1,079 matches
-
la un om puternic în fața căruia trebuie să se „vină cu acuze”, de parcă ar fi vorba despre vreun Bottai 2 sau despre vreun cardinal. Conformismul este întotdeauna deplorabil, dar conformismul celui ce are de partea sa dreptatea (adică, după mine, „conformismul de stânga”) este cu atât mai dureros. Desigur, articolul meu „împotriva avortului” este incomplet și pasional; știu acest lucru. O prietenă a mea, Laura Betti 3, mi-a atras atenția că femeia lipsește fiziologic din el. Are dreptate. Alberto Moravia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
erau „inclusiv reale”, adică aparțineau culturilor particulare și concrete ce constituiau Italia agricolă și paleoindustrială. Însă în momentul în care erau asumate ca „valori” naționale, nu puteau decât să-și piardă orice caracter real și să se transforme într-un conformism de stat atroce, stupid și represiv: conformismul puterii fasciste și democrat-creștine. Provincialismul, grosolănia și ignoranța - atât ale elitelor, cât și, la nivel diferit, ale maselor - erau la fel în timpul fascismului și în prima fază a regimului democrat-creștin. Paradigme ale acestei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și concrete ce constituiau Italia agricolă și paleoindustrială. Însă în momentul în care erau asumate ca „valori” naționale, nu puteau decât să-și piardă orice caracter real și să se transforme într-un conformism de stat atroce, stupid și represiv: conformismul puterii fasciste și democrat-creștine. Provincialismul, grosolănia și ignoranța - atât ale elitelor, cât și, la nivel diferit, ale maselor - erau la fel în timpul fascismului și în prima fază a regimului democrat-creștin. Paradigme ale acestei ignoranțe erau pragmatismul și formalismul Vaticanului. Toate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
autoritățile ecleziastice temporale - de exemplu, la episcopul de Florența - și când își declară propria hotărâre de a da dovadă de o supunere totală și ascultare față de acestea, tânărul Don Milani știe să găsească singurele tonuri serioase și militante. Setea de conformism este așadar pe măsura pudorii. Impulsul de a se alege pe sine drept campion al autorității îl îmbată (și nu se rușinează de aceasta) la fel ca și bucuria (nedeclarată) de a-l sluji pe Dumnezeu. Același huliganism îi împingea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
6 octombrie 1974. Noi perspective istorice: Biserica nu îi este utilă puterii 90 14 noiembrie 1974. Romanul masacrelor 95 25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene 100 19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor 104 30 ianuarie 1975. „Sacer” 111 25 ianuarie 1975. Thalassa 115 Februarie 1975. Câini 119 1 martie 1975. O inimă 125 1 februarie 1975. Articolul despre licurici 131 18 februarie 1975. Nixonii italieni 138 Documente și anexe Sandro Penna
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ca realitate supusă schimbărilor evolutive, dezvoltarea lui trebuind să devină un obiectiv important al oricărei organizații. După ce dezvăluie conținutul proceselor dinamic-evolutive, autorul trece la analiza factorilor externi (naturali, tehnico-materiali, socioistorici și socioculturali, grupurile de referință, grupurile de presiune) și interni (conformismul și nonconformismul, tensiunile latente și camuflate, coeziunea și disocierea) care influențează dinamica grupurilor de muncă, încheind capitolul cu prezentarea modelelor lor de dezvoltare (modelul dezvoltării stadiale și modelul grupului optimal), acesta din urmă reflectând cel mai fidel legătura dintre teorie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a României pe care doreau să o construiască. În contrast, exilul din Franța de după cel de-al Doilea Război Mondial s-a văzut confruntat cu o scenă politică dominată de intelectualitea de stînga, care controla În mare măsură aparițiile editoriale. Conformismul era așa de mare Încît Virgil Ierunca afirma că este „Încîntat de apariția - deși cam provincială - a unei reviste care vrea să se opună valului de conformism stîngist...”. Exilul contemporan s-a văzut astfel pus În imposibilitatea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
politică dominată de intelectualitea de stînga, care controla În mare măsură aparițiile editoriale. Conformismul era așa de mare Încît Virgil Ierunca afirma că este „Încîntat de apariția - deși cam provincială - a unei reviste care vrea să se opună valului de conformism stîngist...”. Exilul contemporan s-a văzut astfel pus În imposibilitatea de a se face auzit, În condițiile În care mass-media au fost principalul mijloc de influențare a opiniei publice, iar românii nu au avut acces la mass-media occidentale. Virgil Ierunca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o cultură pe furiș, la o cultură «după ureche», o cultură de zvon, pe care nu se poate clădi nimic temeinic” (p. 233). În alte articole, Monica Lovinescu identifică existența unei cezuri Între generația tînără care Încearcă să se opună conformismului și scriitorii consacrați și promovați de regim. În acest sens, unele evenimente, precum Primăvara de la Praga, au permis „generalizarea curajului” scriitorilor tineri din România care au solicitat suprimarea cenzurii Într-o ședință publică, dar aceasta nu a fost nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
