pe durata mandatului Camerelor și, ulterior, pe baza propunerilor grupurilor parlamentare, se aleg ceilalți membri ai biroului permanent (vicepreședinți, secretari, chestori) pe durata unei sesiuni. Numirea are
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ultimă din Constituție, coroborate cu celelalte norme și principii care, stabilind obligativitatea respectării ordinii normative, instituie și răspunderea juridică pentru încălcarea Constituției și a regulamentelor parlamentare“. De asemenea, Curtea a reținut că „reglementarea revocării președintelui Senatului nu poate contraveni principiului configurației politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituție, stă la baza alcătuirii Biroului permanent. Din textul constituțional menționat rezultă, fără echivoc, că prin configurația politică a fiecărei Camere se înțelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporției pe
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]