674 matches
-
pleacă de la momentul În care În ființa câinelui se redeșteaptă instinctele atavice. Astfel, În condițiile vieții primitive, ca și lupii, câinii urlau pentru a-și semnala prezența; fie În scopul de a-și intimida dușmanii, fie pentru a și anunța congenerii de sex feminin pentru Împerechere. Reiterăm deci că urletul câinelui este o simplă coincidență cu moartea unei persoane. Deși urletul este un mijloc de comunicare, În acest caz nu poate fi cotat ca atare decât că este un scurt moment
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este Întâmplător ci, de regulă, este urmarea unui factor extern care poate fi un zgomot suspect sau prezența unei persoane străine ori a altui animal În preajma gospodăriei. Mai mult, lătratul câinelui-lup În gospodărie este urmat de replicile sau răspunsurile altor congeneri din comunitate, cartier sau zona respectivă, care sunt de asemenea alarmați. Totuși, pentru ca alarmarea prin lătrat să nu fie Întâmplătoare și să nu deranjeze inutil, este nevoie de un dresaj specific și sistematic, la vârsta când este cel mai receptiv
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
le desfășoară pentru instruirea unui animal, În scopul prestării unor servicii În folosul omului. Educarea unui câine are ca prim scop scoaterea acestuia de sub influența instinctelor specifice speciei din care face parte, precum și obișnuirea acestuia de a conviețui printre ceilalți congeneri și printre oameni, mai mult decât În mod domestic, supunându-l relativ voinței stăpânului. Nu se poate spune că prin educație și dresaj Îl putem supune În totalitate și necondiționat voinței stăpânului său, pentru că răspunsurile la comenzile pe care le
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
preocupare de prim ordin al tuturor carnivorelor, implicit al câinelui-lup. În general, am putea spune că, comportamentul sexual agresiv al câinelui-lup se manifestă În timpul căldurilor la femelă, când Își dispută preferința pentru un anume mascul, iar masculul se luptă cu congenerii pentru a fi primul care să fie acceptat de femelă și, În al doilea rând, acest comportament apare la femelă după naștere, când din instinct se luptă pentru apărarea puilor. Reactivitatea afectivă a femelei față de pui, cât și cea agresivă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îi sunt trezite instinctele de fiară. Comportamentul original al câinelui sălbatic nu a putut rămâne imuabil o dată pentru totdeauna ci, sub influența condițiilor variate de mediu În care a trăit și prin confruntările permanente cu alte specii și cu proprii congeneri, de-a lungul generațiilor ce s-au succedat a suferit importante transformări. Mai târziu, printr-o selecție artificială susținută de mintea și mâna omului, care a devenit tot mai bun specialist În domeniul ameliorării, caracterele și comportamentele la câini sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
stimulilor determinați de mirosul specific fiecărui drog. Datorită faptului că În primele zile de la naștere cățeii nu văd, având ochii acoperiți de pleoape, simțurile tactil și auditiv sunt prioritare pentru a putea fi legați de cățeaua mamă și de ceilalți congeneri. În cazul Îndepărtării Întâmplătoare a cățeilor din cuib, revenirea este Înlesnită de stimulii sonori emiși de mamă, care sunt imprimați În memoria acestora. De fapt, comportamentul câinelui continuă să se bazeze toată viața lui, În principal, pe stimulii acustici și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
act de consecuție (și de curgere, sau derivare) a concluziei din premise, revine la schema de inferență ipotetico-disjunctivă , o generalizare a inferenței categorico-ipotetice În modul ponendo-ponens , pentru „A“ și „B“ În calitate de clauze, iar „X“ - o propoziție oarecare), dar și a congenerei sale În modul tollendo-tollens , a silogismului chryssippian ( ), a modului tollendo-ponens, mai sus etalat () și Încă a multor altor moduri ale inferenței deductive , subsumate de Gerhard Gentzen În regula tăieturii din calcului secvențelor . Grație unui mecanism (non-determinist) atât de simplu precum
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
1994), Premiul Academiei Române (1998), Premiul Național de dramaturgie, acordat de Ministerul Culturii (2002). Deși V. se numără printre fondatorii Cenaclului de Luni, poezia sa e departe de a face corp comun cu direcția „lunedistă” a generației ’80. Căci, dacă majoritatea congenerilor se îndreaptă către un realism echivalent cu o catagrafie a cotidianului, el se concentrează asupra unui suprarealism care ambiționează să extragă doar chintesența cotidianului. Nu contingentul, ci contingența însăși, localizată într-un oraș generic, care nu numai că nu constituie