romanului Groapa În 1957 și 1966, cînd a fost publicat la Paris În traducerea franceză, „Între aceste date, aproape zece ani În cursul cărora am putut asista la măcinarea unui talent În romane de mîna a zecea și la creșterea conformismului cotidian cu care autorul plătea un moment de neconformism” (p. 193). Pe de altă parte, Monica Lovinescu evaluează pozitiv activitatea literară a unor scriitori precum Ștefan Bănulescu și Marin Sorescu despre care „nu se poate vorbi evitînd superlativele” (p. 206
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală franceză, surprinzînd de cele mai multe ori evenimentele publicistice care marcau Într-un fel sau altul fie momentul desolidarizării unor intelectuali de ideologia comunistă, fie mărturiile venite dinspre blocul comunist. După cum se știe, conformismul stîngist domina În Franța În perioada aflată În atenția autoarei. Cu toate acestea, au existat glasuri solitare precum cel a lui Raymond Aron care consideră că „În secolul nostru filozofiile istoriei au devenit pluraliste și că singura filozofie a istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pământ drept o aspirație spre tanatic. În opoziție cu interpretările tradiționale se situează și Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voinești (1997), unde nuvelistica acestui scriitor este văzută ca o posibilitate de afirmare a ezitării funciare între claustrare, intimitate și conformism, având ca rezultat însingurarea naratorului în limbaj. Metoda practicată de M. este una complexă, alcătuită din elemente de naratologie, psihanaliză, sociologie, estetica receptării, istoria mentalităților, stilistică. El nu se oprește asupra unei metodologii anume, fiind de părere că nici una nu
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
salarizare către o etapă superioară 70. Aceasta măsură era destinată pe de o parte scepticilor care nu doreau să se alăture misiunii de diseminare și răspândire a „realizărilor“ și „cuceririlor“ democrației populare, iar pe de altă parte celor care, din conformism sau din convingere, hotărâseră să se alăture celor care propovăduiau îmbrățișarea colectivismului moral și economic, dragostea de patrie și, nu în ultimul rând, „lupta pentru pace“71. Vorbind la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru seria a XII-a de preoți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la care poetul tânăr aderase sincer, dar care se dovedise cu totul alta decât se iluzionase el a o evalua prospectiv, precum și ca refuz al rețetei realismului socialist. Versurile din Aventuri lirice (1963; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt scutite de conformisme (obligatorii, spre a putea apărea), dar, în cadrul dat al momentului, ele au putut perpetua imaginea insurgentului, a cârtitorului (nu întâmplător, unele au fost refuzate de redacțiile revistelor, iar apariția cărții - tergiversată). Însuși titlul volumului este, în epocă, revoluționar, reabilitând în
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
F. poate fi considerată activitatea de critic literar. Multe dintre articolele lui, adunate postum în volumul Cruciada umbrelor, conțin idei și atitudini promovate de o seamă de curente naționaliste, însă la o cercetare atentă faptul denotă doar un fel de conformism superficial. Criticul de la „Universul literar”, om cu o bogată cultură clasică și modernă, e interesat de fenomenul spiritual, de cel religios mai cu seamă, și în consecință se ocupă cu predilecție de operele literare ce conțin o atare problematică. Aderând
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
directorilor (Septembrie); tânărul sărac, aderând la „valorile” socialismului și convertindu-i la ele și pe cei proveniți din familiile bune (E târziu pe steaua polară, 1982) sau cel care, dimpotrivă, produs al lumii bune, se „dezmeticește” (Floarea de piatră, 1988). Conformismul temelor și al opticii teziste este compensat într-o anumită măsură de observația sociomorală, F. cunoscând bine mediile în care se mișcă personajele sale. Atunci când se eliberează de clișee, el reușește să creeze chipuri plauzibile, mai ales psihologii sau comportamente
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
unor texte îl apropie mai mult de pașoptiști. Remarcabilă e însă acuratețea versurilor sale, folosirea cu rafinament a lexicului. În nuvele, autorul reușește să dea contur unor lumi variate și atașante prin caracterul pitoresc al eroilor. Traseele epice clare și conformismul de fond al scriiturii nu diminuează totuși farmecul acestor narațiuni. Prozatorul nu înregistrează aceleași reușite atunci când își propune spații mai ample și un instrumentar analitic. Romanul În apele oglinzilor, cu punctul de plecare din viața studenților români la Paris, e
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
Frații Buzești” din Craiova (1935) și placheta de versuri Anna-Mad (1942), primul excurs istorico-literar al lui G., Modalitatea conformistă a dramei (1948), indică un spirit lucid, care refuză adevărul axiomatic, bătătorit, în favoarea propriilor opinii și experiențe. Antrenat în dezbaterea asupra conformismului și nonconformismului, autorul își limitează câmpul referențial la două tendințe fundamentale ale teatrului, pe care le denumește, după criterii personale, irlandeză și continentală, exemplificându-le prin creația a șase dramaturgi importanți. Retrospectiva istoristă surprinde mai întâi modalitatea conformistă a teatrului
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
la două tendințe fundamentale ale teatrului, pe care le denumește, după criterii personale, irlandeză și continentală, exemplificându-le prin creația a șase dramaturgi importanți. Retrospectiva istoristă surprinde mai întâi modalitatea conformistă a teatrului. Alta decât cea înstăpânită, accepția noțiunii de conformism definește aici corespondența dintre realitatea literară și existența socială de fond, atribut distinctiv al artei perene. Prin opoziție, convenționalismul, interferat până la identificare cu nonconformismul, vizează potrivirea operei pe formele înșelătoare ale unei realități născute artificios în afara determinărilor istorice ale culturii
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
fiind organizate ceremonii aniversare. Doar câțiva ani mai tarziu majoritatea acestor școli au fost Închise, iar trecutul lor reconsiderat În mod radical, profesorii și cursanții fiind confruntați astăzi cu o discreditare publică, al cărei grad de obiectivitate istorică sau de conformism politic este greu de estimat. Școlile au fost definitiv marcate de condițiile excepționale ale Întemeierii și internaționalizării lor: cele două războaie mondiale, care au făcut posibilă mai Întâi Revoluția Rusă, apoi constituirea unui sistem mondial socialist. Corpuri auxiliare ale partidului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
L. și în vederea recuperării unei cantități impresionante de versuri din paginile revistelor și din laboratorul lui de creație. E ceea ce a făcut în primul rând Gheorghe Tomozei. Noutățile nu schimbă esențial imaginea poetului, dar o întregesc semnificativ. De astă dată, conformismul „angajat”, cel din unele versuri adunate de editor în Vârsta de bronz (1971), bunăoară, este dublat de gestul ce demască demagogia discursului politic, ca în Singular și plural, ceea ce înseamnă că există și un fond „strict secret” al poeziei labișiene
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o lumină favorabilă în concordanță cu un set de valori și norme social acceptate. Conținutul ei se suprapune în mare măsură cu ceea ce alți autori numesc „răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată pentru prima dată ca o variabilă aparte de A.L. Edwards și P. Horst în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aparent neutri din punctul de vedere al trăsăturilor caracterial-morale (itemi ca „portocale”, „câine”, „întuneric” etc.), la care răspunsurile date pot fi însă fructificate de către specialist în sensul opțiunilor axiologice ale subiectului tocmai pentru că se înlătură efectele de dezirabilitate, clișeu și conformism. Inventarul de valențe este un procedeu complex, ce se situează la intersecția dintre metodele directe și cele indirecte, cumulând avantaje, dar și neajunsuri ale celor două tipuri de metode. El este foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură, practic, tranzitivitatea). Un procedeu specific studierii valorilor este și cel inițiat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Adrian Popescu, George Alboiu, Dorin Tudoran, Vasile Petre Fati ș.a. Mult mai reticentă s-a arătat R.l. față de poeții din generația ’80, ale căror nume pot fi întâlnite mai cu seamă după 1989, când opreliștile cenzurii, dar și un anumit conformism literar al redacției dispar. Au putut colabora acum Florin Iaru, Liviu Antonesei, Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu, Magda Cârneci, Paul Daian, Dorin Popa, Ion Stratan ș.a., ba chiar s-a manifestat o mai mare receptivitate față de autori și
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]