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Datorită ratei ridicate de rezistență antimicrobiană, în anginele cu SBHGA nu se recomandă sulfonamide și tetracicline. Criteriile urmărite în alegerea antibioticului într-o angină cu SBHGA sunt: * eficacitatea, * siguranța, * spectrul antimicrobian, * posologia, * costul. Astfel, și-au dovedit eficacitatea: penicilina și congenerii săi (ampicilina și amoxicilina), numeroase cefalosporine, macrolidele și clindamicina. Penicilina rămâne tratamentul de primă intenție fiind, în ciuda spectrului redus, sigură, eficace și cu preț scăzut. Amoxicilina este frecvent folosită ca alternativă a penicilinei V la copii, cu eficacitate aparent egală
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
occidentale, nu sunt programatic iconoclaști, doar severi, nu ajung la sarcasmele din Politice-le lui H.-R. Patapievici, dar durerea afectează același organ care secretează luciditate. Nu se entuziasmează față de gloriile zilei, se distanțează critic de mizerabilismul la modă printre congeneri, nu-și precupețesc săgețile față de fauna seminariilor, „trainingurilor“, lansărilor cu ștaif, „europenizării“ noastre, caragialiană în veacul vecilor, amin! Îi afectează și infectează mizeria fizică și morală înconjurătoare, violența și prostia sau violența prostiei, mitocănia parvenitului și indolența funcționarului, se sufocă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Sau... „copiii”, „odraslele” mele au fost și sunt romanele mele, publicate În limba strămoșilor mei de parte bărbătească, și mi s-a părut firesc să „alerg” În ajutorul „lor”! A lor și al romanului românesc, atât de tânăr Încă față de congenerii săi occidentali. (Primul „roman modern”, În 1603, este Don Quijote, dacă nu mă’nșel?! Și primul „roman politic” este extraordinarul Roșu și negru, În 1830! La noi, abia În 1920, modestul, aproape necunoscutul fiu de Învățător din Maieru, de lângă Bistrița nordului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
scăpată nu numai din sclavia egipteană, dar și din cea infinit mai amplă, mai veche, mai „Înjositoare”, a nevoii de „zei vizibili”! Și, În clipa, În ceasurile În care Moise, cel care renunțase la privilegiile faraonului pentru a-și mâna congenerii Într-o aventură fără Întoarcere, singur printre stâncile, norii și vulturii acelui loc, Într-un proces de-o fulguranță sintetică și vizionară fără egal, urma „să coboare” cu acele legi morale pe care urma să se așeze, să se sprijine
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
clare, mai „sinucigașe”, dacă vreți, de „ceea ce am fost”, cu nu puțină vreme În urmă! (Ce sunt cele câteva milenii ale lui Homo sapiens sapiens față de sutele de mii de ani ale acelui primat ciudat care s-a rupt de congenerii săi, prin nu știm ce accident fizic sau cosmic, prin nu știm ce „aruncătură de zar a zeilor, a lui Zeus”, cum credea Heraclit?!...Ă 8 Ceea ce nu Înțelegem!... Și această spaimă teribilă a „neînțelesului”, de parcă am fugi, ca În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se zice, de pe piedestalul nevăzut și destul de trainic pe care Îmi așezam suita de refleții și de bizare (sau nuă proiecte sau amintiri și am reintrat În pielea mea de băiat viguros, puțin cam nesărat - așa mă vedeau cu siguranță congenerii mei metropolitani! - și penibil de practic. Dar... e oare un semn al simțului practic acela de a voi să continui, de a nu te folosi de prima ocazie, inspirată mai ales de literatură decât de săraca, zdrențuita realitate din preajmă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ca În cazul lui Preda, o reînscriere În „cumințenia naturii”. Eu, În ceea ce mă privește, nu cred că mai avem ce face acum, după cele câteva milioane de ani de când, se pare, hominizii s-au separat decis și ireversibil de congenerii lor, cu frumoasa, păstoreasca „cumințenie a naturii”. Dar, În afară de cele două poziții antinomice - acceptarea „senină” a morții și resemnarea În fața ineluctabilului -, mai există și o a treia, poziția nietzscheniană, aș numi-o. (Sigur, nu abordăm aici „soluția creștină sau pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Mare Unire de care aminteam, care se Întâmplase cu un deceniu și ceva Înainte, i-a electrizat cumva pe unii tineri ai anilor ’20, acei „tineri speciali” care apar uneori În anumite generații, acei tineri care nu se Înscriu precum congenerii lor În „turma umană de bun-simț”, adică printre cei care urmează docil modele calme, medii, ale antecesorilor sau sunt animați de interese și cariere avantajoase. Deoarece numai astfel putem explica un fapt În esență inexplicabil, ce ține de o fractură
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
într-un cerc mult mai mic. Acum, la începutul mileniului al III-lea, vedem că, după ce multă vreme exegeza bacoviană a rămas săracă, poetul plumbului are cea mai aplicată monografie, cel mai avizat, nuanțat și exhaustiv comentariu critic, spre deosebire de poeții congeneri în genialitate, de mai sus, care au rămas la nivelul de comprehensiune și analiză al unor monografii parțiale. Din dorința de completare a frumoasei minuțioasei cărți, i-aș sugera domnului Theodor Codreanu câteva gânduri de completare: astfel, descompunerea (putrefacția) este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imensă bibliotecă imaginară. Și ea continuă în veacul vitezei al douăzeci și unulea să aibă, pentru unii scriitori, o irezistibilă atracție. Nu m-a surprins vocația și atracția spre apoftegme la scriitorul Theodor Codreanu, pentru că expresia lapidară și memorabilă este congenere unui critic literar, așa cum este și domnia-sa. Volumul Fragmentele lui Lamparia (Ed. Fundația "Scrisul Românesc", Craiova, 2002, cu o prefață de Edgar Papu), structurat în două părți, În căutarea stilului și Oglinzi, prin titlu m-a direcționat către timpurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în comuna Lăpușul Românesc, militari unguri din Regimentul 39 Infanterie Debrețin au deschis focul asupra unui grup de români, ucigând 26 și rănind 90 dintre aceștia. În localitățile Chereuș, Covăsinți și Curți, Secția Militară a documentat asasinarea a 160 de congeneri de către teroriști maghiari. Punctul culminant al acțiunilor antiromânești a avut loc la 26 februarie 1919, când elemente subversive au atacat „cu o furie sălbatică” cortegiul funerar al lui Gheorghe Pop de Băsești, fost președinte al Marelui Sfat Național Român și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în favoarea intereselor străine sau așteaptă doar momentul potrivit să acționeze. 2. Prin propaganda agresivă revizionistă desfășurată neîntrerupt s-a dorit ca fiecare maghiar din România să devină „un dușman neîmpăcat” al acestui stat. 3. Ungaria s-a axat pe utilizarea congenerilor din România, care au primit misiuni subversive în funcție de locul de muncă: funcționarii statului să saboteze serviciile publice și să creeze nemulțumiri ale populației; angajații din industrie să saboteze producția care avea ca destinația armata română; militarii au primit sarcina să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în funcție de regimul românesc, însă îndepărtat în urma refuzului de a depune jurământul de credință față de statul român. Obiectivele sale erau supravegherea și obținerea de date asupra infrastructurii feroviare, comunicațiilor și dezvoltarea transporturilor. Acesta a fost catalogat ca fiind „bine informat” de către congenerii săi care lucrau la C.F.R. și avea un câștig lunar de 15000 pengö, pentru serviciile aduse Ungariei. Un alt individ dovedit de Corpul Detectivilor că a lucrat informativ pentru statul vecin a fost dr. Alexandru Baszormenyi, avocat și director al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai scurtă sau mai lungă de timp. O notă S.S.I. din 22 iunie 1939 a prezentat factorilor decidenți români analiza discursului ministrului de Externe ungar, contele Istvan Csaky, care a criticat vehement Tratatul de la Trianon și lipsa de drepturi ale congenerilor săi din statele succesorale ale imperiului austro-ungar. Acesta a arătat că Cehoslovacia „își prigonea cetățenii de altă limbă”, fapt care a impus intervenția marilor puteri, iar următoarea țară care refuză drepturi maghiarilor este România. Discursul contelui Csaky a fost preluat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organizat „una din cele mai formidabile” campanii revizioniste, care a avut drept țintă marile state democratice, în scopul de a convinge opinia publică și, pe cât posibil, cercurile conducătoare de temeinicia pretențiilor susținute. În S.U.A., propaganda ungară s-a desfășurat prin congenerii stabiliți în diverse perioade, coordonați de Biroul permanent al Congresului General Maghiar. Principala temă exploatată a fost neratificarea Tratatului de la Trianon de către Congresul S.U.A., fapt considerat și exploatat a fi în favoarea Ungariei. Un Secretariat Extern ungar a utilizat la maxim
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Dalerul Mic, Dalerul Mare și Maican, împiedicând navigația pe brațul Chilia. Prima vizită a generalului Antonescu la Berlin a avut loc în perioada 21-24 noiembrie 1940, ocazie cu care și-a exprimat dezacordul față de Arbitrajul de la Viena, nemulțumirea față de tratamentul congenerilor din teritoriul cedat Ungariei și a încheiat acorduri economice și militare. De asemenea, la 23 noiembrie 1940, a semnat aderarea României la Pactul Tripartit. Ulterior, la 4 decembrie 1940, tot ca o consecință a vizitei la Berlin, dar și a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cei nomazi, fie dintre cei cu cazier judiciar”. Nici populația românească din afara granițelor nu se afla în afara sferei de interes a Serviciului Jandarmeriei, astfel încât se cunoșteau atât diferențele de opinii dintre conducătorii locali cât și problemele cu care se confruntau congenerii. În Banatul iugoslav erau cunoscute grupările românești și orientările lor: una era a lui Alexandru Butoarcă, recunoscută și sprijinită de statul român, a doua era gruparea ,,Punia Mebei”, care simpatiza cu sârbii și a treia care ,,spre rușinea noastră ar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]